17 definitzii pentru prepara

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

PREPARÁ prepár vb. I. 1. Tranz. A pregati din timp ceva a face k ceva sa fie gata (in vederea unei actziuni sau a unei prelucrari ulterioare). ♦ Refl. A fi pe punctul de a... a fi gata sa... 2. Tranz. shi refl. A (se) pregati in vederea unui examen a unei activitatzi; a invatza temeinic. 3. Tranz. A preveni pe cineva asupra unui eveniment a anuntza pe ocolite cu menajamente. 4. Tranz. A gati (mancare). Din fr. préparer lat. praeparare.

prepara [At: HELIADE D. J. 142/26 / Pzi: prepar (inv) ~rez / E: fr préparer] 12 vtr (C. i. mancaruri bauturi etc.) A (se) prelucra prin fierbere prajire fermentare etc. in vederea consumarii Si: a gati a pregati (10) (ivr) a preface (7). 3 vt A pregati din timp ceva. 4 vt A face k ceva sa fie gata in vederea unei actziuni sau a unei prelucrari ulterioare Si: a pregati (1) (inv) a orandui. 5 vr A fi pe punctul de a... Si: a se pregati (4). 6 vt A preveni pe cineva asupra unui eveniment. 78 vtr A (se) pregati in vederea unui examen a unei activitatzi Si: a (se) instrui. 9 vt (Spc) A medita. 10 vt (C. i. lectzii obiecte de studiu etc.) A invatza temeinic. 11 vt (C. i. materii prime produse etc.) A efectua operatziile tehnologice necesare pentru a obtzine un produs nou sau pentru a imbunatatzi calitatea unui material. 12 vt (Spc) A fabrica produse chimice sau farmaceutice prin combinare de diverse substantze sau prin macerare. 13 vt (Rar; c. i. animale) A impaia.

PREPARÁ prepár vb. I. 1. Tranz. A pregati din timp ceva a face k ceva sa fie gata (in vederea unei actziuni sau a unei prelucrari ulterioare). ♦ Refl. A fi pe punctul de a... a fi gata sa... 2. Tranz. shi refl. A (se) pregati in vederea unui examen a unei activitatzi; a invatza temeinic. 3. Tranz. A preveni pe cineva asupra unui eveniment a anuntza pe ocolite cu menajamente. 4. Tranz. A gati (o mancare). Din fr. préparer lat. praeparare.

PREPARÁ prepár vb. I. Tranz. 1. A pregati cele necesare in vederea unei actziuni a aranja de mai inainte. Prepara tot ce trebuie pentru calatorie.Absol. Am chemat servitoarea spunind sa prepare de ceai. CAMIL PETRESCU P. 14. 2. (Rar) A pregati pe cel care urmeaza sa primeasca o veste neplacuta. Am preparato shi o preparam noi mereu asha k aflarea nenorocirii sa nui poata face zguduire. CARAGIALE O. VII 28. 3. A efectua operatziile tehnologice necesare pentru a obtzine un produs nou din unul ori mai multe materiale sau pentru a imbunatatzi calitatea unui material care urmeaza sa fie supus altor operatzii. Prepara acid sulfuric. ♦ (Cu privire la alimente) A pregati; a gati. Bucate preparate shofranate Pentru dumneavoastra gatate. SEVASTOS N. 284. 4. A pregati o lucrare care cere un efort intelectual studii invatzatura; p. ext. (in limbajul shcolarilor) a studia o scriere un autor. Prepara o conferintza. Prepara lectziile pentru a doua zi.Ce autor atzi preparat dumneavoastra la limba latina domnule? la intrebat cu politetza exagerata domnul preshedinte. SADOVEANU E. 163. ♦ Refl. A studia a se pregati in vederea unui examen. Domnitzian da examen de gradul intii shishi facuse un prieten tot telegrafist... Se preparau impreuna. BASSARABESCU V. 10. Ramasese in shcoala sa se prepare de examenele apropiate. CARAGIALE O. I 296. ♦ A pregati pe cineva in vederea unui examen; a medita a da lectzii. Prepara pe altzii. E sarac shi ishi ajuta fratzii mai mici. C. PETRESCU C. V. 98.

PREPARÁ vb. I. tr. refl. A (se) pregati. [P.i. prepár. / < fr. préparer cf. lat. praeparare].

PREPARÁ vb. tr. refl. a (se) pregati. (< fr. préparer lat. praeparare)

A PREPARÁ prepár tranz. 1) A face sa fie gata; a gati; a pregati. 2) chim. (substantze noi) A obtzine pe cale experimentala. 3) A face printro operatzie culinara (fierbere coacere prajire etc.); a pregati; a gati. 3) (persoane) A preveni asupra unui eveniment; a anuntza pe ocolite. 4) A face sa se prepare. /<fr. préparer lat. praeparare

A SE PREPARÁ ma prepár intranz. A pregati in vederea unui examena unei activitatzi. /<fr. préparer lat. praeparare

preparà v. 1. a aranja dinainte: a prepara o masa; 2. a dispune: a prepara spiritele; 3. a studia a medita: a prepara un discurs.

