PAS³ (I) pashi s. m. (II) pasuri s. n. I. S. m. 1. Fiecare dintre mishcarile alternative care le fac picioarele in mers obishnuit; p. ext. distantza astfel parcursa; p. gener. distantza mica. ◊ Loc. adv. Pas cu pas = a) incetul cu incetul treptat; b) mereu neincetat. La tot pasul sau la fiecare pas = la orice mishcare; pretutindeni necontenit. Nici (un) pas = deloc nicidecum. ◊ Expr. (A face) primul pas = (a face) inceputul primele incercari; (a avea) initziativa. A avea (sau a da cuiva) pas (sa...) = a avea (sau a da cuiva) posibilitatea ingaduintza sa faca ceva. A face un pas greshit = a) a se poticni in mers; b) a savarshi o gresheala. A ceda pasul = a lasa pe altul sa treaca inainte; a se lasa depashit (in mers in actziuni in realizari). ♦ Zgomot produs de cel care merge pe jos. Se aud pashi. ♦ Fig. Stadiu etapa. ♦ Fig. Inaintare propashire progres. ♦ Fig. Actziune act fapta; hotarare. 2. Mod de a umbla pe jos; mers umblet calcatura. ◊ Pas alergator = mers in fuga. Pas de front (sau de defilare) = mers ostashesc de parada cu cadentza bine marcata. Pas de marsh (sau de voie de manevra) = mers ostashesc obishnuit fara efortul de a pashi energic. ◊ Loc. adv. In pasul calului sau la pas = in ritm de mers obishnuit; fara sa fuga. ◊ Expr. A tzine pasul = a) a pastra cadentza ritmul de mers cu cineva; b) a se mentzine la acelashi nivel cu cineva sau cu ceva. A merge in pas (cu cineva) = a avea aceeashi cadentza (cu cineva). (Rar) A se tzine de pasul cuiva = a urmari pe cineva. (Rar) A da pas = a se grabi. Ashi iutzi pasul = ashi mari viteza de deplasare pe jos; a fugi. ♦ Mishcare ritmica a picioarelor caracteristica pentru fiecare dans. 3. Unitate de masura de lungime egala cu distantza dintre cele doua picioare ale omului departate in cursul mersului obishnuit; p. ext. distantza reprezentata de aceasta unitate de masura. 4. Urma lasata de talpa piciorului sau a incaltzamintei in mers. ◊ Expr. (Inv.) A calca (sau a urma a merge) pe pashii cuiva = a urma exemplul cuiva a continua activitatea cuiva. 5. (Biol.; in sintagma) Pas genetic = distantza creata intre unul dintre parintzi shi unul dintre copii astfel incat posibilitatea acestuia de a primi o gena oarecare se injumatatzeshte datorita meiozei. II. S. n. 1. Distantza intre doua elemente alaturate identice ale unui sistem tehnic masurata in directzia in care se repeta elementele. ◊ Pas de filet sau pasul filetului = distantza dintre laturile paralele a doua spire consecutive masurata dea lungul axei filetului. ♦ Distantza dintre doi dintzi consecutivi ai unei rotzi dintzate. 2. (Inv. shi reg.) Unealta de lemn asemanatoare cu un compas folosita in dulgherie dogarie etc. Lat. passus.

pas³ sn [At: AR (1829) 79/21 / S shi: pass / Pl: ~uri / E: ger Pass] 1 (Irg) Pashaport. 2 (Reg) Autorizatzie pentru vanzareacumpararea vitelor. 3 Loc mai coborat de obicei dea lungul vaii unei acare permite trecerea peste o creasta sau o culme de munte ori de deal Si: trecatoare (reg) obarshie Si: chei defileu.

