17 definitzii pentru studia

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

STUDIÁ studiez vb. I. 1. Tranz. A depune o munca intelectuala sustzinuta sistematica pentru insushirea de cunoshtintze temeinice intrun anumit domeniu; a invatza. 2. Tranz. refl. shi refl. recipr. A (se) observa cu atentzie a (se) examina (din toate punctele de vedere); a (se) analiza a (se) cerceta. 3. Refl. Ashi impune o anumita atitudine un anumit fel de a fi mai ales atunci cand se shtie observat examinat de cineva. [Pr.: dia] Din it. studiare.

STUDIÁ studiez vb. I. 1. Tranz. A depune o munca intelectuala sustzinuta sistematica pentru insushirea de cunoshtintze temeinice intrun anumit domeniu; a invatza. 2. Tranz. refl. shi refl. recipr. A (se) observa cu atentzie a (se) examina (din toate punctele de vedere); a (se) analiza a (se) cerceta. 3. Refl. Ashi impune o anumita atitudine un anumit fel de a fi mai ales atunci cand se shtie observat examinat de cineva. [Pr.: dia] Din it. studiare.

studia [At: HELIADE L. B. I 185/19 / V: (irg) shtu~ / P: ~dia / Pzi: ~iez 3 (inv) studie / E: it studiare cf fr étudier] 1 vt (D. oameni; c. i. obiecte concrete fiintze etc. sau stari insushiri fenomene procese etc. ori concepte forme de activitate umana etc. care devin la un moment dat obiect al cunoashterii) Ashi indrepta (toata) atentzia asupra cuiva sau a ceva pentru ai descoperi shi ai cunoashte (pana in cele mai mici amanunte) structura interna cu elementele care o compun shi cu insushirile acestora pentru ai intzelege mecanismul intim shi modul regulile legile etc. de functzionare a acestuia pentru ai putea evalua importantza utilitatea etc. Si: a analiza (1) a cauta (37) a cerceta (10) a examina (3) a explora (3) a investiga a observa a privi1 a scruta a urmari (liv) a considera (1) (rar) a scurma (inv) a oglindi a medita a raspica a scarmana a socoti. 2 vt (Mar; pex) A cauta (2). 3 vt (D. fiintze mai ales d. oameni sau prin metonimie d. privirea lor; c. i. mai ales oameni insushiri sau manifestari ale acestora) Ashi indrepta atent perseverent shi iscoditor ochii privirea sau a se indrepta de obicei asupra cuiva sau rar a ceva pentru a afla a surprinde a intzelege etc. Si: a cauta (2) a cerceta (2) a examina (5) a explora (3) a investiga a masura a observa a patrunde a privi1 a scormoni a scruta a urmari. 4 vt (Fsha; d. oameni; c. i. cunoshtintze teoretice shi practice specifice unor obiecte de invatzamant sau pex obiecte de invatzamant) A depune o activitate intelectuala atenta intensa (shi sistematica) pentru a dobandi a insushi a retzine etc. Si: a citi (10) a invatza (inv) a se pricopsi (inv) a pedepsi a shtudirui (gri) a spudaxi. 5 vt (Pex; d. oameni; c. i. domenii de cunoashtere sau de activitate practica tehnica etc. umana ori discipline shtiintzifice) A acumula sistematic (shi in cadrul unei institutzii de invatzamant superior) cunoshtintze (teoretie shi practice) de stricta specialitate (care asigura o profesionalizare intro ramura de activitate precis delimitata) Si: a face (117) a invatza a urma. 6 vt (Rar; pex; d. oameni; c. i. clase ani de studiu cursurile unei institutzii de invatzamant; de obicei urmat de determinari care precizeaza institutzia sau locul) A urma. 7 vr (Fig) Ashi aranja tzinuta in mod minutzios. 8 vr (Fig) A se preocupa in mod special shi asiduu de tzinuta shi comportarea sa. 9 vr (Fig) Ashi impune o anumita atitudine un anumit fel de a fi (mai ales atunci cand se shtie observat de cineva). corectata

