FÁCE fac vb. III. A. Tranz. I. (Complementul e un substantiv concret; verbul exprima actziunea de a realiza de a produce ceva). 1. (Cu privire la obiecte) A intocmi a alcatui a fauri a fabrica. Am dat sami faca o pereche de pantofi. Copilul ishi face o jucarie. ▭ Ercule facu un latz cu meshteshug. ISPIRESCU U. 40. Indata i se aduc cele cerute shi talpoiul [iadului] face iute o darabana. CREANGA P. 310. ◊ Expr. A face cuie v. cui. (Cu privire la obiecte de imbracaminte) A executa a confectziona. Fami camasha de fuior K mii gindu sa mansor. JARNÍKBIRSEANU D. 365. ♦ A procura un obiect dispunind confectzionarea lui de catre altcineva. Facindui haine frumoase se cununa cu ea. SHEZ. V 67. Mindrulitza de pe deal Cere k sai fac caftan. SEVASTOS N. 277. 2. (Cu privire la constructzii) A construi a cladi a dura². SHia facut casa. Facu gard in jurul gradinii. ▭ Imparatul a dat de shtire... k oricine sa afla sai faca... un pod de aur... aceluia i da fata. CREANGA P. 77. Aice ishi facura o coliba. SHEZ. II 201. ◊ Fig. Cind (itzi faci gard cu norocul Daca el nushi schimba locul Scirban casa daca nui Totzi copiii tzis satui. BELDICEANU P. 88. ◊ Expr. A face zid in jurul cuiva v. zid. ♦ (Cu privire la clai stoguri etc.) A ridica a asheza a cladi. Unii secerau altzii legau snopi altzii faceau clai. CREANGA P. 158. Facea capitzi din iarba cosita. SHEZ. I 85. 3. (Cu privire la mincari alimente etc.) A gati; a prepara. Gospodina face de mincare. ▭ Cind a veni barbatutau de la drum vom face plachie cu costitze de porc. CREANGA P. 5. Face brinza din lapte. DRAGHICI R. 149. Ioi fac zeama piparata. JARNÍKBIRSEANU D. 173. ◊ Expr. A nu face brinza (cu cineva) v. brinza. ◊ Refl. pas. Ushor i a zice placinte da mult i pin’se fac. SHEZ. I 219. 4. (Cu privire la lucrari scrise mai ales literare) A compune a scrie. Face versuri. ▭ Indata ce Iancu Vacarescu Eliad Alexandrescu sau Anton Pann faceau o poezie a doua zi el [Filimon] o shtia pe dinafara. GHICA S. A. 79. K sa nu uite curgerea zililor au socotit sa faca un calendari. DRAGHICI R. 54. ♦ (Cu privire la opere artistice) A executa a realiza. A facut un portret. 5. (Cu privire la legi) A crea a stabili a institui. In cameshi cu mineci lunge shi pe capete scufie Ne fac legi shi ne pun biruri ne vorbesc filozofie. EMINESCU O. I 150. Puterea da face legi... sta in adunarea sau soborul a toata tzara. BALCESCU O. II 13. 6. (Cu complementul «foc») A atzitza a aprinde. K sa facem foc shi sa aprindem lampa e nevoie inainte de toate sa avem lemne shi petrol! C. PETRESCU A. 279. Ishi fac foc ishi fac de cina. RETEGANUL P. II 71. Sa faca un foc la marginea cetatzii. ISPIRESCU L. 199. 7. (Cu complementul «praf») A stirni a ridica. Nu mai saritzi atita prin casa k facetzi praf. 8. (Cu complementul «urma» «dira») A lasa. Unde calci Urma nu faci. BIBICESCU P. P. 367. 9. (Cu privire la bani la avere) A cishtiga a agonisi a stringe. Cind faci avere incepi sa pacaleshti lumea. DUMITRIU N. 270. Intzelegete cu mosh Alexa baciul shi vindetzi cit trebuie din oile canarale (= batrine shi grase) k sa facetzi bani. SADOVEANU B. 44. Lapte brinza unt shi oua deam putea sclipui sa ducem in tirg k sa facem ceva parale caci casa sa mai ingreuiat cu un mincau. CREANGA P. 6. II. (Complementul e un substantiv concret; verbul exprima actziunea de a produce din sine). 1. (Despre femei) A nashte. Nu se implineshte bine anul shi femeia lui Ipate face un baiet. CREANGA P. 169. Imparateasa facu un fecior. EMINESCU N. 4. La facut masa dormind se spune despre omul fara vlaga sau lenesh. ◊ Expr. De cind la facut masa = de cind sa nascut. Nu ieshise din casa de cind o facuse masa. ISPIRESCU L. 17. Parca era deacolo de cind la facut masa. CREANGA P. 153. ◊ Absol. Batu la portitza se ruga sa o lase inauntru sa se odihneasca nitzel mai cu seama k i shi abatuse sa faca. ISPIRESCU L. 55. Mai umblu prin orash... pino face. Cine sa faca? Nevastamea. Ce? O apucase aseara durerile. CARAGIALE M. 199. ♦ (Despre sotzi) A procrea. Numai un copil o sa facetzi. ISPIRESCU L. 2. ♦ (Despre mamifere) A fata; a puia. Vaca vecinului a facut un vitzel frumos. 2. (Despre pasari; de obicei cu complementul «ou») A oua. Baba atunci se duce cu fuga sa afle ce ia facut gaina. CREANGA P. 70. 3. A produce a da. In fundul gradinii avea shi un mar care facea mere de aur. ISPIRESCU L. 81. Pomul care nu face roada se taie shi in foc se arunca. CREANGA P. 118. Nu toate mushtele fac miere. ♦ (Despre plante cu privire la muguri frunze flori etc.) A scoate ai creshte. Hai mindro pe deal in sus K facut fasuiu fus. TEODORESCU P. P. 315. 