PAS¹ pashi s. m. 1. Fiecare dintre mishcarile alternative care le fac picioarele pentru a inainta. Pina sa faca Hutzan un pas eu faceam trei shi totushi mergeam alaturea. HOGASH M. N. 200. ◊ Loc. adv. (Mai ales in constructzie cu verbe de mishcare) Pas cu pas = incetul cu incetul treptat; mereu neincetat necontenit. Se tzine pas cu pas de ele. CARAGIALE O. III 258. SHi pas cu pas pe urma ei Alunecan odaie TZesind cu recilei scintei O mreaja de vapaie. EMINESCU O. I 168. Un paj ce poarta pas cu pas Amparatesei rochii id. ib. 142. La tot pasul sau la fiecare pas = la orice mishcare pretutindeni; mereu neincetat. Toata familia i repetam la fiecare pas: e pace e pace! SAHIA N. 25. Nici (un) pas (invechit nici deun pas) = de loc nicidecum. Nu te las nici chiar deun pas. Nici chiar mortzii nu te las. ALECSANDRI P. III 161. Baditza baditza! K barbatul rau ma teme Nici deun pas el numi da vreme. id. P. P. 324. ◊ Expr. A face primul pas in lume = ashi face aparitzia in societate. (Mai ales in constructzii negative) A avea (sau a da cuiva) pas (sa)... = a avea (sau a da cuiva) posibilitate ingaduintza putintza sa faca un lucru. Vointza marieitale numi da pas sa voiesc altfel. DELAVRANCEA A. 129. Cei ce nau avut pas sa intre se trintesc... la pamint. CARAGIALE O.III 144. Voi datzi pas unui dushman ingrozit shi in risipa ashi aduna puterile. BALCESCU O. II 246. Dar shi Costea ce facea? Pas lui Fulga nui dadea K la el se repezea. TEODORESCU P. P. 511. A face (sau a pashi cu) pashi mari (sau a pashi cu pas mare)= a inainta repede a progresa mult. Iata! Lumea se deshteapta din adincai letargie! Ea pasheshte cu pas mare catreun tzel de mult dorit. ALECSANDRI P. II 6. A face un pas greshit = a se poticni in mers; fig. a savirshi o gresheala. Ashi indrepta pasul (sau pashii) v. indrepta. A ceda pasul = a lasa pe altul sa treaca inainte a se lasa depashit (in mers sau in actziuni). In toate ocaziunile i cedau pasul. GHICA A. 38. ♦ Zgomotul produs de cel care merge. Pashii i se mai auzira pe ulitza. REBREANU I. 119. Saud pashi. Vin boierii. DELAVRANCEA O. II 132. ♦ Fig. (Mai ales in constructzie cu verbele «a face» «a intreprinde») Actziune act. Te rog sa intreprinzi negreshit acest pas i se adresa preshedintele. VORNIC P. 156. Pasul ce facuse era atit de neashteptat k toate incercarile mele k sal explic ramineau truda stearpa. GALACTION O. I 224. Cind ash da peste o parte buna ash face poate shi eu pasul acesta. CREANGA P. 161. Trebuia un monstru pentru a face un asemenea pas. HASDEU I. V. 165. 2. Mod de a umbla; mers umblet. Cu pasul slab cu ochii betzi El a plecat gemind pafara. COSHBUC P. I 101. Deodataud foshnirea unei rochii Un moale pas abia atins de scinduri. EMINESCU O. I 119. Mergind cu un pas repede curind a ajuns la portitza unei case. NEGRUZZI S. I 27. Hai murgule in pas mai tare Sajungem in sat cu soare; Hai murgulen pas lupeshte K mia dat puica nadejde. SHEZ. I 10. ◊ Fig. Dar deale vietzii valuri de al furtunii pas Abia conture triste shi umbreau mai ramas. EMINESCU O. I 69. Pas de manevra = mers normal al unei trupe. Pas alergator = mers in fuga. Pornim in pas alergator. SAHIA N. 121. Pas de