juca [At: CORESI EV. 493/10 / Pzi: joc 2 joci 3 6 joak 4 jucam 5 jucatzi / E: ml *jocare] 1 vr A glumi. 2 vr A nu lua in serios. 3 vr A nu da importantza cuvenita unui lucru. 4 vr A se desfata. 5 vr (Ie) A invatza jucanduse A invatza fara efort. 6 vr (Ie) A se ~ cu banii A fi foarte bogat. 7 vr (Imp; iae) A nu da importantza banilor. 8 vr (Ie) A se ~ cu sanatatea A nu se ingriji de sanatate. 9 vr (Ie) A se ~ cu viatza A se expune primejdiei. 10 vr (Pop; ie) Cine se joaca cu dracu' da shi peste tatasau O mica gresheala te impinge spre alta mai mare. 11 vr (Pfm; ie) A se ~ cu focul A trata cu ushurintza o problema grava sau un lucru primejdios. 12 vr (Rar; iae) A nu lua dragostea in serios. 13 vr (Pop; ie) Nu te ~ cu tichia chelului Se spune cuiva care nu ia in serios un lucru grav. 14 vr (Ie) Te joci Crezi catzi potzi masura puterile cu cineva. 15 vr Ashi petrece timpul amuzanduse cu diferite jocuri sau jucarii Si: a se distra. 16 vr A face haz de cineva sau de ceva. 17 vr (Pex) Ashi bate joc de cineva. 18 vr A shicana pe cineva. 19 vt (Ie) A ~ cuiva o festa (sau pop renghiul) A face cuiva o farsa. 20 vt (Iae) A pacali pe cineva. 21 vr (Rar; ie) A se ~ cu o femeie A avea relatzii sexuale cu o femeie. 22 vr (Iuz; ie) A se ~ curvia A fi desfranat. 2324 vi Ashi petrece timpul la jocuri (de noroc sau) de societate. 25 vt (La jocul de cartzi) A da o carte jos. 26 vi (La jocul de cartzi) A pune in joc o suma de bani. 27 vt (Inv; la jocul de cartzi; ie) A ~ din mana A juca (25) fara a ridica talonul. 28 vt A miza pe o carte pe un numar etc. 29 vt (Fig) Ashi asuma un mare risc. 30 vi (Ie) A ~ la bursa A specula valori cotate la bursa. 31 vi A participa k jucator la o competitzie sportiva. 32 vt A practica un anumit sport. 33 vi A interpreta un rol intro piesa sau intrun film. 34 vrp (C. i. o piesa de teatru) A fi reprezentata pe scena. 35 vi (D. trupe de teatru) A da o reprezentatzie. 36 vt (D. film; rar) A rula pe ecrane. 37 vrp (D. o piesa de teatru) A se pregati. 38 vr (Inv; ie) Se joaca o dracie Nui lucru curat. 39 vt (Ie) A ~ un rol (important) sau (inv) a ~ o rola A fi factor hotarator intro afacere. 40 vt (Iae) A avea o mare insemnatate. 41 vt (Iae) A fi decisiv pentru cineva sau ceva. 42 vi (Pop; d. oameni) A dansa. 43 vi (Fig; d. oameni sau animale) A se mishca intrun anumit ritm. 44 vi (Pan; rar) A face acrobatzii pe sarma. 45 vt A interpreta un dans. 46 vt (Reg; ie) Joaca verbuncul A sari in sus de durere. 47 vt (Reg; ie) A ~ dragaica A fi neastamparat. 48 vt (Iae) A sari. 49 vt (Reg) A invita pe cineva la dans. 50 vr (Reg; ie) Ashi ~ calul Ashi face voia cu cineva. 51 vt A sili pe cineva sa se supuna vointzei tale. 52 vt A inshela pe cineva. 53 vt (Fam; ie) A ~ pe cineva pe degete A sili pe cineva sa faca ce vrei. 54 vt (Iae) A duce pe cineva de nas. 55 vt (Pop; ie) Atzi ~ pe cineva in ciur sau in palma A duce pe cineva dupa voia proprie. 56 vt (Ie) A ~ pe sfoara A inshela. 57 vt (Ie) A io ~ cuiva A rade de cineva. 58 vt (Iae) A inshela pe cineva. 59 vt (Ivp; ie) A ~ cuiva vicleshug (sau un lucru neplacut) A inshela pe cineva. 60 vt (Pop; ie) Ashi ~ (sau ashi face) mendrele Ashi satisface toate capriciile. 61 vt (Reg) A bate pe cineva. 62 vi (Frm; iuz) A canta la un instrument. 63 vi (D. obiecte) A nu fi bine fixat. 64 vi (Pex; d. obiecte) A se mishca. 65 vi A face mishcari oscilatorii sau ritmice. 66 vi (D. partzi ale corpului) A se clatina. 67 vi (Pex) A tremura. 68 vi (D. culori) A avea sclipiri jucaushe. 69 vi (Ie) Ai ~ cuiva ceva A i se mishca fara voie. 70 vi (D. ochi; iae) A i se bate. 71 vi (Pop; ie) Ai ~ cuiva ochii in cap Se spune despre un om shiret cu o privire nesigura. 72 vi (Iae) Se spune despre un om istetz cu privirea agera inteligenta. 73 vi (Fam; ie) Ii joaca paraua (sau banii) A nu duce lipsa de bani. 74 vi (Reg; ie) A ~ fetze A face fetze fetze. 75 vi (Pop; ie) Joaca seceta Se zice cand din cauza secetei mari se vad tremuraturi ale aerului dogoritor. 76 vi (Pop; ie) Ai ~ cuiva coliva in piept A fi pe moarte. 7778 vir (D. copil in pantecele mamei) A (se) mishca. 79 vi (Inv; in superstitzii; d. o comoara bani) A face valvatai dupa ce au fost ingropatzi in pamant. 80 vi (Fig; d. fiintze) A shovai. 81 vt (Reg; ie) A ~ albinele A umbla cineva la stupi. 82 vt A face sa se mishte Si: a clatina. 83 vt (Pex) A scutura. 84 vt A arunca in sus shi a prinde din nou. 85 vt (Spt; ie) A ~ balonul (sau mingea) A lovi balonul cu mana sau cu piciorul. 86 vt (D. pluta unditzei) A se mishca pe fatza apei semn k sa prins ceva. 8788 vi (D. lucruri vazute in mishcare) (A se mishca sau) a da impresia k se mishca repede shi tremurat. 89 vi (D. piesele unei mashini ale unui angrenaj etc.) A se deplasa intrun spatziu restrans. corectata