4. (Despre oameni animale plante; complementul indica o boala o rana o excretzie etc.) A i se ivi ai aparea. Nenorocitul domn se zvircolea in spasmele agoniei; spume facea la gura. NEGRUZZI S. I 165. Popushoii vor face taciune. SHEZ. I 191. Purceii mici hranitzi cu cir fac paduchi. ib. V 51. ◊ Expr. A nu face purici (multzi) intrun loc (sau nicaieri) v. purice. A face spume (la gura) v. spuma. A face zimbre v. zimbre. ♦ (Frantzuzism) A se imbolnavi de... A facut scarlatina. 5. (Cu privire la partzi ale corpului; in expr.) A face o gura cit o shura = a deschide a casca gura mare. A face ochi = a) (despre puii unor animale) a deschide ochii (la citeva zile dupa nashtere). Cind fata Griva optnoua catzei noi i lasam sa suga o saptamina pina fac ochi. STANCU D. 15. (Glumetz despre oameni) Cunoashtem meshteshugul acesta de cind am facut ochi. C. PETRESCU I. II 138; b) (familiar) a se trezi a se scula (din somn). In vremea asta colonishtii faceau ochi shi se grabeau sa se adune la sfatul de dimineatza. SADOVEANU P. M. 249. Mai era vreme pin’ la ziua cind Andriesh se simtzi scuturat de mina lui Morocine: Ei tineretza inca nai facut ochi? Scoala scoala: trebuie so pornim. id. O. I 501. A face burta (sau pintece) = a capata burta ai creshte burta. [Cocoshul] a facut un pintece mare mare cit un munte. CREANGA P. 66. A face fatza (cuiva sau la ceva) v. fatza. A face fetzefetze v. fatza. A face mutre v. mutra (4). (Despre pantaloni) A face genunchi = a se vedea dupa multa purtare urmele genunchilor pe pantaloni. III. (Folosit shi absolut; exprima actziunea de a provoca ceva; urmat de o propozitzie completiva sau consecutiva uneori cu nuantza finala). 1. A aduce (pe cineva sau ceva) in situatzia de a... a intocmi a potrivi lucrurile astfel k sa...; a da (cuiva) posibilitatea de a... Eu oi face k sa nu te vada nime. SBIERA P. 201. Am venit sa te intreb... daca ai ceva leacuri care sa ne faca sa avem copii. ISPIRESCU L. 1. Cun zimbet faci gindireami sa sembete. EMINESCU O. I 200. ◊ (Eliptic) Nu ma facetzi k ia acushi va ard citeva jordii! CREANGA A. 128. ◊ Intranz. Lovi cu ciomagul coarnele cerbului care shi picara shi facu de sharpele il putu inghitzi. RETEGANUL P. II 42. Pesemne k shi straiele acestea pocite fac sa aratzi asha de sfrijit. CREANGA P. 148. ◊ Refl. Aceasta imparateasa cu rostul ei cel blajin... se facu de o iubira pina shi cumnatele ei. ISPIRESCU L. 40. 2. A determina; a convinge. Pina la vremea asta nici el de la sine nici prietenii... tot nu lau putut face sa se insoare. CREANGA P. 142. Cu umbre care nu sint vantunecat vederea SHi va facut sa credetzi k vetzi fi rasplatitzi. EMINESCU O. I 59. Mai facut de te crezui. ALECSANDRI P. P. 357. 3. A obliga a sili a constringe a pune (pe cineva) sa... Nu ma face satzi zic pe nume! ALECSANDRI T. 750. Oh! parinte! Ce ma facushi sa fac! NEGRUZZI S. I 163. 4. A predispune (la ceva); a indemna. Susurul acestor izvoare o facea sa se uite galesh la ele shii placea sa le vada curgerea lor. ISPIRESCU L. 17. Eu te fac sauzi in taina Mersul cirdului de cerbi. EMINESCU O. I 110. IV. (Exprima actziunea de a da sau de a atribui unei fiintze sau unui lucru o alta stare insushire forma sau menire decit cea care o avea sau o are). 1. (Urmat de un nume predicativ exprimat printrun adjectiv o locutziune adjectivala un participiu etc.) A aduce (pe cineva sau ceva) intro anumita stare. Statea pe ginduri shi se uita la lampa. O facu iarashi mai mica. DUMITRIU N. 277. Eu lash face intro noapte cazut in Dunare. BART E. 287. Ieri mi team facut scapata; Azi numi scapi nesarutata! COSHBUC P. I 99. Stapine dacai numai atita apoi lasca te fac eu cu griu. CREANGA P. 155. Stai mai Fulgo barba neagra Sa te fac cu minteantreaga. ALECSANDRI P. P. 56. ◊ Expr. A face (refl. a se face) bine (sau sanatos) = a (se) insanatoshi a (se) vindeca. Se jura k intrun ceas il face bine. VLAHUTZA la TDRG. A face (pe cineva) cunoscut = a aduce (pe cineva) in situatzia de a fi cunoscut (de altzii) de a fi renumit. A face (ceva) cunoscut = a vesti a da de shtire (prin lume). A face (ceva) de vinzare = a destina (ceva) vinzarii. A face calea intoarsa = a se intoarce din drum. Dar acu vei vrea cu oaste shi razboi k sa ne certzi Ori vei vrea sa faci intoarsa de peacuma a ta cale. EMINESCU O. I 146. A face pe dracun patru v. drac. A face (refl. a se face) de ocara sau de poveste de ris de