3 definiții pentru mersătură

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

mersătu sf [At: LM / Pl: ~ri / E: mers1 + -ătură] (Rar) 1-2 Mers1 (5-6) Vz alergătură, umblătură.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

MERSĂTÚRĂ s. v. călcătură, mers, mișcare, pas, pășit, umblet.

mersătu s. v. CĂLCĂTURĂ. MERS. MIȘCARE. PAS. PĂȘIT. UMBLET.

Intrare: mersătură
mersătură substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mersătu
  • mersătura
plural
  • mersături
  • mersăturile
genitiv-dativ singular
  • mersături
  • mersăturii
plural
  • mersături
  • mersăturilor
vocativ singular
plural