pas² [At: DOSOFTEI PS. 21/9 / V: (irg) pash / Pl: (150) pashi (5153) ~uri / E: ml passus] 1 sm Mishcare care o face un om sau un animal punand un picior inaintea celuilalt pentru a se deplasa. 2 sm Distantza efectuata cu asemenea mishcare. 3 sm (Pex) Distantza mica. 4 sm (Ccr) Picior vazut in mishcare. 5 sm (Ccr; prc) Talpa a piciorului vazut in mishcare Si: (irg) pashituri. 6 sm (Fig; ils) ~ inainte Progres. 7 sm (Fig; ils) ~ inapoi Regres. 8 sm (Ilav) ~ cu (sau rar de inv la din) ~ (In legatura cu verbe de mishcare) Incetul cu incetul. 9 sm (Ial) Din aproape in aproape. 10 sm (Ial) Rand pe rand. 11 sm (Ial) Mereu. 12 sm (Ilav) La tot ~ul sau la fiecare ~ La orice mishcare. 13 sm (Ial) Pretutindeni. 14 sm (Ial) Necontenit. 15 sm (Ilav) Nici (un sau pop deun) ~ Deloc. 16 sm (Irg; ilv) A da ~ (sau ~ul) A merge. 1718 sm (Ilv; ils) (A face) primul (sau cel dintai cel intai) ~ (A face) inceputul. 1920 sm (Ial) (A avea) initziativa. 2124 sm (Ie) A (nu) da (cuiva) ~ A (nu)i da cuiva (voie sau) posibilitatea sa faca ceva Si: a (nu) permite a (nu) ingadui. 2528 sm (Ie) A (nu) avea ~ A (nu) avea (voie sau) posibilitatea sa faca ceva. 29 sm (Ie) A da (sau a ceda) ~ul A se lasa depashit de cineva in mers intro actziune etc. 30 sm (Fig) Stadiu. 31 sm (Fig) Inaintare. 32 sm (Fig) Actziune. 33 sm (Fig) Hotarare. 34 sm Mod de a umbla. 35 sm Mers¹. 36 sm (Mil; is) ~ alergator Mers in fuga. 37 sm (Mil; is) ~ de front (sau de defilare) Mers de parada cu cadentza bine marcata. 38 sm (Inv; ila) Bun de pashi Care merge repede. 39 sm (Ilav) La ~ sau (rar) in ~ (ori pashi) sau in ~ul calului in ritm de mers obishnuit. 40 sm (Ial) Domol. 41 sm (Ie) A se tzine de ~ul cuiva A urmari pe cineva. 42 sm (Ie) A tzine ~ul (sau reg. pash) A pastra cadentza intrun grup organizat. 43 sm (Ie) A tzine ~ul (sau ~) cu cineva ori a fi a merge etc. in ~ cu cineva A avea acelashi mers ritm cadentza etc. cu cineva. 44 sm (Iae) A se mentzine pe acelashi plan la acelashi nivel cu cineva sau cu ceva. 45 sm (Ilv) A da ~ sau ai da drumul (ori vant branci etc.) ~ului (sau la ~) A se grabi. 46 sm (Ilv) Ashi iutzi (sau lua) ~ul A fugi. 47 sm Mishcare ritmica a picioarelor caracteristica unui anumit dans. 48 sm Unitate de masura a lungimii folosita in trecut pentru terenuri distantze etc. care variaza intre patru shi shase palme shi reprezinta distantza dintre cele doua picioare departate in mersul obishnuit al unui om. 49 sm (Pex) Distantza reprezentata de aceasta unitate de masura. 50 sm Urma lasata de talpa piciorului sau a incaltzamintei in mers. 51 smn (Inv; ie) A calca (sau a urma a merge) pe pashii (sau ~urile) cuiva A urma exemplul cuiva. 52 sn (Pan) Distantza intre doua elemente consecutive identice ale unui sistem tehnic masurata in directzia in care se repeta elementele. 53 sn (Is) ~ de filet sau ~ul filetului Distantza dintre laturile paralele a doua spire consecutive masurata dea lungul axei filetului. 54 sn (Irg) Unealta de lemn in forma de compas folosita in dulgherie rotarie dogarie etc. Si: (irg) pasnic (5) (reg) pashari.