rushine v. c. A face (pe cineva sau ceva) una cu pamintul v. unu. 2. (Urmat de un nume predicativ; numele fiintzei sau al lucrului care sufera transformarea sta in cazul acuzativ sau este introdus prin prep. «din») A aduce (pe cineva sau ceva) dintro stare in alta; a preface a schimba a transforma in... Insushi Sinanpasha cel grozav... venise sa faca tzara pashalic. ISPIRESCU M. V. 25. Ia mai ramas o bucatzica de mamaliga imbrinzita shi facindo botz a zis... CREANGA P. 143. Facetzi din piatra aur shi din inghetz vapaie. EMINESCU O. I 94. SHi in sine impacata stapinea eterna pace!... Dar deodatun punct se mishca... cel intii shi singur. Iatal Cum din haos face muma iara el devine tatal. id. ib. 132. Negrui doamne pamintu Dai mai negru uritu; Din om te face neom. JARNÍKBIRSEANU D. 212. ◊ Expr. A face din tzintzar armasar sau mai rar a face calul armasar = a exagera a da lucrurilor o importantza mai mare decit au in realitate. K dushmanul e dushman Face calul armasar SHi se pune pe carbuni Umple satul cu minciuni. TEODORESCU P. P. 316. A face (pe cineva) din cal magar = ashi bate joc de cineva; a injosi. Nu ma facetzi din cal magar k va vetzi gasi mantaua cu mine. CREANGA P. 253. A face (pe cineva) cuc (sau tun) = a imbata pe cineva. Cucoana insa tot indesa paharele boierului... pina il facu cuc. ISPIRESCU L. 181. A face (cuiva) coastele pintece = a bate pe cineva tare. SHii da piste un omushor care tzia face coastele pintece. NEGRUZZI S. I 250. A face noaptea (sau din noapte) zi = a nu dormi a veghea toata noaptea. Biata femeie noptzile le facea zi. ISPIRESCUL. 58. Al face (pe cineva) in doua sau (in) patru = a despica (pe cineva) in doua sau in patru a taia (pe cineva) in bucatzi; a sfarima a ucide. Daca nu se da in laturi lupul in doua il facea cu paloshul. ISPIRESCU L. 17. Pe butuc Cal asheza Cu baltac Patrul facea. TEODORESCU P. P. 589. A face (refl. a se face) bucatzi sau bucatzele farime gramada praf pulbere scrum tzandari etc. v. c. A face (cuiva) capul calindar v. calendar. A (i sau a i se) face (cuiva) gura punga v. gura (2). Ashi face urechea toaca v. toaca. Ashi face coada birzoi v. birzoi. A face (cuiva) pintecele (sau spinarea) toba v. toba. A face (cuiva) chica topor v. topor. ◊ Refl. Lovi cerbul de trei ori in burta shi indata se facu dintrinsul o carutza cu doisprezece cai de foc. ISPIRESCU L. 116. Dar atuncea greieri shoareci Cu ushormaruntul mers Readuc melancoliami Iara ea se face vers. EMINESCU O. I 106. Raul se face fire simtzirea amortzeshte. ALEXANDRESCU P. 79. 3. (Urmat de un substantiv sau de un adjectiv predicativ) A zice a spune (despre cineva) k este... a invinui a acuza (pe cineva) de... Credea k cei cel fac urit il iau numai in batjocura. SBIERA P. 228. A inceput a te lua lumea la ochi shi a te face prost. SHEZ. V 130. Vorbandatai trimetea SHi netrebnic cal facea. TEODORESCU P. P. 640. ◊ Expr. A face (pe cineva) cum i vine la gura = a ocari pe cineva rau fara ashi alege cuvintele. Ishi adusese aminte Bortzosul... k ea tea adus la atelier shi a facuto cum ia venit la gura. PAS Z. I 276. ◊ Refl. Da ia lasama la pirdalnicul stipine... Nu te mai face asha de batrin k doar nu tzii vremea trecuta. CREANGA P. 154. V. (Complementul e un substantiv concret; verbul exprima actziunea de a da unui lucru o forma definitiva sau potrivita destinatziei sale). 1. A aranja a potrivi (ceva) pentru un anumit scop a pregati. Gospodina facu paturile devreme. SADOVEANU B. 102. Se intreceau care de care sa faca baia mai potrivita de calda stapinului sau. ISPIRESCU L. 31. Facu un culcush stapinului sau. id. ib. 287. Preferantzul giucam?... Eu fac cartzile. ALECSANDRI T. I 74. Abia aveam vreme ami face toaleta. NEGRUZZI S. I 53. ◊ Expr. Ashi face ghetele (sau pantofii) = ashi lustrui ghetele (sau pantofii). 2. (Cu privire la par unghii buze sprincene) A ingriji a aranja a drege. [Chiritza:] Sa ma arate la o multzime de boieri cum mam troienit in Pacurari shi cum imi fac sprincenile! ALECSANDRI T. I 158. Haide apucate detzi fa parul k acushi insareaza. id. ib. 37. VI. (Complementul e un abstract; verbul are sens foarte larg exprimind actziunea de a lucra de a savirshi ceva). 