STUDIÁ studiez vb. I. Tranz. 1. A depune o munca intelectuala sustzinuta pentru insushire de cunoshtintze temeinice intrun anumit domeniu; a invatza. Cum? shtii latineshte domnule? Ai studiat desigur aceasta limba la colegiu? GHICA S. 163. 2. A observa cu atentzie a examina din toate punctele de vedere; a analiza a cerceta. Te intzeleg eu de cind te studiez shi te sfatuiesc sa fii serios. SADOVEANU P. M. 118. Se apuca sa studieze harta frontului cu o atentzie infrigurata. REBREANU P. S. 101. A doua zi dupa teatru... Titu imita gesturile acestuia vazute shi studiate din stal. BASSARABESCU S. N. 49. Iam studiat la masa pe totzi shi iam gasit... destul de buni de pus pe scena. ALECSANDRI T. I 293.

STUDIÁ vb. I. tr. 1. A se ocupa de cercetare; a invatza. 2. A analiza a cerceta. ♦ tr. refl. A (se) observa a (se) cerceta cu atentzie. [Pron. dia p. i. 36 iaza ger. iind. / < it. studiare].

STUDIÁ vb. I. tr. 1. a se ocupa cu munca de cercetare; a invatza. 2. a analiza a cerceta. II. tr. refl. a (se) observa a (se) cerceta cu atentzie. (< it. studiare)

A STUDIÁ ~éz 1. tranz. 1) A insushi prin instruire. ~ istoria. 2) A supune unei analize; a investiga; a cerceta; a considera; a analiza. 3) A privi cu atentzie (pentru a cunoashte mai bine); a cerceta; a examina. 2. intranz. Ashi face studiile; a urma cursurile unei institutzii de invatzamant. ~ la universitate. [Sil. dia] /<it. studiare fr. étudier

A SE STUDIÁ ma ~éz intranz. (despre persoane) Ashi concentra atentzia asupra tzinutei; ashi impune o anumita atitudine. [Sil. dia] /<it. studiare fr. étudier

studià v. 1. a se deda studiului; 2. a cauta sa shtie: a studia muzica; 3. fig. a observa cu atentziune: a studia pasiunile omeneshti; 4. a invatza pe din afara: ashi studia lectziunea.

*studiéz v. tr. (f. étudier fr. studiare d. lat. studium studiŭ). Invat ma ocup de ceva: a studia muzica. Fig. Cercetez examinez observ analizez: a studia un autor un proĭect de lege un om sufletu omenesc.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

studiá (a ~) (dia) vb. ind. prez. 3 studiáza 1 pl. studiém (diem); conj. prez. 3 sa studiéze; ger. studiínd (diind)

studiá vb. (sil. dia) ind. prez. 1 sg. studiéz 3 sg. shi pl. studiáza 1 pl. studiém (sil. diem); conj. prez. 3 sg. shi pl. studiéze; ger. studiínd (sil. diind)

studia (ia) (ind. prez. 3 sg. shi pl. studiaza 1 pl. studiem ger. studiind)

studiez diaza 3 diam 1 imp. diind ger. diere inf. s.

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

STUDIÁ vb. 1. a se instrui a invatza (inv. shi reg.) a se pricopsi. (~ in permanentza.) 2. v. invatza. 3. a citi a invatza. (A ~ cursul de la un capat la altul.) 4. a invatza a se pregati a se prepara. (A ~ serios pentru examene.) 5. a face a urma. (~ medicina.) 6. v. analiza. 7. v. analiza. 8. v. cauta. 9. a cerceta a consulta a examina. (Am ~ toate izvoarele referitoare la...) 10. a cerceta a se documenta a se informa a vedea (inv.) a se pliroforisi. (~ daca nu sa mai scris despre asta.)