PAS³ (I) pashi s. m. (II) pasuri s. n. I. S. m. 1. Fiecare dintre mishcarile alternative care le fac picioarele in mers obishnuit; p. ext. distantza astfel parcursa; p. gener. distantza mica. ◊ Loc. adv. Pas cu pas = a) incetul cu incetul treptat; b) mereu neincetat. La tot pasul sau la fiecare pas = la orice mishcare; pretutindeni necontenit. Nici (un) pas = deloc nicidecum. ◊ Expr. (A face) primul pas = (a face) inceputul primele incercari; (a avea) initziativa. A avea (sau a da cuiva) pas (sa...) = a avea (sau a da cuiva) posibilitatea ingaduintza sa faca ceva. A face un pas greshit = a) a se poticni in mers; b) a savarshi o gresheala. A ceda pasul = a lasa pe altul sa treaca inainte; a se lasa depashit (in mers in actziuni in realizari). ♦ Zgomot produs de cel care merge pe jos. Se aud pashi. ♦ Fig. Stadiu etapa. ♦ Fig. Inaintare propashire progres. ♦ Fig. Actziune act fapta; hotarare. 2. Mod de a umbla pe jos; mers umblet calcatura. ◊ Pas alergator = mers in fuga. Pas de front (sau de defilare) = mers ostashesc de parada cu cadentza bine marcata. Pas de marsh (sau de voie de manevra) = mers ostashesc obishnuit fara efortul de a pashi energic. ◊ Loc. adv. In pasul calului sau la pas = in ritm de mers obishnuit; fara sa fuga. ◊ Expr. A tzine pasul = a) a pastra cadentza ritmul de mers cu cineva; b) a se mentzine la acelashi nivel cu cineva sau cu ceva. A merge in pas (cu cineva) = a avea aceeashi cadentza (cu cineva). (Rar) A se tzine de pasul cuiva = a urmari pe cineva. (Rar) A da pas = a se grabi. Ashi iutzi pasul = ashi mari viteza de deplasare pe jos; a fugi. ♦ Mishcare ritmica a picioarelor caracteristica pentru fiecare dans. 3. Unitate de masura de lungime egala cu distantza dintre cele doua picioare ale omului departate in cursul mersului obishnuit; p. ext. distantza reprezentata de aceasta unitate de masura. 4. Urma lasata de talpa piciorului sau a incaltzamintei in mers. ◊ Expr. (Inv.) A calca (sau a urma a merge) pe pashii cuiva = a urma exemplul cuiva a continua activitatea cuiva. 5. (Biol.; in sintagma) Pas genetic = distantza creata intre unul dintre parintzi shi unul dintre copiii lui astfel incat posibilitatea acestuia de a primi o gena oarecare se injumatatzeshte datorita meiozei. II. S. n. 1. Distantza intre doua elemente alaturate identice ale unui sistem tehnic masurata in directzia in care se repeta elementele. ◊ Pas de filet sau pasul filetului = distantza dintre laturile paralele a doua spire consecutive masurata dea lungul axei filetului. ♦ Distantza dintre doi dintzi consecutivi ai unei rotzi dintzate. 2. (Inv. shi reg.) Unealta de lemn asemanatoare cu un compas folosita in dulgherie dogarie etc. Lat. passus.

