ÚNU ÚNA num. card. (Cind insotzeshte un substantiv are forma un o; cind tzine locul unui substantiv are forma unul una) I. 1. Primul numar din shirul natural al numerelor intregi; numarul care reprezinta unitatea. Unu shi cu trei fac patru. ◊ (Folosit in formarea numeralelor compuse) Treizeci shi unu. ◊ (Adjectival) Mai avem un hop. ISPIRESCU L. 6. De ramineai imi erai k un frate iara de nu imi eshti k doi. CREANGA P. 307. ◊ (In corelatzie cu doi dind ideea de aproximatzie) Cii trai o zi sau doua SHi tei topi k sho roua. JARNÍKBIRSEANU D. 151. ◊ (Substantivat in sistemul shcolar de notare) Profesorul ia pus unu la purtare. ◊ (Eliptic subintzeleginduse ora cifra etc.) Am scris un unu pe tabla. ▭ Unu copii mergem! se ridica Alexandru Vardaru. C. PETRESCU I. I 26. Cind batea ceasul la unu Eram gata k paunu. JARNÍKBIRSEANU D. 299. ♦ (Familiar cu valoare de num. ord.) Primul intiiul. Volumul unu. ◊ Expr. (Familiar) Clasa una = de prima calitate; strashnic grozav. Raghina? Dracu sal mai ia shi pala! O matracuca clasa una! GALAN B. I 29. 2. (Substantivat) Mie draga una shii a mea: Decit sa ma dezbar de ea Mai bineaprind tot satul! COSHBUC P. I 119. Da oca pe spate SHi face cu mina sai mai aduca una. CREANGA P. 150. Unul e in totzi tot astfel precum una e in toate. EMINESCU O. I 133. Nerodul shi cu nebunul Amindoi sint fratzi k unul. PANN P. V. I 88. ◊ Loc. adj. Tot unul shi unul = numai oameni sau lucruri de valoare aleshi pe sprinceana care mai de care. Multa dorobantzime cazu in shantz... shi tot oameni unul shi unul. GANE N. II 109. Fetele erau... tot una shi una de frumoase. ISPIRESCU U. 13. Sat vechi razashesc... cu gospodari tot unul shi unul. CREANGA A. 1. ◊ Loc. adv. (Familiar) De unul singur = izolat singur. Se duse acasa cu sacii apoi o lua de unul singur pe poteci mai putzin cunoscute. DUMITRIU V. L. 73. TZiganii i trageau de unul singur: «Mai cazace cazacele». CARAGIALE S. N. 29. (Totzi) pina la unul = cu totzii fara exceptzie in unanimitate. Pina la unul nu cedam un pas. BENIUC V. 52. ◊ (Cu forma feminina shi valoare neutra in locutziuni shi expresii) Loc. adv. (Regional) De una = intrun fel de altfel de altminteri. De una e mai bine asha. La TDRG. (Regional) Dea una = a) laolalta impreuna. Sat mare shi vesel impartzit in trei partzi care se tzin tot dea una. CREANGA A. 1; b) indata. Cum ajunse dea una fu ales judecator. MARIAN O. I 11. Pina la una = pina la ultima complet de tot. Se dezbraca pin’la una. PANN P. V. II 78. In una (intruna sau tot una) = mereu necontenit. Ce stai... asha scirbit de pare k in una itzi ninge shitzi ploua. SHEZ. III 185. Sint tot una calator De cu seara pinan zori (Ceasornicul). GOROVEI C. 70. (Expr.) A se face (sau a face pe cineva) una cu pamintul v. pamint (2). A merge una = a merge impreuna nedespartzitzi. Dunga vinata a drumului ushor traganat in suish se incolaceshte pe grumajii maretzelor stinci... shi merge una cu Jiul nedespartzit. VLAHUTZA R. P. 67. A fi a se face (sau a face pe cineva) (tot) una cu cineva sau cu ceva = a fi (sau a face pe cineva sa fie) la fel cu altul. Neatzi luat moshiile shi neatzi facut una cu locuitorii. ALECSANDRI T. 972. (Invechit) A sta una = a fi solidar. Atzitzindui a sta shi ei una spre a mintui natzia lor de supt domnirea unui asha de rau stapin. BALCESCU O. II 293. A o tzine una shi buna sau (invechit) a o tzine una = a nu ceda a fi perseverent a o tzine mortzish. Ea tzinea una shi buna: k baiet k baietul ei nu mai este altul. CREANGA P. 76. El o tzinea una sai aduca pe fata lui Verdesh. ISPIRESCU L. 43. Se apara in dulcea limba a poeziei shi tzinea una k: De e curca Ce sencurca... ODOBESCU S. III 9. A da toate pe una = a risca tot pentru un singur lucru. Una la mina v. mina (1). (In corelatzie cu doi) Una doua v. doi. Cu una cu doua v. doi. Din doua una sau una din doua v. doi. Nici una nici doua v. doi. Una shi cu una fac doua v. doi. Unai una shi douas mai multe = scurt fara multa vorba shtiu eu ce fac. Matusha shtii ce? Unai una shi douas mai multe; lasaman pace. CREANGA P. 190. 3. (Adjectival) Singur unic. Ma rog unui Ochila pe fatza pamintului. CREANGA P. 244. A fost odata can poveshti... O prea frumoasa fata. SHi era una la parintzi SHi mindran toate cele. EMINESCU O. I 167. ◊ (Folosit pentru intarirea pronumelui personal de pers. 1 sg.) Eu unul ma duc sa deschid. CREANGA P. 23. Eu unul sint hotarit sa nu las k sa treaca drumul dtale pe moshia mea. ALECSANDRI T. I 361. K eu una nam avut [noroc] De cind maica ma facut. BIBICESCU P. P. 109. ◊ Compus: (invechit shi arhaizant) unulnascut = singur la parintzi. Am intzeles... k iarashi amenintza moarte asupra fiului marieitale unulnascut. SADOVEANU D. P. 57. Avea o fata unanascuta. GORJAN H. II 97. 4. (Adjectival) Acelashi identic. Sintem la un gind amindoi. ◊ Loc. adv. La un loc v. loc (I 1). ◊ Expr. A fi deo seama cu cineva v. seama. A minca dintrun taler cu cineva v. taler. 5. (Precedat de o negatzie sau in propozitzii negative) Nici unul. Din citzi ne aflam aice nu shtie a cirmui unul macar. DRAGHICI R. 26. II. (Precedat de «cite» formeaza numeralul distributiv corespunzator) Venea cite unul sa ma vada. ◊ (Adjectival) Intrara fiecare in cite o baie. ISPIRESCU L. 38. Ia daruit patruzeci shi noua de mioare oacheshe numai de cite un ochi. CREANGA P. 105. Toate [scrisorile] imi vesteau cite o suparare. NEGRUZZI S. I 55. ◊ (Substantivat in loc. adv.) Cite unulunul sau unul cite unul = pe rind treptat succesiv. Se inshira tot cite unulunul... dupa poronca. CREANGA P. 267. Izvorasc din veacuri stele una cite una. EMINESCU O. I 148. Cite unauna carutzele sosesc la tirla sau la stina unde vinatorii au sa petreaca noaptea. ODOBESCU S. III 18. ♦ (In corelatzie cu doi) Citziva. Mai trase citeo dushca doua de rachiu. CREANGA P. 297. Forme gramaticale: gen.dat. unuia uneia sau (cind are forma «un» «o») unui unei.