STUDIA vb. 1. a se instrui a invatza (inv. shi reg.) a se pricopsi. (~ in permanentza.) 2. a invatza (inv.) a pedepsi a shtudirui (grecism inv.) a spudaxi. (~ la geografie.) 3. a citi a invatza. (A ~ cursul de la un capat la altul.) 4. a invatza a se pregati a se prepara. (A ~ serios pentru examene.) 5. a face a urma. (~ medicina.) 6. a analiza a cerceta a examina a investiga a urmari (livr.) a considera (inv.) a medita a privi a socoti (fig.) a explora (inv. fig.) a scarmana. (A ~ cauzele unui fenomen.) 7. a analiza a cerceta a examina a masura a observa a scruta a urmari (pop.) a iscodi (inv. shi reg.) a oglindi (inv.) a cerca a ispiti. (Il ~ cu atentzie.) 8. a cauta a cerceta a examina (inv.) a cerca. (Calul de dar nu se ~ in gura.) 9. a cerceta a consulta a examina. (Am ~ toate izvoarele referitoare la...) 10. a cerceta a se documenta a se informa a vedea (inv.) a se pliroforisi. (~ daca nu sa mai scris despre asta.)

Dictzionare etimologice

Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

studiá (iéz át) vb. A cerceta a observa. It. studiare. Der. studiu s. n. din lat. studium dublet al lui studio s. n. (cabinet mica locuintza independenta) din it. studio; studios adj. din fr. studieux; student s. m. din it. studente; studenta s. f.; studentzesc adj. (de student); studentzime s. f. (multzime de studentzi).

Dictzionare de argou

Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.

studia studiez v. t. v. i. a consuma bauturi alcoolice.

Intrare: studia
  • silabatzie: stu-dia info
verb (VT211)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • studia
  • studiere
  • studiat
  • studiatu‑
  • studiind
  • studiindu‑
singular plural
  • studiaza
  • studiatzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • studiez
(sa)
  • studiez
  • studiam
  • studiai
  • studiasem
a II-a (tu)
  • studiezi
(sa)
  • studiezi
  • studiai
  • studiashi
  • studiaseshi
a III-a (el, ea)
  • studiaza
(sa)
  • studieze
  • studia
  • studie
  • studiase
plural I (noi)
  • studiem
(sa)
  • studiem
  • studiam
  • studiaram
  • studiaseram
  • studiasem
a II-a (voi)
  • studiatzi
(sa)
  • studiatzi
  • studiatzi
  • studiaratzi
  • studiaseratzi
  • studiasetzi
a III-a (ei, ele)
  • studiaza
(sa)
  • studieze
  • studiau
  • studiara
  • studiasera
* forma nerecomandata sau greshita – (arata)
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

studia, studiezverb

  • 1. tranzitiv A depune o munca intelectuala sustzinuta sistematica pentru insushirea de cunoshtintze temeinice intrun anumit domeniu. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: invatza
    • format_quote Cum? shtii latineshte domnule? Ai studiat desigur aceasta limba la colegiu? GHICA S. 163. DLRLC
  • 2. tranzitiv reflexiv reciproc A (se) observa cu atentzie a (se) examina (din toate punctele de vedere); a (se) analiza a (se) cerceta. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Te intzeleg eu de cind te studiez shi te sfatuiesc sa fii serios. SADOVEANU P. M. 118. DLRLC
    • format_quote Se apuca sa studieze harta frontului cu o atentzie infrigurata. REBREANU P. S. 101. DLRLC
    • format_quote A doua zi dupa teatru... Titu imita gesturile acestuia vazute shi studiate din stal. BASSARABESCU S. N. 49. DLRLC
    • format_quote Iam studiat la masa pe totzi shi iam gasit... destul de buni de pus pe scena. ALECSANDRI T. I 293. DLRLC
  • 3. reflexiv Ashi impune o anumita atitudine un anumit fel de a fi mai ales atunci cand se shtie observat examinat de cineva. DEX '09 DEX '98
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.