PAS¹ pashi s. m. 1. Fiecare dintre mishcarile alternative care le fac picioarele pentru a inainta. Pina sa faca Hutzan un pas eu faceam trei shi totushi mergeam alaturea. HOGASH M. N. 200. ◊ Loc. adv. (Mai ales in constructzie cu verbe de mishcare) Pas cu pas = incetul cu incetul treptat; mereu neincetat necontenit. Se tzine pas cu pas de ele. CARAGIALE O. III 258. SHi pas cu pas pe urma ei Alunecan odaie TZesind cu recilei scintei O mreaja de vapaie. EMINESCU O. I 168. Un paj ce poarta pas cu pas Amparatesei rochii id. ib. 142. La tot pasul sau la fiecare pas = la orice mishcare pretutindeni; mereu neincetat. Toata familia i repetam la fiecare pas: e pace e pace! SAHIA N. 25. Nici (un) pas (invechit nici deun pas) = de loc nicidecum. Nu te las nici chiar deun pas. Nici chiar mortzii nu te las. ALECSANDRI P. III 161. Baditza baditza! K barbatul rau ma teme Nici deun pas el numi da vreme. id. P. P. 324. ◊ Expr. A face primul pas in lume = ashi face aparitzia in societate. (Mai ales in constructzii negative) A avea (sau a da cuiva) pas (sa)... = a avea (sau a da cuiva) posibilitate ingaduintza putintza sa faca un lucru. Vointza marieitale numi da pas sa voiesc altfel. DELAVRANCEA A. 129. Cei ce nau avut pas sa intre se trintesc... la pamint. CARAGIALE O.III 144. Voi datzi pas unui dushman ingrozit shi in risipa ashi aduna puterile. BALCESCU O. II 246. Dar shi Costea ce facea? Pas lui Fulga nui dadea K la el se repezea. TEODORESCU P. P. 511. A face (sau a pashi cu) pashi mari (sau a pashi cu pas mare)= a inainta repede a progresa mult. Iata! Lumea se deshteapta din adincai letargie! Ea pasheshte cu pas mare catreun tzel de mult dorit. ALECSANDRI P. II 6. A face un pas greshit = a se poticni in mers; fig. a savirshi o gresheala. Ashi indrepta pasul (sau pashii) v. indrepta. A ceda pasul = a lasa pe altul sa treaca inainte a se lasa depashit (in mers sau in actziuni). In toate ocaziunile i cedau pasul. GHICA A. 38. ♦ Zgomotul produs de cel care merge. Pashii i se mai auzira pe ulitza. REBREANU I. 119. Saud pashi. Vin boierii. DELAVRANCEA O. II 132. ♦ Fig. (Mai ales in constructzie cu verbele «a face» «a intreprinde») Actziune act. Te rog sa intreprinzi negreshit acest pas i se adresa preshedintele. VORNIC P. 156. Pasul ce facuse era atit de neashteptat k toate incercarile mele k sal explic ramineau truda stearpa. GALACTION O. I 224. Cind ash da peste o parte buna ash face poate shi eu pasul acesta. CREANGA P. 161. Trebuia un monstru pentru a face un asemenea pas. HASDEU I. V. 165. 2. Mod de a umbla; mers umblet. Cu pasul slab cu ochii betzi El a plecat gemind pafara. COSHBUC P. I 101. Deodataud foshnirea unei rochii Un moale pas abia atins de scinduri. EMINESCU O. I 119. Mergind cu un pas repede curind a ajuns la portitza unei case. NEGRUZZI S. I 27. Hai murgule in pas mai tare Sajungem in sat cu soare; Hai murgulen pas lupeshte K mia dat puica nadejde. SHEZ. I 10. ◊ Fig. Dar deale vietzii valuri de al furtunii pas Abia conture triste shi umbreau mai ramas. EMINESCU O. I 69. Pas de manevra = mers normal al unei trupe. Pas alergator = mers in fuga. Pornim in pas alergator. SAHIA N. 121. Pas de front