ORDINÁR A I. adj. 1. obishnuit normal comun. ♦ sesiune ~a = sesiune convocata conform regulamentului de functzionare; (lat.) fractzie ~a = raport intre doua numere intregi. 2. de calitate inferioara; prost. ◊ vulgar grosolan; josnic. II. s. m. autoritate ecleziastica episcop diecezan. (< fr. ordinaire lat. ordinarius germ. ordinär)