1. A savirshi a faptui. De cite ori se lumina orizontul ea facea sfortzari k sa poata privi in larg. BART E. 387. Ce miai facut cu atita sumedenie de oshtire...? ISPIRESCU M. V. 31. Toate trebile cite le facea le facea pe dos. CREANGA P. 39. Mergind ea acum zi shi noapte nu shtiu ce facu k se rataci. id. ib. 288. Tu eshti Pepelash? Ce faci acolo? ALECSANDRI T. I 332. ◊ Absol. Danila face Danila trebuie sa desfaca. CREANGA P. 46. Cine face lui ishi face. Capul face capul trage. Tace shi face. ◊ Expr. A face abstractzie de... = a ignora a lasa la o parte a nu lua in considerare. Avind un obiect de studiat fie de ordine materiala fie de ordine psihica [metafizicienii] fac abstractzie de toate elementele lui de toate conditziunile lui de existentza reala. GHEREA ST. CR. II 33. Face ce face (sau ce poate) shi... = incearca in toate felurile shi izbuteshte sa...; nu shtiu ce face vorba e k... Muma zmeului facu ce facu shi trecu muntele. ISPIRESCU L. 25. Dar nu shtiu ce face dracul k face el ce face shi cu mare greu scapa din labele lui mosh Ursila. CREANGA P. 53. Ce face shi cum face... sau ce (sau cum) face shi ce (sau cum) drege... = ce pune la cale shi cum o invirteshte k... (sau k sa...). Nu shtia cum sa faca cum sa dreaga k sa implineasca voia acelui imparat. ISPIRESCU L. 11. El shtie ce face ce drege demi aduce din cind in cind asha cite putzine [salate] de pofta. CREANGA P. 211. A nu avea ce face (sau ce sa faca) = a) a nu avea ocupatzie. Dracul cind nare ce face shtitzi ce face... Intra inlauntru shi incepe ashi purta coditza cea birligata pe la nasul unchiashului. CREANGA P. 53; b) a nui ramine nimic de schimbat intro situatzie a nu avea posibilitatea sa se impotriveasca sa obiecteze sa ajute cu ceva; a nu avea incotro. Boierul acela cica era cam zgircit dar vazind k Ivan este om imparatesc nare ce sa faca. CREANGA P. 301. Vai de mine cam mash duce Seara la guritza dulce!... Nam ce face sus i locul Inimami arde k focul. JARNÍKBIRSEANU D. 133; c) a face o gafa o imprudentza o prostie o trasnaie. A nu avea ce face cu... = a nu avea (nici o) trebuintza de... a nui trebui; a nu avea (nici un) folos de... Nare ce face cu atita avere. RETEGANUL P. IV 33. Itzi dau shi dumitale punga asta k eu nam ce face cu dinsa. CREANGA P. 45. Ce (mai) faci? = cum itzi merge? cum o mai duci? Feciorul meu ce mai face? Face bine cai sanatos. RETEGANUL P. II 62. Dar tu draga ce mai faci? BIBICESCU P. P. 61. A face totul sau a face tot posibilul (sau toate chipurile) sa (sau k sa)... = a incerca tot posibilul a se cazni in toate felurile spre a... Nu putem trai in casa aceasta de nom face toate chipurile sa scapam de hirca de baba. CREANGA P. 12. Ce face? = ce? cum? (exprimind surpriza sau faptul k nu sintem de acord cu cele auzite). Iartama! Ce face? Sa te iert? Eu o tigoare o scorpie? NEGRUZZI la TDRG. Ce (tot) faci (sau ce ai facut) de...? = ce tzi sa intimplat k...? care e cauza k...? Vai mindrutza de departe Ce tot faci de nu scrii carte? JARNÍKBIRSEANU D. 142. Cei de facut (cu cineva sau cu ceva)? = cum sa se procedeze (cu cineva sau cu ceva)? Sa lasam toate la o parte shi pana la una alta hai sa vedem cei de facut cu cerbul. CREANGA P. 224. Nam facut nimic = nam realizat nimic nu mam ales cu nimic nam nici un folos. Ai fost ieri la tirg? Da dar nam facut nimic. Fa bine shi... (sau de...) v. bine² (3). Vazind shi facind = procedind conform situatziei imprejurarilor fara un plan stabilit dinainte. [De cel mai mic copil] nu se despartzea il tzinea linga dinsa shi mai tirziu «vazind shi facind». MACEDONSKI O. III 23. A avea a (sau dea) face cu cineva sau cu ceva = a avea de lucru cu cineva (sau cu ceva) a avea ceva comun cu cineva (sau cu ceva). Asha mi tzia fost povestea? zise el incetishor stai mai dara satzi arat eu cu cine ai a face. ISPIRESCU L. 377. (Amenintzator) O sa ai dea face cu mine. Ce are a face? = ce legatura este (intre un lucru shi altul)? ce intereseaza? shi cei cu asta? shi ce daca? HarapAlb Gerila Ochila shi PasariLatziLungila se pun ei de ospateaza shi beu cit le trebuie. Dar ce are a face? parca nici nu se cunoshtea de unde au mincat shi au baut. CREANGA P. 260. Nare a face! = nu intereseaza! nare importantza! Ashi face aparitzia v. aparitzie. A face caz (de ceva sau de cineva) v. caz. A face cunoshtintza (cu cineva) v. cunoshtintza. A(shi) face loc v. loc. Ashi face mendrele v. mendre. A face moarte (de om) v. moarte. A face parte din... v. parte. A face pasul... v. pas. A face pashi mari v. pas. A face rost (de ceva) v. rost. ◊ Refl. (In expr.) Sa facut = neam intzeles sa aranjat fii fara grija. Adumi cartzile imprumutate. Sa facut! ◊ (Invechit shi popular; in locutziuni verbale) Ashi face inchipuire = ashi inchipui. Ai face trebuintza = ai trebui. A face tocmeala = a se tocmi etc. Ashi face joc = a se juca. Apoi can gluma el le prinde De mineca shiaprins de dor Ishi face joc prin parul lor. COSHBUC P. I 88. A face o shtire = a inshtiintza. Ieremiavoda... facu o shtire cardinalului k Mihaivoda voieshte a intra in Ardeal. BALCESCU O. II 222. A face monopol = a monopoliza. Monopol fac azi de drepturi. ALEXANDRESCU P. 139. A face intrebare = a intreba. Moshul iarashi... face intrebare. PANN P. V. I 12. 