JUCÁ joc vb. I. 1. Refl. (Mai des despre copii) Ashi petrece timpul amuzinduse (cu diferite jocuri) a se distra. Citziva copii se jucau intro curte. VLAHUTZA O. A. I 143. Cind batea ceasul la trii Ne jucam k doi copii. JARNÍKBIRSEANU D. 300. ◊ Expr. (Familiar) Asha nu ma mai joc = nu sint dispus sa continuu in felul acesta. ◊ (Urmat de determinari introduse prin prep. «de» «in» «cu» shi aratind felul jocului) Se joaca dea babaoarba. ▭ Pe o masutza paginile scrise de Vaniusha cuburile cu care sa jucat. STANCU U.R.S.S. 42. Jucam in bumbi. SADOVEANU O. VII 274. 2. Refl. A glumi ashi bate joc a nu lua in serios. Vino! Joacate cu mine... cu norocul meu. EMINESCU O. I 154. A! voi va jucatzi cu mine! Afara boaite! Ieshitzi k pre totzi va omor! NEGRUZZI S. I 161. ◊ Expr. A se juca cu sanatatea (sau cu viatza) = a nushi ingriji sanatatea. (Eliptic) Nu te juca soro boala nalege. CARAGIALE N. S. 63. (Tranz.) A juca festa (sau renghiul) cuiva = a pacali pe cineva a face cuiva o farsa. Se temura sa nu le fi jucat iarashi vrun renghi. ISPIRESCU L. 249. 3. Intranz. Ashi petrece timpul cu jocuri de noroc sau de societate. Tragetzi totzi citeo carte: domnule eshti cu mine. SHezi ma rog impotriva shi vezi de joaca bine. ALEXANDRESCU M. 265. ◊ Tranz. (Cu complement intern) Altetzasa... nu invoieshte supushilor sai sa joace jocuri de hazard. NEGRUZZI S. I 326. ♦ Tranz. (Cu privire la o carte de joc un numar etc.) A pune in joc a miza pe... Am crezut mereu k la ruleta e bine sa joci numere in plin. CAMIL PETRESCU U. N. 403. ◊ Expr. A juca la bursa v. bursa. 4. Intranz. A participa k jucator la o competitzie sportiva. Echipele noastre sportive au jucat in cadrul Festivalului. ♦ Tranz. A practica un anumit sport. Joaca volei. 5. Intranz. A dansa. Satui strins in batatura Cinta joaca chefuieshte. IOSIF PATR. 25. SHiun printz la anul! blind shi mic Sa creasca mare shi voinic Iar noi sa mai jucam un pic SHi la botez! COSHBUC P. I 59. Se prinsera in hora shi jucara. ISPIRESCU L. 39. ◊ Fig. Spicele jucau in vint Can hora dupun vesel cint. COSHBUC P. I 176. ◊ Tranz.(Complementul indica dansul) Domnule Dan trebuie sa joci cu noi un cadril. VLAHUTZA O. A. III 10. (Complementul indica fata cu care se danseaza) Tu so joci dar mai asha! Linishtit cum joci peo sora. COSHBUC P. I 136. Ma minat maica la joc. Cremene shi foc! Sa joc fata cea frumoasa Cremene shi iasca! JARNÍKBIRSEANU D. 361. ♦ Tranz. fact. (Cu privire la unele animale) A face sa execute anumite mishcari ritmice. Arabii totzi rasar din cort Sami vada roibul cind il port SHil joc in friu shil las in trap! COSHBUC P. I 109. Mai bine jucam ursul la portzile straine. BOLINTINEANU O. 198. ♦ Tranz. A pacali pe cineva ashi bate joc de cineva. Lascami pica ei in mina... shi am sai joc shi eu cum se cuvine. REBREANU I. 60. [Pot] a va spune in fatza curat cine sint shi cum vam imbrobodit shi vam jucat. GHICA A. 690. 