sau de defilare = mers ostashesc de parada cu cadentza bine marcata. Pas de marsh sau pas de voie = mers ostashesc obishnuit in marshuri lungi fara efortul de a pashi energic cadentzat. Pornim pe drumul lung in pas de voie. SADOVEANU O. VI 232. A tzine pasul (sau cadentza) = a nu ieshi din ritmul mersului; a pastra cadentza. A merge in pas (cu cineva) = a avea acelashi mers aceeashi cadentza (cu cineva). In pasul calului (sau cailor) sau la pas = in mersul liber in voie al calului. Mergind noi in pasul cailor din hop in hop... am ajuns intrun tirziu noaptea in cieriul Socolei. CREANGA A. 128. Caii mergeau la pas shi in linishte ascultam freamatul ushor al desishurilor. SADOVEANU O. VII 321. Am tzinut la pas incetinel fluierind un cintec de lume k pentru mine singur. CARAGIALE P. 37. Doi tineri mergeau alaturea la pas. Unul calare pe un armasar negru purta un costum arnautzesc. NEGRUZZI S. I 30. ◊ Expr. A se tzine de pasul cuiva = a se tzine de cineva a urmari pe cineva. Te duci sham intzeles prea bine Sa nu ma tzin de pasul tau. EMINESCU O. I 18. A tzine pas (sau pasul) cu... = a merge sau fig. a progresa in aceeashi masura cu aceeashi iutzeala k altcineva. A da pas = a se grabi. Fetele grabesc la rinduiala casei iar flacaii dau pas k sa aduca vitele de la pashune. EMINESCU N. 139. ♦ Mishcare ritmica a picioarelor caracteristica unui anumit dans. Pas de vals. ▭ Trei pashi la stinga linishor SHi altzi trei pashi la dreapta lor. COSHBUC P. I 57. 3. Masura de lungime (de 46 palme) echivalenta cu distantza dintre picioare in mersul obishnuit al unui om. Automobilul ajunsese numai la vreo cincizeci de pashi shi copilul nu se clintea din loc in ciuda avertismentelor nervoase ale trompetei. REBREANU R. II 31. Pamintul intre razeshi se vinde cu pasul shi pasul are 6 palme: un pas se da cu un galben. I. IONESCU P. 379. Am cerut boi intrun ceas K sami ar shi eu deun pas Nevoii sa nu ma las. ALECSANDRI P. P. 285. ◊ Expr. A da cu pasul = a masura un teren. 4. Urma lasata de picior in mers. Totul e in neclintire fara viatza fara glas; Nici un zbor in atmosfera pe zapada nici un pas. ALECSANDRI P. III 18. ◊ Expr. (Invechit) A calca (a urma sau a merge) pe pashii cuiva = a urma exemplul cuiva. (Atestat in forma de pl. pasuri) Parintzii noshtri... se luptara vitejeshte shi invinsera mai multe stavili decit am avea noi a intimpina daca am avea inima sa urmam pe pasurile lor. BALCESCU O. I 7. Dupa moartea lui SHtefan vv. in Moldova Bogdan fiul sau shi Petru Raresh calca pe pasurile lui. id. ib. II 17. 5. (Tehn.) Distantza dintre doua puncte consecutive ale unei elice geometrice situate pe o paralela la axa acesteia. ◊ Pas de filet = distantza axiala dintre o spira a unui filet shi prima a doua a treia spira dupa cum filetul are unul doua sau mai multe inceputuri. ♦ Distantza dintre doi dintzi consecutivi ai unei rotzi dintzate masurata perpendicular pe directzia dintzilor in dreptul cercului primitiv. ◊ Pus unghiular = unghiul la centru corespunzator pasului de dintzare la rotzile dintzate cilindrice cu dintzi dreptzi. Pl. shi: (invechit n.) pasuri (EMINESCU O. I 95 ALECSANDRI P. I 143 ALEXANDRESCU M. 30).