*prepár a á v. tr. (lat. práeparo áre. V. a shi cumpar compar parez). Pregatesc aranjez din ainte: a prepara un prinz o surpriza. Uneltesc: a prepara o cursa cuĭva. Meditez fac: a prepara o surpriza un discurs. Studiez invatz: a prepara un examin. Predispun: a prepara spiritele. V. refl. Ma prepar de razboĭ de examin.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

prepará (a ~) vb. ind. prez. 3 prepára

prepará vb. ind. prez. 1 sg. prepár 3 sg. shi pl. prepára

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

PREPARÁ vb. 1. v. pregati. 2. a aranja a pregati. (~ cele necesare pentru drum.) 3. a (se) pregati (inv. shi reg.) a (se) griji. (A ~ totul.) 4. v. gati. 5. v. invatza. 6. v. medita. 7. a se pregati. (Tocmai se ~ sa ia cuvantul.)

PREPARA vb. 1. a (se) pregati (pop.) a (se) gati (inv.) a (se) gotovi. (Se ~ de drum.) 2. a aranja a pregati. (~ cele necesare pentru drum.) 3. a (se) pregati (inv. shi reg.) a (se) griji. (A ~ totul.) 4. a face a gati a pregati (inv. shi pop.) a preface (Transilv. si Ban.) a pazi (Transilv.) a socaci. (~ mincarea.) 5. a invatza a se pregati a studia. (Sa ~ serios pentru examene.) 6. a medita a pregati. (Il ~ la fizica de doua ori pe saptamina.) 7. a se pregati. (Tocmai se ~ sa ia cuvintul.)

Dictzionare etimologice

Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

prepará (prepár preparát) vb. A pregati. Fr. préparer. Der. preparandie s. f. (Trans. shcoala normala) din lat. praeparanda; preparandist s. f. (elev al unei shcoli normale); preparativ adj. (preparator); preparative s. f. pl. (preliminarii actziuni pregatitoare) din fr. préparatif; preparator adj. (care prepara; asistent; profesor particular); preparatzi(un)e s. f. din fr.

Intrare: prepara
verb (VT1)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • prepara
  • preparare
  • preparat
  • preparatu‑
  • preparand
  • preparandu‑
singular plural
  • prepara
  • preparatzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • prepar
(sa)
  • prepar
  • preparam
  • preparai
  • preparasem
a II-a (tu)
  • prepari
(sa)
  • prepari
  • preparai
  • preparashi
  • preparaseshi
a III-a (el, ea)
  • prepara
(sa)
  • prepare
  • prepara
  • prepara
  • preparase
plural I (noi)
  • preparam
(sa)
  • preparam
  • preparam
  • prepararam
  • preparaseram
  • preparasem
a II-a (voi)
  • preparatzi
(sa)
  • preparatzi
  • preparatzi
  • prepararatzi
  • preparaseratzi
  • preparasetzi
a III-a (ei, ele)
  • prepara
(sa)
  • prepare
  • preparau
  • preparara
  • preparasera
* forma nerecomandata sau greshita – (arata)
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

prepara, preparverb

  • 1. tranzitiv A pregati din timp ceva a face k ceva sa fie gata (in vederea unei actziuni sau a unei prelucrari ulterioare). DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: pregati
    • format_quote Prepara tot ce trebuie pentru calatorie. DLRLC
    • format_quote (shi) absolut Am chemat servitoarea spunind sa prepare de ceai. CAMIL PETRESCU P. 14. DLRLC
    • format_quote Prepara acid sulfuric. DLRLC
    • 1.1. reflexiv A fi pe punctul de a... a fi gata sa... DEX '09 DEX '98
  • 2. tranzitiv reflexiv A (se) pregati in vederea unui examen a unei activitatzi; a invatza temeinic. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Prepara o conferintza. Prepara lectziile pentru a doua zi. DLRLC
    • format_quote Ce autor atzi preparat dumneavoastra la limba latina domnule? la intrebat cu politetza exagerata domnul preshedinte. SADOVEANU E. 163. DLRLC
    • format_quote Domnitzian da examen de gradul intii shishi facuse un prieten – tot telegrafist... Se preparau impreuna. BASSARABESCU V. 10. DLRLC
    • format_quote Ramasese in shcoala sa se prepare de examenele apropiate. CARAGIALE O. I 296. DLRLC
    • format_quote Prepara pe altzii. E sarac shi ishi ajuta fratzii mai mici. C. PETRESCU C. V. 98. DLRLC
  • 3. tranzitiv A preveni pe cineva asupra unui eveniment a anuntza pe ocolite cu menajamente. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Am preparato shi o preparam noi mereu asha k aflarea nenorocirii sa nui poata face zguduire. CARAGIALE O. VII 28. DLRLC
  • 4. tranzitiv A gati (mancare). DEX '09 DLRLC
    sinonime: gati
    • format_quote Bucate preparate shofranate Pentru dumneavoastra gatate. SEVASTOS N. 284. DLRLC
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.