6. Intranz. (Despre lucruri vazute in mishcare) A se mishca (sau a da impresia k se mishca) repede shi tremurat. Toate i joaca pe dinaintea ochilor intro ametzeala placuta. C. PETRESCU A. 294. Umbra lui juca pe perete shi peretele parca se clatina. REBREANU R. I 206. Ii jucau literele sub ochi shi se impiedica la fiecare cuvint. BART E. 23. Vedea jucind pe cer trei luni in loc de una. CARAGIALE O. III 58. ◊ (Poetic) Joaca soarelen fereshti. FRUNZA S. 13. Apusul joaca intrun potop de para. IOSIF P. 33. Pa ei frunte juca luna SHii juca prin dezmierdare soarele pe chipul ei. COSHBUC P. II 137. (Refl.) Soarele batindui drept in fatza i se juca pe obraz. V. ROM. noiembrie 1953 188. Racoroase mari livezi Prin care soarele se joaca. D. BOTEZ F. S. 7. ◊ Fig. Pe toate fetzele insa juca o intrebare... care ashtepta un raspuns. REBREANU R. II 18. Juca un zimbet de lumina pe fruntea lui brazdatan cretze. GOGA C. P. 8. In lan erau feciori shi fete SHi ei cintau o doinan cor Juca viatzan ochii lor. COSHBUC P. I 176. ◊ Expr. Ai juca (cuiva) ochii (in cap) se spune despre o persoana care are scinteieri de inteligentza in priviri sau despre cel viclean care priveshte in laturi k sa nushi tradeze gindurile. Ochii i jucau in cap vioi shi tineri. STANCU U.R.S.S. 94. Nastase Blindu ne vorbea linishtit dar ochii caprii i jucau necontenit in cap. SADOVEANU O. VI 352. Ochii i jucara in toate partzile. DELAVRANCEA H. T. 21. Un puishor de fata careia i jucau ochii in cap k la o sherpoaica. CREANGA P. 167. 7. Tranz. A mishca incoace shi incolo a salta ushor prin mishcari repetate. Joaca in palme un carbune luat cu mina k sashi aprinda tzigara. CAMIL PETRESCU O. I 299. Emil Sava stinjenit juca intre degete un lantz cu chei prinse in veriga. C. PETRESCU R. DR. 209. Din scutece copilul Cind plinge... Te duci shil joci pe bratze SHil culci apoi pe sin. COSHBUC P. I 215. Vornicelul intra jucind sita cu darurile miresei. SEVASTOS N. 125. 8. Intranz. (Despre actori) A interpreta un rol intro piesa sau intrun film; (despre trupe de teatru) a da reprezentatzie. Trupa... juca toata vara. CALINESCU E. 86. ◊ Tranz. (Complementul indica piesa reprezentata) O noapte furtunoasa a fost jucata in 1869 k shi Conu Leonida fatza cu reactziunea. IBRAILEANU S. 38. (Refl. pas.) Vodevil... ce sa jucat la teatrul Iashilor. NEGRUZZI S. I 69. La 25 ale lunii februarie sa jucat pentru intiia oara: «Provincialul de la Teatrul Natzional». RUSSO O. 137. (Fig.) Asha dar a jucat o comedie k sa ma pedepseasca. CAMIL PETRESCU U. N. 186. (Expr.) A juca un rol = a avea insemnatate. Un rol insemnat in pregatirea cadrelor de critici de arta este chemata sal joace presa. CONTEMPORANUL S. II 1954 nr. 390 1/2. Un rol mare in dezvoltarea culturii natzionale in Moldova la jucat Gh. Asachi. IST. R.P.R. 287. 9. Intranz. A nu sta bine fixat a se mishca; (despre piesele unei mashini ale unui angrenaj etc.) a se mishca ushor intrun spatziu restrins. Trebuie sai bata leatzurile care sau uscat shi joaca. C. PETRESCU I. II 205. SHi asha a slabit Sandu... in citeva luni de zile cai juca inelul... pe deget. MIRONESCU S. A. 60.