front sau de defilare = mers ostashesc de parada cu cadentza bine marcata. Pas de marsh sau pas de voie = mers ostashesc obishnuit in marshuri lungi fara efortul de a pashi energic cadentzat. Pornim pe drumul lung in pas de voie. SADOVEANU O. VI 232. A tzine pasul (sau cadentza) = a nu ieshi din ritmul mersului; a pastra cadentza. A merge in pas (cu cineva) = a avea acelashi mers aceeashi cadentza (cu cineva). In pasul calului (sau cailor) sau la pas = in mersul liber in voie al calului. Mergind noi in pasul cailor din hop in hop... am ajuns intrun tirziu noaptea in cieriul Socolei. CREANGA A. 128. Caii mergeau la pas shi in linishte ascultam freamatul ushor al desishurilor. SADOVEANU O. VII 321. Am tzinut la pas incetinel fluierind un cintec de lume k pentru mine singur. CARAGIALE P. 37. Doi tineri mergeau alaturea la pas. Unul calare pe un armasar negru purta un costum arnautzesc. NEGRUZZI S. I 30. ◊ Expr. A se tzine de pasul cuiva = a se tzine de cineva a urmari pe cineva. Te duci sham intzeles prea bine Sa nu ma tzin de pasul tau. EMINESCU O. I 18. A tzine pas (sau pasul) cu... = a merge sau fig. a progresa in aceeashi masura cu aceeashi iutzeala k altcineva. A da pas = a se grabi. Fetele grabesc la rinduiala casei iar flacaii dau pas k sa aduca vitele de la pashune. EMINESCU N. 139. ♦ Mishcare ritmica a picioarelor caracteristica unui anumit dans. Pas de vals. ▭ Trei pashi la stinga linishor SHi altzi trei pashi la dreapta lor. COSHBUC P. I 57. 3. Masura de lungime (de 46 palme) echivalenta cu distantza dintre picioare in mersul obishnuit al unui om. Automobilul ajunsese numai la vreo cincizeci de pashi shi copilul nu se clintea din loc in ciuda avertismentelor nervoase ale trompetei. REBREANU R. II 31. Pamintul intre razeshi se vinde cu pasul shi pasul are 6 palme: un pas se da cu un galben. I. IONESCU P. 379. Am cerut boi intrun ceas K sami ar shi eu deun pas Nevoii sa nu ma las. ALECSANDRI P. P. 285. ◊ Expr. A da cu pasul = a masura un teren. 4. Urma lasata de picior in mers. Totul e in neclintire fara viatza fara glas; Nici un zbor in atmosfera pe zapada nici un pas. ALECSANDRI P. III 18. ◊ Expr. (Invechit) A calca (a urma sau a merge) pe pashii cuiva = a urma exemplul cuiva. (Atestat in forma de pl. pasuri) Parintzii noshtri... se luptara vitejeshte shi invinsera mai multe stavili decit am avea noi a intimpina daca am avea inima sa urmam pe pasurile lor. BALCESCU O. I 7. Dupa moartea lui SHtefan vv. in Moldova Bogdan fiul sau shi Petru Raresh calca pe pasurile lui. id. ib. II 17. 5. (Tehn.) Distantza dintre doua puncte consecutive ale unei elice geometrice situate pe o paralela la axa acesteia. ◊ Pas de filet = distantza axiala dintre o spira a unui filet shi prima a doua a treia spira dupa cum filetul are unul doua sau mai multe inceputuri. ♦ Distantza dintre doi dintzi consecutivi ai unei rotzi dintzate masurata perpendicular pe directzia dintzilor in dreptul cercului primitiv. ◊ Pus unghiular = unghiul la centru corespunzator pasului de dintzare la rotzile dintzate cilindrice cu dintzi dreptzi. Pl. shi: (invechit n.) pasuri (EMINESCU O. I 95 ALECSANDRI P. I 143 ALEXANDRESCU M. 30).