13 definitzii pentru ramifica

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

RAMIFICÁ pers. 3 ramífica vb. I. Refl. (Despre arbori artere de circulatzie etc.) A se despartzi in doua sau in mai multe ramuri. Din lat. ramificare fr. ramifier.

RAMIFICÁ pers. 3 ramífica vb. I. Refl. (Despre arbori artere de circulatzie etc.) A se despartzi in doua sau in mai multe ramuri. Din lat. ramificare fr. ramifier.

ramifica vr [At: NEGULICI / V: (ivr) ~fia / Pzi: ramific / E: fr ramifier] 16 A se despartzi in doua sau in mai multe ramuri2 (12 4 68). 78 (Fig) A se diviza in doua sau mai multe ramuri2 (1314).

RAMIFICÁ ramífic vb. I. Refl. A se despartzi in doua (sau in mai multe) ramuri.

RAMIFICÁ vb. I. refl. A se despartzi in mai multe ramuri. [P.i. 3 ramífica. / cf. it. ramificare fr. ramifier].

RAMIFICÁ vb. refl. (despre arbori cai de comunicatzie conducte etc.) a se despartzi in doua sau mai multe ramuri. (< lat. ramificare fr. ramifier)

A SE RAMIFICÁ pers. 3 se ramífica intranz. (despre arbori drumuri conducte etc.) A se despartzi in ramuri; a porni dintrun punct in mai multe directzii. /<lat. ramificare fr. ramifier

ramificà v. a se divide in ramuri (arbori nervi; fig. shtiintze).

*ramífic a á v. tr. (mlat. ramifico ficáre d. ramus ramura shi facere a face). Despart in ramurĭ (propriŭ shi fig.). V. refl. Ma despart in ramurĭ ma ramurez: trunchĭu se ramifica coarnele cerbuluĭ is ramificate nervĭ ramificatzĭ. Fig. Rasele se ramifica in popoare.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

ramificá (a ~) vb. ind. prez. 3 ramífica

ramificá vb. ind. prez. 3 sg. ramífica

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

RAMIFICÁ vb. 1. (rar) a se ramuri (reg.) a se cracana. (Crengile copacului se ~.) 2. a (se) diversifica. (A ~ productzia.)

RAMIFICA vb. 1. (rar) a se ramuri (reg.) a se cracana. (Crengile copacului se ~.) 2. a (se) diversifica. (A ~ productzia.)

Intrare: ramifica
verb (V14)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • ramifica
  • ramificare
  • ramificat
  • ramificatu‑
  • ramificand
  • ramificandu‑
singular plural
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
  • ramifica
(sa)
  • ramifice
  • ramifica
  • ramifica
  • ramificase
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele)
  • ramifica
(sa)
  • ramifice
  • ramificau
  • ramificara
  • ramificasera
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

ramificaverb

etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.