A JUCÁ joc 1. tranz. 1) (cartzi de joc numere figuri de shah) A pune in joc respectand anumite reguli. 2) fig. (situatzia reputatzia cariera) A expune riscului. 3) (roluri) A interpreta intro piesa de teatru sau intrun film. ◊ ~ un anumit rol a avea o anumita importantza pentru cineva sau ceva. 4) (piese de teatru) A prezenta pe scena in fatza publicului; a reprezenta. 5) (jocuri de noroc jocuri sportive) A practica intrun mod mai mult sau mai putzin sistematic. 6) fig. (persoane) A induce in eroare (ridiculizand shi recurgand la mijloace necinstite). 7) pop. (un dans) A executa prin anumite mishcari; a dansa. 2. intranz. 1) A participa in mod activ la un joc de noroc sau sportiv. 2) (despre lumina imagini) A produce efecte schimbatoare. 3) (despre lucruri) A produce efectul unor mishcari repezi shi vibrante. ◊ Ai ~ (cuiva) ochii in cap a vadi vioiciune shi viclenie. Ai ~(cuiva) ochii in lacrimi a fi pe cale de a plange. 4) (despre piesele unui mecanism sau ale unei instalatzii) A functziona in voie fara a se atinge reciproc. /<lat. jocare

A SE JUCÁ ma joc intranz. 1) A se deda unui joc. 2) fig. A manifesta lipsa de consideratzie; a nu lua in seama gravitatea unei situatzii. ◊ ~ cu focul a) a se expune in mod imprudent unui pericol; b) a neglija gravitatea unei chestiuni sau situatzii. ~ cu sanatatea ashi neglija sanatatea expunanduse unui pericol. /<lat. jocare

jucà v. 1. a petrece cu joc a se recrea: a juca shah; 2. a dantza; 3. a se pune in mishcare: joaca apele ochii; 4. a da reprezentatziuni teatrale: acest actor joaca bine; 5. a lovi pamantul cu picioarele dinainte: calul joaca; 6. fig. a inshela pe cineva: l’am jucat bine; 7. a glumi: te joci? [Lat. JOCARI].