PAS² s. n. 1. distantza care separa doua spire consecutive ale unei elice sau doua filete ale unui shurub masurata paralel cu axa de rotatzie. ♦ ~ de dintzare = distantza cuprinsa intre planurile mediane a doi dintzi consecutivi ai unui pinion sau ai unei rotzi dintzate. 2. (inform.) operatzie unitara intro rutina de calculator sau suboperatzie in executarea unei instructziuni. 3. (mar.) document personal cu valabilitate temporara dat persoanelor pe timpul escalei; permis de debarcare. 4. ~ genetic = distantza creata intre un parinte shi unul dintre copiii lui astfel incat posibilitatea acestuia de a primi o gena oarecare se injumatatzeshte datorita meiozei. (< fr. pas)

PAS³ pashi m. 1) Mishcare care o fac picioarele in timpul mersului. ◊ La tot ~ul (sau la fiecare ~) a) peste tot; b) la orice mishcare. Pas cu ~ putzin cate putzin; treptat. A nu da nici un ~ inapoi a nu ceda nimic. A face un ~ greshit a comite o gresheala. A face primul ~ (sau primii pashi) a fi la inceput de cale; ashi face debutul. 2) Distantza dintre picioare cand se face o mishcare deplina cu piciorul inainte inapoi sau in laturi. ◊ La un ~ foarte aproape; in preajma. 3) Unitate de masura a lungimii egala cu o asemenea distantza. 4) Mod de a merge; fel de a umbla; mers; umblet. ◊ ~ alergator mers in fuga. La ~ fara graba. ~ de vals mishcare ritmica a picioarelor specifica valsului. Ashi lungi (sau ashi grabi ashi iutzi) ~ul a merge mai repede; a se grabi. Ashi incetini ~ul a merge mai incet. A tzine ~ul (cu cineva sau cu ceva) a) a pastra ritmul mersului (cu cineva); b) a fi la nivel (cu cineva sau cu ceva). A merge (sau a fi) in ~ cu vremea a corespunde cerintzelor vremii. 5) Zgomot produs de cineva in timpul mersului. Se aud pashi. 6) Urma lasata de picior in timpul mersului. Pashi de copil. 7) Actziune intreprinsa in directzia solutzionarii unei probleme. 8) fig. Etapa in desfashurarea unui proces sau a unui fenomen. Revenirea la traditzii constituie un ~ inainte in dezvoltarea culturii natzionale. /<lat. passus

pas m. 1. mishcare ce se face cand punem un picior inaintea altuia spre a umbla: a face trei pashi; 2. diferite moduri de a umbla ce au fost regulate pentru trupe: pas accelerat pas fortzat; 3. mers natural al calului: a lasa calul sa mearga la pas; 4. urma lasata de picior cand mergem: la tot pasul; 5. fig. ingaduintza ocaziune: nutzi da pas de vorba PANN; dete pas Turcilor a se amesteca BALC.; 6. masura de distantza: 120 de pashi fac 100 de metri; 7. pl. demersuri pentru reushita unui lucru: a face pashii cuvenitzi. [Lat. PASSUS: sensul 7 dupa fr. pas].

1) pas m. pl. pashĭ (lat. pássus pas d. pándere a desfashura; it. pg. passo pv. fr. pas sp. paso. V. pas 4 shi expansiune). Mishcarea picĭoruluĭ p. a merge: am facut treĭ pashĭ in ainte in apoĭ in laturĭ. Urma de pashĭ: am vazut nishte pashĭ pe nisip. Mod de a merge (vorbind de oamenĭ de trupe): pas greŭ pas ushor pas accelerat. Mersu cel maĭ incet al caluluĭ (100 m. pe minut in cavalerie) shi al altor cŭadrupede: a trece din trap in pas. Masura de distantza de la o talpa la alta in marsh (la Romanĭ considerata duplu adica un metru ½): s’a oprit la 30 de pashĭ. Fig. Deciziune grava: casatoria e un mare pas. Progres: acest pod e un mare pas. A face pashĭ pentru (fr. faire des pas pour) a face demersurĭ: el a facut primiĭ pashĭ pentru impacare. A da pas cuĭva aĭ permite sa al lasa sa aĭ da ocaziune: a nuĭ da pas sa intervie a nuĭ da pas de vorba saŭ sa vorbeasca. A da pasu cuĭva aĭ da preferentza aĭ ceda in semn de stima. A avea pas orĭ pasu (fr. avoir le pas) a fi superior a avea maĭ mare drept la: la repaus batrinu are pas inaintea tinaruluĭ. A face un pas fals orĭ greshit (fr. faire un faux pas) a face o greshala a cadea saŭ a fi aproape sa cazĭ. A marca pasu a bate pamintu in cadentza cu picĭoarele alternativ fara sa inaintezĭ. A merge pe (saŭ dupa) pashiĭ cuĭva al imita. A pune pe cineva la pas saŭ al face sa mearga la pas al imblinzi al invatza minte. Pas cadentzat care e acelashĭ p. o intreaga trupa in marsh. Pas accelerat saŭ ĭute pas de 75 c.m. Pas alergator saŭ pas gimnastic (rom. curat fuga orĭ alergare) pas de fuga trapu omuluĭ (90 de c.m.). Pas de sharja pasu cel maĭ accelerat carel ĭa infanteria imediat in aintea ataculuĭ. Pas cu pas 1. incet cu atentziune: a inainta pas cu pas 2. in tot momentu la orĭce mishcare: la urmarit pas cu pas. La tot pasu la fiecare pas in tot momentu la orĭce mishcare: la tot pasu ma impedic de el. Cu pashĭ giganticĭ foarte rapede: a inainta a progresa cu pashĭ giganticĭ. Cu pashĭ de lup (fr. à pas de loup) tiptil fara huĭet: tilhariĭ veneaŭ cu pashĭ de lup.