2. A provoca a da nashtere la... a cauza. Cine shtie ce incurcatura vei face pacolo! ISPIRESCU L. 13. Incepe a face un taraboi de sa sculat toata ograda in gura lui. CREANGA P. 304. Acel soi ciudat de barzi... Sint cintatzi in cafenele shi fac zgomot in saloane. EMINESCU O. I 137. ◊ Expr. Nu face nimic = (formula de politetze cu care se raspunde celui ceshi cere scuze pentru un neajuns sau o suparare pricinuita fara sa vrea) nare nici o importantza. A o face lata v. lat. ◊ Refl. Mare vilva se facu in imparatzie. ISPIRESCU L. 31. De la o vreme se face tacere. CREANGA P. 227. ♦ (Cu determinari in dativ indicind persoana care e interesata in actziune) A pricinui a cashuna. SHio intreb shi numi raspunde! SHi ma mir ce iam facut! COSHBUC P. I 49. Ishi ceru iertaciune pentru relele cei facuse. ISPIRESCU L. 144. Sa nu cumva sa te impinga pacatul sai faci vrun neajuns! CREANGA P. 87. De asta data nutzi fac nemica. EMINESCU N. 15. Numi mai face suparare. JARNÍKBIRSEANU D. 16. ◊ Expr. A io face (buna sau lata sau cu virf) sau ai face (cuiva) una (shi buna) = a aduce cuiva un rau o vatamare; a invatza minte (pe cineva). Stai mai k tzio fac eu. ISPIRESCU U. 41. Taci! k ioi face eu cumatrului una de shia mushca labele CREANGA P. 29. Eu iam facuto cu virf. TEODORESCU P. P. 656. A face (cuiva) bine cu ceva v. bine² (3). Ai face (cuiva) bine (sau rau) v. bine² (3) rau. A face sfirshit sau capat (cuiva sau unui lucru) v. sfirshit. A face (cuiva) zile fripte v. fript ◊ Refl. (Cu pronumele in dativ shi formind impreuna cu complementul care indica o stare sufleteasca locutziuni verbale cu sensul determinat de complinire) Ashi face ginduri sau griji ( = a se ingrijora). Ashi face inima rea ( = a se intrista). ▭ Batrina a ieshit clatind din cap shi zicind: maica domnului sashi faca mila de fata mea! NEGRUZZI S. I 27. SHiau facut curaj urmindushi drumul. DRAGHICI R. 91. Tot vin beau shi tot mincau Voie buna ishi faceau. BIBICESCU P. P. 302. Intrun casa la copile Eleshi fac spaima de mine Parcai ursul din padure. SHEZ. I 49. (Expr.) Ashi face de lucru (cu cineva) v. lucru. Ashi face de lucru (cu ceva) v. lucru. Ashi face osinda (cu cineva) v. osinda. Ashi face (singur sau insushi) seama v. seama. ♦ A arata a manifesta a acorda. (Refl. pas.) Negustorul se minuna de atita cinste ce i se facu. ISPIRESCU E. 277. 3. A aduce la indeplinire a realiza a indeplini a implini. Nu shtiau ce voie sai faca. ISPIRESCU L. 11. SHia facut datoria de ostash. CREANGA P. 297. Piste o saptamina... voi face poronca dtale. KOGALNICEANU S. 47. ◊ Expr. A face tirg = a incheia tirgul a cadea de acord. Noua nea placut de dvoastra shi am facut tirg. SEVASTOS N. 62. ♦ A executa. Facem o partida de shah? 4. (Complementul indica o ocupatzie o meserie) A exercita a practica. Face avocatura. ▭ Mai facea el nui vorba shi alte negustorii. CREANGA P. 112. ♦ (Complementul indica un obiect de studiu sau o forma de invatzamint) A studia a urma. Face medicina la Bucureshti. 5. (Cu complementul «semn»; adesea urmat de determinari introduse prin prep. «cu» sau «din» indicind o parte a corpului) A atrage cuiva atentzia printrun gest; a da cuiva sa intzeleaga ceva printrun semn. Copiii... nu mai indrazneau sa se apropie cind ea le facea semn. PAS Z. I 87. Face semn dracului cu mina. CREANGA P. 52. Nau avut decit cu ochiul ori cu mina semn a face. EMINESCU O. I 146. ◊ (Cu elipsa complementului) A face din cap k da. ▭ Ipate care da oca pe spate SHi face cu mina sai mai aduca una. CREANGA P. 150. Cind treci tu pe linga noi Nu face cu palaria Sa priceapa dushmania. HODOSH P. P. 69. Co mina pe carte scrie SHi cu altami face mie Sa merg in cantzelarie. JARNÍKBIRSEANU D. 26. ◊ Expr. A face (cuiva) cu degetul = a amenintza (pe cineva) cu degetul aratator. Zarindul in slava cerului printre stolul de corbi incepu ai face cu degetul shii zise... date jos dacolo omule! ISPIRESCU L. 46. A face (cuiva) cu mustatza = (despre barbatzi) a cocheta (cu cineva). Intro zi se incumese ai face cu mustatza dara cam cu sfiala. ISPIRESCU L. 391. A face (cuiva) cu ochiul (sau mai rar din ochi) = a) a face (cuiva) un semn ascuns sau cochet. Tovarashul ishi puse degetul la buze shi face cu ochiul aratind muteshte la cei care dormeau in jurul focului. BART E. 279. Sauzi zornetul de pinteni shi foshnirile de rochii. Pe cind ei sucesc musteatza iara ele fac cu ochii? EMINESCU O. I 157. Poftim! k shi cind eu Balasha la virsta me ash face cu ochiu logofetzilor! ALECSANDRI T. 942; b) fig. a atrage a imbia. [Copiilor] le face cu ochiul hambarul. BENIUC V. 84. Am un pui de cotnari care face cu ochiul. ALECSANDRI T. I 328. 