2) joc a jucá v. intr. (lat. jǒcare cl. jocari a glumi a te juca; it. giocare pv. jogar fr. jouer sp. jugar bg. jogar. Joc. jocĭ joaca jucam jucatzĭ; jucam jucasem!; sa joace; jucind). Petrec ma amuz: copiiĭ joaca la coroana la bile oameniĭ joaca (saŭ: in) cartzĭ pe banĭ la shah la popice. Dansez: joc la hora. Ma mishc cu vioicĭune: acestuĭ hotz iĭ joaca ochiĭ dupa furturĭ (cauta sa fure). Ma mishc shi vorbesc pe scena: acest actor joaca bine. Merg izbind din picĭoare: calu joaca. V. tr. Petrec ma amuzez: joc cartzile joc concina. Intrebuintzez la jocul de cartzĭ: joc o carte norocoasa. Pes de jocul de cartzĭ: acest om shĭa jucat toata averea. Expun risc: imĭ joc vĭatza. Reprezent pe cineva pe scena: acest actor il joaca bine pe Hamlet. Pacalesc inshel intrebuintzez cum vreaŭ: fereshtete de acest sharlatan k te joaca k peo papusha. Dansez: joc o hora un vals. Conduc port la dans dansez: lea jucat pe toate fetele. A juca pe cineva pe degete al mishca cum itzĭ place tzie al avea in puterea ta. V. refl. Ma amuzez petrec: copiiĭ se jucaŭ pe ĭarba se jucaŭ dea hotziĭ dea soldatziĭ. Is foarte priceput in: el se joaca cu algebra Napoleon se juca cu razboaĭele. Glumesc shaguĭesc tratez fara frica: nu te juca cu calu k te trinteshte. Fig. A te juca cu focu a umbla fara atentziune cu focu (cu periculu). A te juca cu baniĭ a poseda multzĭ banĭ shi aĭ cheltuĭ fara grija.

+juca² (a se ~) (a se distra; a nu lua in serios) vb. refl. ind. prez. 1 sg. ma joc 2 sg. te joci 3 se joak; conj. prez. 1 sg. sa ma joc 2 sg. sa te joci 3 sa se joace; imper. 2 sg. afirm. joacate; ger. jucanduma

jucá (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. joc 3 joák 1 pl. jucắm; ger. jucand

jucá vb. ind. prez. 1 sg. joc 2 sg. joci; conj. prez. 3 sg. shi pl. joáce

JUCÁ vb. 1. v. dansa. 2. v. disputa. 3. v. face. 4. a practica. (~ tenis de doi ani.) 5. v. interpreta. 6. v. reprezenta. 7. v. rula.

JUCÁ vb. v. ademeni amagi canta executa intona interpreta incanta inshela mintzi momi pacali prosti purta trisha.

JUCA vb. 1. a dansa (pop.) a dantzui a salta a sari (peior.) a tzopai. (~ o sirba.) 2. a se desfashura a se disputa. (Meciul sa ~ pe stadionul Giuleshti.) 3. a face. (~ un shah cu mine?) 4. a practica. (~ tenis de doi ani.) 5. a interpreta (inv.) a parastisi. (A ~ un rol intro piesa.) 6. a (se) prezenta a (se) reprezenta (inv. shi pop.) a (se) da (inv.) a (se) parastisi. (Ce se ~ in astaseara la teatru?) 7. a se proiecta a rula. (Ce film ~ astazi?)

juca vb. v. ADEMENI. AMAGI. CINTA. EXECUTA. INTONA. INTERPRETA. INCINTA. INSHELA. MINTZI. MOMI. PACALI. PROSTI. PURTA. TRISHA.