pas² (mishcare) s. m. pl. pashi

pas (mishcare) s. m. pl. pashi

pas pashi (carei faci umbland) shi pasuri (trecatori).

+pas cu pas loc. adj. loc. adv. (progres ~ a indeplini ~)

PAS s. v. act actziune compas fapta pashaport progres.

PAS s. 1. (inv. shi reg.) pashitura. (Are ~ul mare.) 2. v. mers. 3. (TEHN.) (inv. shi reg.) pasnic (reg.) pashar. (~ul dulgherului.)

pas s. v. ACT. ACTZIUNE. COMPAS. FAPTA. PASHAPORT. PROGRES.

PAS s. 1. (inv. shi reg.) pashitura. (Are ~ul mare.) 2. calcatura mers mishcare pashit umblet (rar) mersatura (inv. shi pop.) mersura. (Un ~ saltaretz.) 3. (TEHN.) (inv. shi reg.) pasnic (reg.) pashar. (~ul dulgherului.)

pas (páshi) s. m. 1. Distantza dintre piciorul din fatza shi cel din spate in mers. 2. Posibilitate mijloc de a obtzine ceva. Lat. passus (Pushcariu 1276; CandreaDens. 1345; REW 6271) cf. it. port. passo fr. prov. cat. pas sp. paso alb. pas (Philippide II 650). Der. pasa vb. (inv. a merge) probabil direct din lat. passare (Pushcariu 1278; CandreaDens. 1346) cf. it. passare prov. sp. pasar fr. passer port. passar azi doar in expresia pas(a) de „in nici un fel in nici un chip” cf. fr. pas negativ; pasui vb. (a da ragaz a amina); pasuiala s. f. (ashteptare aminare); pashi vb. (a face pashi a merge; a avansa a progresa); propashi vb. (a progresa) format dupa lat. progredi; propashire s. f. (progres); propashitor adj. (progresiv); depashi vb. (a trece a exceda) dupa fr. dèpasser. Der. neol. pas s. n. (trecatoare) din fr. pas; pasa s. f. din fr. passe; pasaj s. n. din fr. passage; pasa vb. din fr. passer; pasager (var. pasajer) s. m.; paspoal s. n. din fr. passepoil; pashaport s. n. din fr. passeport cf. mr. pasaporte (< it.) ngr. πασαπόρτο tc. pasaport (sh nu e clar; influentza rus. pášport nu e sigura avind in vedere accentul); pashaportar s. m. (supus strain); pashush s. n. (Trans. Olt. inv. pashaport) din mag. passzus (Gáldi Dict. 150). Cf. raspas.

DU SUBLIME AU RIDICULE IL N’Y A QU’UN PAS (fr.) de la sublim la ridicol nu este decat un pas Cuvinte care lear fi rostit Napoleon atunci cand aflat pe culmile gloriei a suferit marea infrangere de la Berezina.

THAT’S ONE SMALL STEP FOR A MAN ONE GIANT LEAP FOR MANKIND (engl.) este un pas mic pentru om un salt uriash pentru omenire Primul mesaj adresat pamantenilor de Neil A. Armstrong la pashirea pe solul lunar (21 iul. 1969).

a da cu pasul expr. a pleca pe furish.

a face pashi expr. 1. a pleca. 2. (d. obiecte) a disparea a fi furat.

ciocu’ mic shi pasul mare expr. (adol.) taci shi pleaca!

sala pashilor pierdutzi expr. (livr.) tribunal judecatorie.