20 de definitzii pentru resemna
din care- explicative (13)
- morfologice (6)
- etimologice (1)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
RESEMNÁ resemnez vb. I. Refl. A se impaca cu o situatzie grea defavorabila; a accepta ceva fara impotrivire. [Var.: (inv.) resigná vb. I] Din fr. résigner (dupa semna).
resemna [At: BARITZIU P. A. II 674 / V: (inv) ~signa / Pzi: ~nez / E: fr résigner dupa semna] 1vr A se impaca cu o situatzie rea defavorabila. 2 vr A accepta un rau fara impotrivire Si: a suporta. 3 vi A renuntza (la o situatzie la o functzie etc.).
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
RESEMNÁ resemnez vb. I. Refl. A se impaca cu o situatzie grea defavorabila; a se supune a accepta a suporta un rau fara impotrivire. [Var.: (inv.) resigná vb. I] Din fr. résigner (dupa semna).
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de ana_zecheru
- actziuni
RESEMNÁ resemnez vb. I. Refl. A se impaca cu o situatzie grea defavorabila; a accepta a suporta un rau fara impotrivire. Se resemneaza shi la treizeci de ani... e femeie batrina. PAS Z. I 222. ◊ (Urmat de determinari introduse prin prep. «la» aratind obiectul resemnarii) Sar fi resemnat in definitiv la tot cei contrariase proiectele romantice. C. PETRESCU C. V. 45. So resemna la o viatza modesta. id. R. DR. 197.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
RESEMNÁ vb. I. refl. A se impaca cu o situatzie neplacuta grea; a accepta a se supune. [Cf. fr. résigner dupa semna].
- sursa: DN (1986)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
RESEMNÁ vb. refl. a se impaca cu o situatzie neplacuta grea; a accepta a se supune. (dupa fr. résigner)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adaugata de raduborza
- actziuni
A SE RESEMNÁ ma ~éz intranz. A se impaca (in cele din urma) cu o situatzie defavorabila; a accepta un rau sub presiunea imprejurarilor. /<fr. résigner
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
RESIGNÁ vb. I v. resemna.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
RESIGNÁ vb. I v. resemna.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de ana_zecheru
- actziuni
resigna v vz resemna
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
RESIGNÁ resignez vb. I. Refl. (Frantzuzism) A se resemna. Mam resignat sa trec drept cel mai marginit shi mai bucher dintre totzi colegii. GALACTION O. I 14.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
RESIGNÁ vb. I. refl. (Rar) A se resemna. [< fr. résigner cf. lat. resignare].
- sursa: DN (1986)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
RESIGNÁ vb. refl. a se resemna. (< fr. résigner lat. resignare)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adaugata de raduborza
- actziuni
*resemnéz v. tr. (lat. resignare „a inapoĭa a incredintza a renuntza” acomodat dupa insemnez). Las de buna voĭe in favoarea cuĭva (Rar). V. refl. Ma las in voĭa soarteĭ ashteptinduma la tot rau fara sa cirtesc: bolnavu se resemnase. S’ar putea zice shi rezign shi gnéz.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
+resemna (a ~) (a semna din nou) vb. ind. prez. 1 sg. resemnez 3 resemneaza; conj. prez. 1 sg. sa resemnez 3 sa resemneze
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adaugata de gall
- actziuni
!resemna (a se ~) vb. refl. ind. prez. 1 sg. ma resemnez 3 se resemneaza; conj. prez. 1 sg. sa ma resemnez 3 sa se resemneze; imper. 2 sg. afirm. resemneazate; ger. resemnanduma
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adaugata de gall
- actziuni
resemná (a ~) vb. ind. prez. 3 resemneáza
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
resemná vb. ind. prez. 1 sg. resemnéz 3 sg. shi pl. resemneáza
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
resigná vb. ind. prez. 3 sg. shi pl. resigneáza
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
resemnez.
- sursa: IVO-III (1941)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
Dictzionare etimologice
Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
resemná (resemnéz resemnát) vb. refl. A accepta o situatzie defavorabila. Var. resigna rezigna. Fr. résigner adaptat la conjug. lui a insemna.
- sursa: DER (1958-1966)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
verb (V201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|
verb (V201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|
resemna, resemnezverb
- 1. A se impaca cu o situatzie grea defavorabila; a accepta ceva fara impotrivire. DEX '09 DLRLC DNsinonime: supune
- Se resemneaza shi la treizeci de ani... e femeie batrina. PAS Z. I 222. DLRLC
- Sar fi resemnat in definitiv la tot cei contrariase proiectele romantice. C. PETRESCU C. V. 45. DLRLC
- So resemna la o viatza modesta. C. PETRESCU R. DR. 197. DLRLC
- Mam resignat sa trec drept cel mai marginit shi mai bucher dintre totzi colegii. GALACTION O. I 14. DLRLC
-
etimologie:
- résigner (dupa semna). DEX '09 DEX '98 DN