jucá (joc jucát) vb. 1. Ashi petrece timpul cu un anumit joc. 2. A intra a deschide a face o mutare proprie jocului. 3. (Refl.) Ashi petrece timpul cu un joc fie pentru a se distra fie din interes. 4. A dansa. 5. Despre actori a interpreta un rol pe scena. 6. A mishca a deplasa. 7. A incurca a duce de nas ashi bate joc de cineva. 8. A nu sta bine fixat a fi instabil. Var. (Mold.) giuca. Mr. (a)gioc giucare megl. istr. joc. Lat. pop. *iŏcāre in loc de Iŏcāri (Pushcariu 910; CandreaDens. 905; REW 4585; DAR) cf. it. giocare prov. jogar fr. jouer sp. jugar port. jogar. Sensul de „a dansa” care Pushcariu Lr. 242 shi DAR il explica drept un calc dupa sl. igrati „a juca” shi „a dansa” ar putea fi de asemenea rezultat al unei evolutzii interne plecinduse de la sensul „a minui a mishca” cf. it. ballare „a mishca” shi „a dansa”. Der. jucator s. m. (persoana care practica un joc; dansator); jucaush adj. (cartofor; care joaca danseaza; glumetz hitru; instabil mobil); jucarie s. f. (obiect cu care se joaca copiii; gluma banc); jucarier s. m. (vinzator de jucarii); jucatorie s. f. (trishare).

ACTA EST FABULA (lat.) piesa a fost jucata! Formula care anuntza sfarshitul unei reprezentatzii in teatrul antic. Ultimele cuvinte ale lui August: „Plaudite acta este fabula!” („Aplaudatzi piesa sa terminat”) shi ale lui Rabelais: „Tirez le rideau la farce este jouée!” („Tragetzi cortina comedia sa sfarshit!”). V. È finita la commedia.

Acta est fabula (lat. „Piesa a fost jucata sa sfirshit”) In teatrul din antichitate nu existau programe care sa anuntze subiectul actele shi distributzia piesei. Publicul nushi dadea seama k spectacolul sa terminat shi pastrindushi locurile ashtepta k actorii sashi continue jocul. De aceea se incetatzenise in acea vreme obiceiul k la sfirshitul reprezentatziei sa se anuntze: „Acta est fabula” adica „Piesa sa sfirsit”. Expresia sa raspindit repede trecind de pe scena teatrului pe scena vietzii unde shia pastrat acelashi sens care indica un final o incheiere. „Acta est fabula” au fost ultimele cuvinte care imparatul Augustus lea rostit pe patul de moarte adica „piesa e terminata viatza mea sa incheiat!” „La farce est jouée” (farsa sa ispravit) a spus shi marele scriitor francez Rabelais in cele din urma clipe ale vietzii. Cuvintul farce apare aici cu sensul sau medieval de reprezentatzie teatrala comica (La farce de maitre Pathelin de exemplu). SHi astazi expresia Acta est fabula se intrebuintzeaza spre a anuntza un sfirshit un deznodamint (vezi Der Vorhang fällt… shi E finita la commedia!). TEA.

a juca (cuiva) o festa expr. 1. (d. obiecte) a se defecta exact cand este mai mare nevoie de ele. 2. a pacali (pe cineva).

a juca (pe cineva) pe degete expr. a manipula (pe cineva) a profita de comportamentul docil al cuiva.

a juca cartea cea mare expr. a profita de o shansa care poate modifica radical viatza cuiva.

a juca cu cartzile pe fatza expr. a actziona cinstit a fi corect in relatziile cu altzii.

a juca la ciupeala expr. (in sport) a profita prompt de fiecare gresheala a adversarului; a juca mediocru speculand orice gresheala a adversarului.

a juca la doua capete expr. (pub.) a fi oportunist; a se alia / a incheia intzelegeri cu parteneri ireconciliabili intre ei.

a juca popice expr. (er. d. femei) a avea contact sexual cu un barbat.

a juca table expr. a se masturba.

a juca teatru expr. a se preface.

a juca tzontzoroiul expr. (d. oameni) a sari a tzopai a salta.

a se juca cu focul expr. a se expune in mod inutil unui risc; ashi asuma riscuri mari.

ai trage (cuiva) una de adoarme in Gara de Nord / de joaca zaruri cu maselele din gura / de se plictiseshte in aer expr. (adol.) a lovi (pe cineva) a bate (pe cineva) rau.