6. (Complementul indica un drum sau o distantza) A strabate a parcurge. Trenul face 50 km pe ora. Am facut un drum lung. 7. (Complementul exprima o notziune temporala) A petrece; a implini. Aci se asheza k... sashi faca amiazul. RETEGANUL P. I 63. A facut atitzia ani de slujba. SHEZ. II 60. Pe toate leash culege Sami fac traiul shi sa mor Leganat pe sinul lor! ALECSANDRI P. P. 337. 8. (Cu privire la prietenie tovarashie) A lega a intretzine. Cinea mai dori sa faca tovarashie cu tine aibashi parte shi poartetzi portul k pe noi shtiu k neai ametzit. CREANGA P. B. Intranz. I. (Urmat de determinari modale) 1. A proceda a se comporta. Se cobori cel mijlociu shi facu shi el k cel dintii. ISPIRESCU L. 84. Apoi dar fa cum shtii mosh Nichifor numai sa fie bine. CREANGA P. 128. Cinea face alta data k mine k mine sa patzeasca. CREANGA P. 253. Asha miai poroncit asha am facut. ALECSANDRI T. I 179. Cu scurteica de atlaz Face multoran necaz. TEODORESCU P. P. 314. ◊ Expr. A face bine (sau rau) k (sau de...) exprima o aprobare sau o dezaprobare a actziunilor cuiva. Bine faci k nu te aratzi mic la suflet. DRAGHICI R. 91. A face bine (sau a nu face rau) sa... (numai la modul optativ) se spune pentru a da cuiva un sfat. Ai face bine sa mai invetzi. Natzi face rau sa venitzi deseara la noi. Ashi face de cap v. cap¹ (I 5). A face (ceva) de (sau din) capul sau v. cap¹ (I 4). A face frumos v. frumos. ◊ (Determinat de o onomatopee prin care se imita o mishcare repede shi zgomotoasa sau vijiitoare) Sa faci cu el zup! in fundul pamintului. RETEGANUL P. III 55. Voinicul face harshti! cu sabia shii taie capul. SBIERA P. 125. Talpa iadului atunci face tzushti! inlauntru shi dracii tronc! inchid poarta. CREANGA P. 311. ♦ (In comparatzii in care o actziune se compara cu ea insashi e intrebuintzat in locul verbului care exprima acea actziune shi care il preceda il urmeaza sau se intzelege din context) A proceda a lucra (in felul cum obishnuieshte... ). Ma rugatzi... sa cint cum cinta cocoshii sa fac cum latra ciinii? CAMIL PETRESCU T. II 105. Ele incepura a zizii intrun chip scirbos asha cum face o mare multzime de... tzintzari. ISPIRESCU U. 100. Judecau... pricinile de vini mari politice cum fac camerele lorzilor. BALCESCU O. II 13. ♦ Refl.(Sens contaminat cu acela de «a faptui» «a savirshi»; apare in constructzii interogative shi interogative indirecte cu un complement exprimat prin pron. «ce»; uneori cu determinari introduse prin prep. «cu» indicind persoana sau lucrul cu care cineva nu shtie cum sa procedeze alteori cu determinari introduse prin prep. «de» indicind cauza care face pe cineva sa nu shtie cum sa procedeze) Ce ma fac cu tine daca te imbolnaveshti? ▭ Nu shtia ce sa se mai faca de frica. SEVASTOS N. 272. E! Ce te faci tu acum? caci seara se apropie shi loc de repaos nu este shi casa de gazduit nici pomeneala. ISPIRESCU E. 389. 2. (Popular; determinat prin «bine» sau «rau») Ai merge a o duce. Ce mai face lelitza Anica?... Face bine mia raspuns el. SADOVEANU N. F. 13. 3. (Determinat prin «a bine» «a rau» «a ploaie» etc.; uneori in superstitzii) A prevesti (ceva). Iaca shi acuma fac nourii a ploaie. SADOVEANU M. 180. Parca nu facetzi a bine de nu va mai astimpara dracul nici la vremea asta. CREANGA P. 254. Vuia in soba taciunele aprins care se zice k face a vint shi vreme rea. id. A. 34. 4. (In superstitzii; de obicei urmat de determinari introduse prin prep. «de») A vraji a fermeca a lega prin vraji. [Usturoiul] e bun de facut de dragoste. SEVASTOS N. 4. Babatia lui de la o vreme incoace nu shtiu ce avea k incepuse a scirtzii; ba co doare ceea ba co doare ceea bai e facut de najit ba cai e facut pe ursita ba cai e facut de plinsori. CREANGA P. 111. Itzi face cu ulcica se vede... cela... SHtii tu?... ALECSANDRI T. 144. Nu tziam facut k sa mori TZiam facut k sa tensori. SHEZ. II 10. II. (Echivaleaza cu verbe care contzin ideea de «valoare») 1. A valora a pretzui. Lau pretzuit k face mai mult decit o imparatzie. SBIERA P. 44. Nu face baietul ista atitzia husashi cu straie cu tot citzi am dat eu pentru dinsul pina acum. CREANGA A. 16. ◊ Expr. Nu face fatza cit atza v. atza. ♦ (In operatziile aritmetice) A fi egal cu... Doi cu doi fac patru. 2. A costa. Cit face untul? ▭ Murguletzu taremi place Spunemi mie citzi bani face? JARNÍKBIRSEANU D. 487. 3. (La pers. 3 cu valoare impersonala; de obicei urmat de o propozitzie subiectiva) A fi vrednic (de a...) a merita (sa...). Face sa vezi spectacolul acesta. ◊ Expr. Fie k face! sau scump dar face! se exclama in fatza unui lucru scump greu de dobindit dar valoros (bun frumos etc.). In adevar mobilareai prea frumoasa dar shi tzine cam scump. Fie k face! ALECSANDRI T. 802. Face parale v. para. Nu face parale sau nu face nici o para (chioara) sau nici doua parale v. para. 4. (In expr.) Nu face pentru... = a) nu e potrivit nu corespunde pentru... E iute! Nare cumpat... nu face pentru un prefect. CARAGIALE O. I 111; b) nu e de prestigiul cuiva. Domnule Iancule nu face pentru dta sa stai intre boccii. CARAGIALE M. 285. III. (Intrebuintzat in locul altor verbe) 1. (Determinat printrun adverb o locutziune adverbiala sau un complement circumstantzial de loc care indica o directzie) A se indrepta a merge a porni a o apuca a o lua. Fandarat barbate ia mai zis nevasta. VISSARION B. 97. Cind noi voiam sa facem hoisa ne sfatuiai sa luam ceala pentru k sa nu putem da de urma tilharilor. ALECSANDRI T. 233. Miam pus shaua pe cal SHiam facut pe Olt la deal. SHEZ. I 78. Baditza la chip frumos Fan padurea cea din dos Cai gasi un paltinel Sa durezi luntre din el. ALECSANDRI P. P. 51. ◊ Expr. (Invechit) A nu avea incotro face = a nu se putea impotrivi a se resemna. La virsta me sa duc dorul... nebuniilor? eu o baba cuminte... Caci sint baba... nam incotro face... shi cuminte... de nevoie. ALECSANDRI T. 1198. ♦ Refl. (Familiar; cu determinari locale) A se abate a se da a se duce (sau a veni). Faten laturi! ▭ Vai sarace poloboace de teai face mai incoace. CREANGA A. 139. 2. A zice; a spune. Alinierea! face. Nu eshti aliniat. DUMITRIU B. F. 24. «Am satzi rup oasele» facea el. PREDA I. 52. De unde vii mai Toadere? facu Serafim Mogosh ieshind in ulitza. REBREANU R. II 67. C. Refl. I. (Exprima faptul de a aparea de a se produce de a se ivi) 1. (Despre zi noapte intuneric etc.) A se produce a se ivi. In sufletul lui Melchior se facuse insa furtuna o furtuna care no mai avusese shi nici nu shtia cum so stinga. V. ROM. martie 1952 145. Se facea intunerec pe pamint. ISPIRESCU U. 43. Cind incepu a se face ziua Mihaivoda ridica tabara. BALCESCU O. II 96. ◊ (Poetic) Albastru e cerul pe lunca SHin suflet se face senin. CORBEA A. 67. ◊ Expr. A i se face (cuiva) negru (sau roshu verde galben) inaintea ochilor = a vedea negru (sau roshu etc.) inaintea ochilor v. vedea. I se facea galban inaintea ochilor. VLAHUTZA N. 12. ♦ Impers. (Aratind k actziunea se petrece in vis sau in fantezie) A se arata a aparea inaintea ochilor. Se facea k e toamna shi k incepe culesul porumbului. PREDA I. 176. Deseori mi se intimpla sa ma rasucesc in somn... Se face k plutesc pe o apa albastra fara hotare. STANCU D. 128. Se facea k vede [in vis] pe Nechifor Lipan calare cu spatele intors catra ea trecind spre asfintzit o revarsare de ape. SADOVEANU B. 19. 2. (Despre drumuri vai etc.) A se forma a incepe. Se face o carare la stinga. ▭ Se facea nu departe de poshta o vale lunga shi rapide. ALECSANDRI T. 51. 3. (Despre senzatzii sau sentimente; construit cu dativul persoanei) A se nashte a se produce (in cineva) deodata starea de... a fi cuprins de... I sa facut sete. I sa facut frig. ▭ Pe urma i se facea somn. SBIERA P. 140. I sa facut asha de jele incit a inceput a plinge. CONTEMPORANUL III 656. I se facu frica. SHEZ. I 162. ♦ Impers. (Urmat de determinari introduse prin prep. «de» sau prin conj. «sa») A fi cuprins de o atractzie puternica spre ceva a simtzi dorul de... I sa facut de duca. I sa facut de insurat. ▭ Dute o data ori tzi sa facut pesemne de vun conflict. CARAGIALE O. I 71. K mie mi sa urit SHi mie mi sa facut Sa mininc carne de cuc. TEODORESCU P. P. 615. ◊ (Metaforic) In mirosul fara asemanare de dulce carel da cimpului sulcina cind e coapta shi iarba cind i sa facut de coasa in acest farmec maretz shi linishtit al singuratatzii inima lui atit de trudita la virsta de optusprezece ani ushura de povara tuturor durerilor paminteshti. VLAHUTZA N. 23. 4. A se intimpla. «De asin dara sa se faca urechile lui Midasimparat!» SHi cum zise el asha shi se facu. ISPIRESCU U. 110. ◊ Expr. Ce sa facut (cineva)? = ce sa ales (de cineva)? ce a devenit? cum sa descurcat? Tovarashe... ce neam fi facut noi daca nu era partidul? CAMILAR TEM. 107. Nu shtiu ce sa facut omul meu. Am inceput sa am grija. SADOVEANU B. 39. Furnicile parca intrase in pamint sau mistuit de nu se shtie ce sau mai facut. CREANGA P. 264. Ce sa facut cu...? = ce sa intimplat cu...? Au venit imparatul... shi nam shtiut ce sau facut cu dinshii. SBIERA P. 191. Cum se face k... (sau de... )? = cum se poate intimpla k...? cum e posibil k...? Fata nu se putea domiri cum se face de barbatusau ziua este porc shi noaptea om. ISPIRESCU L. 54. Nu shtiu cum sa facut k ori chersinul a crapat ori cumatrul a stranutat. CREANGA P. 24. II. (Exprima faptul de a deveni de a ajunge intro anumita stare) 1. A ajunge a deveni. De ce creshtea copilul daceea se facea mai istetz. ISPIRESCU L. 2. Nici frumos pina la douazeci de ani nici cuminte pina la treizeci shi nici bogat pina la patruzeci nu mam facut. CREANGA A. 71. Cu intemeierea acestor state evolutziile istorice ale rominilor se fac mai lamurite. BALCESCU O. II 12. Sa te faci griule faci Sa te faci griule nalt SHi sa stai la secerat K mindra la sarutat! JARNÍKBIRSEANU D. 377. ◊ Expr. A se face stapin pe ceva = a lua un lucru in stapinire cu fortza. (Despre un drum) A se face in doua = a se despartzi a se bifurca. Cind ajung la moara noua Calea lor se facen doua. COSHBUC P. I 131. A se face dunare (turbata) v. dunare. A se face foc v. foc. A se face oale shi ulcele (sau ulcioare) v. oala. A se face trup shi suflet cu cineva v. trup. A se face (tot) una cu cineva v. unu. ◊ (Urmat de adjective predicative impreuna cu care formeaza locutziuni verbale echivalente cu verbele derivate de la adjectivele respective) Moshul se facu galben. DUNAREANU CH. 22. Dragii mei copii vatzi facut mari; mergetzi de va cautatzi ursitele. ISPIRESCU L. 33. Cind vazu pe voinic se facu... vinat. SHEZ. I 69. Duteacasa fa buhoasa SHi te la te fa frumoasa. ib. V 16. ♦ A ajunge la virsta de... la numarul de... la un total de... Tata se facuse de shaizeci de ani cind a murit. ▭ Mai am unu mai am doi [ibovnici] Cu Falica se fac trei. SHEZ. I 174. ♦ (Urmat de determinari care indica o profesiune) A imbratzisha cariera de... a deveni. Cind voi fi mare poate ma fac Inginer sau sondor. CASSIAN H. 37. ◊ Tranz. Tata zicea k sa ma faca profesor. SADOVEANU P. M. 54. ♦ (Determinat prin «la loc» sau «iara») A ajunge din nou (ceea ce a fost inainte) a redeveni. Se facusera iara oameni. ISPIRESCU L. 88. [TZugulea] se dete iara de trei ori peste cap shi se facu om la loc. id. ib. 315. ♦ (Despre preparate culinare etc.) A ajunge in starea potrivita pentru a fi folosit. V. reushi. Dulceatza nu sa facut bine. ▭ Incetul cuncetul se face otzetul. 2. (Urmat de un nume predicativ exprimat printrun infinitiv sau de o propozitzie predicativa introdusa prin conj. «k» «sa» sau loc. conj. «k shi cum») A se preface a simula. Intoarse capul facinduse k nu sa intimplat nimic shi pashi voiniceshte inainte. DUMITRIU N. 150. La vorban drum trei ceasuri trec Ea pleaca eu ma fac k plec. COSHBUC P. I 118. Maninca el acolo bea bine sa ospateaza dar o data se face k shi cum shiar scapa palaria shi atunci totzi il vad. RETEGANUL P. II 75. De vorbitzi ma fac k naud Nu zic ba shi nu va laud. EMINESCU O. IV 201. ◊ (Urmat de un adjectiv predicativ) Se facu bolnava shi sta zile intregi lincezind in pat. BART E. 61. Imparatul se facu suparat. RETEGANUL P. I 33. Sau facut k mort. SBIERA P. 96. Totzi ciobanii k fugea! Numai unul raminea Linga foc se intindea Bolnavior k se facea. ALECSANDRI P. P. 87. ◊ Expr. A se face niznai v. niznai. ◊ Intranz. (Popular rar) Cind a mai dezbraca voinicul calul shi o pune pielea jos atunci fata imparatului sa faca k se intinde shi sa impinga pielea cu picioarele in foc. SBIERA P. 44. ♦ Intranz. (Urmat de determinari substantivale introduse prin prep. «pe») Ashi lua infatzisharea de... a se arata ashi da aere de... A face pe grozavul. A face pe prostul. ▭ Cocheta face pe nevinovata. NEGRUZZI S. I 65. ♦ Intranz. (Urmat de determinari substantivale introduse prin «pe») A juca rolul de... a implini functzia de... Fusese shofer la orash shi acum facea pe mecanicul. DUMITRIU V. L. 130. Part. shi: (invechit shi regional) fapt (PASCULESCU L. P. 39 TEODORESCU P. P. 29).