SCUTURÁ scutur vb. I. I. 1. Tranz. A clatina a agita sau (mai rar) a lovi un obiect pentru a face sa cada ori sa iasa ceva de pe (sau din) el. ◊ Expr. (Fam.) A scutura (pe cineva) de bani sau a scutura buzunarele (ori punga) cuiva = a lua cuiva (prin mijloace necinstite) totzi banii a stoarce (pe cineva) de bani. ♦ Refl. A se curatza de praf de noroi de zapada etc. ♦ Intranz. A face curatzenie a deretica a shterge praful de pe obiectele din casa. 2. Tranz. Fig. A arunca a lepada a indeparta ceva. ♦ Refl. A scapa a se elibera de ceva suparator nefast. 3. Refl. shi tranz. A ramane sau a face sa ramana fara frunze petale rod; a cadea sau a face sa cada a (se) imprashtia. ♦ Refl. A se desprinde shi a cadea. Se scuturau frunzele. II. 1. Tranz. shi intranz. A mishca cu putere incoace shi incolo a zgaltzai a hatzana a zdruncina; a agita. ◊ Expr. (Tranz.) A scutura mana cuiva = a strange (cu putere) mana cuiva. ♦ Refl. A se cutremura din tot corpul. ◊ Expr. (Tranz.) Al scutura frigurile = a avea un acces de friguri. 2. Tranz. Fig. (Fam.) A critica sau a certa aspru. Lat. *excutulare.

scutura [At: PSALT. HUR. 116^r/5 / V: (reg) ~ri ~tora / Pzi: scutur / E: ml *excutulare] 1 vt (C. i. obiecte mai ales de imbracaminte sau de uz curent partzi ale acestora sau partzi ale corpului fiintzelor plantelor etc.; adesea udp „de”) A mishca oprind brusc deplasarea shi schimbandui (des) sensul intro parte shi intralta in sus shi in jos incoace shi incolo etc. sau aplicand lovituri repetate pentru a face sa cada sa se indeparteze sa iasa etc. o materie un corp strain etc. din sau de pe ceva. 2 vt (Pop; ie) A ~ blana (sau cojocul nadragii cuiva) A bate (100). 3 vt (Ivr; ie) A ~ de pureci (pe cineva) A bate (100). 4 vt (Inv) A azvarli (1). 5 vt (Pfm; fig; c. i. oameni) A lua (prin mijloace necinstite) totzi banii cuiva Si: (pfm) a curatza. 6 vt (Pex) A prada. 7 vt (Pfm; c. i. punga chimirul etc.) A goli de bani. 8 vt (Reg; c. i. canepa) A bate in melitzuica. 9 vt (Reg) A treiera¹ (1). 10 vt (Reg; c. i. paie) A indeparta de pe arie cu furca prin mishcari scurte shi repetate in sus shi in jos pentru a face sa cada boabele ramase sau cazute dupa treierish. 11 vt (Reg; c. i. fanul) A intoarce. 12 vt (Reg; c. i. fanul) A intinde pentru a se usca. 13 vt (Rar) A presara. 14 vi (Reg) A scormoni (1). 15 vt (Reg; c. i. incaperi sau partzi ale lor) A cauta peste tot (rascolind ravashind) pentru a gasi ceva. 16 vt (Ivr; fig) A cerceta (in amanunt) analizand confruntand etc. pentru a lamuri o problema o situatzie etc. 17 vtf (C. i. materii corpuri straine etc.) A face sa cada sa se indeparteze sa iasa etc. din (sau de pe) ceva prin mishcari oprite brusc shi cu sensul deplasarii schimbat (des) intro parte shi in alta in sus sau in jos incoace shi incolo etc. prin lovituri repetate etc. 18 vt (Inv; ie) A(shi) ~ praful (sau pulberea) de pe (sau din) picioare A renuntza cu totul la ceva. 19 vr (D. oameni; udp „de”) A se curatza de praful de noroiul de zapada etc. de pe picioare sau de pe alta parte a corpului de pe haine etc. shterganduse sau prin mishcari oprite brusc shi cu sensul deplasarii schimbat (des) in sus shi in jos prin lovituri repetate etc. 2021 vti A shterge praful de pe obiectele din casa Si: a deretica (irg) a griji (reg) a cashtiga a orandui (1) a ticaji¹ a tistali¹. 22 vt (C. i. situatzii stari etc. in care se afla cineva sau manifestari deprinderi etc ale cuiva) A inlatura ceva (nefiind potrivit cu mersul firesc al lucrurilor). 23 vr (De obicei udp „de” sau rar „din”) A reushi sa se indeparteze sa se elibereze etc. de cineva sau de ceva care il incomodeaza il deranjeaza il supara etc. provocandui neajunsuri neplaceri etc. Si: a se debarasa a se degaja a se descotorosi a se dezbraca. 24 vr (Fig) A reushi sa iasa printrun efort (deosebit) de vointza de concentrare etc. de sub influentza unei anumite stari sufleteshti fizice fiziologice etc. care apasa incomodeaza etc. 2526 vtr (Asr; cu determinarile „din somn” „din somnolentza” „din vis” etc.) A (se) trezi. 27 vr (D. plante) A ramane fara frunze flori rod etc. in urma desprinderii shi caderii lor. 28 vr (D. partzi ale plantelor mai ales d. frunze flori rod) A se desprinde (de planta) shi a cadea (imprashtiinduse). 29 vr (Spc; d. flori) A ramane fara petale. 30 vt (C. i. obiecte constructzii fiintze arbori etc. sau partzi ale lor) A scoate din pozitia initziala prin mishcari puternice shi repetate cu sensul deplasarii schimbat brusc intro parte shi intralta incoace shi incolo in sus shi in jos etc. 31 vt (Ie) A ~ mana (cuiva) A saluta pe cineva luandui mana stranganduio (cu putere) shi mishcanduio repetat (shi energic) in sus shi in jos in semn de (mare) afectziune bucurie etc. 32 vt (Mol; c. i. recipiente saci etc. incarcatzi cu substantze materiale etc. pulverulente granuloase etc.) A indesa contzinutul prin clatinare prin agitare printro ushoara ridicare shi trantire etc. 33 vt (D. pavajul denivelarile etc. unui drum; pex; d. mijloace de transport care se deplaseaza pe un drum fara sa ocoleasca denivelarile acestuia; c. i. mijloace de transport sau pex obiecte transportate) A mishca brusc puternic shi dezordonat mai ales in sus shi in jos intro parte shi intralta Si: a clatina a hatzana a hurduca a zdruncina a zgudui (reg) a hurducai. 34 vr (Irg; d. pamant) A se cutremura (8). 35 vr (D. fiintze d. corpul sau d. partzi ale corpului lor) A se mishca puternic (scurt shi repetat) k reactzie la senzatzia de frig de durere fizica de greatza etc. k rezultat al unei stari emotive puternice etc. Si: a se cutremura a se zgudui a se zgaltzai. 36 vr (Reg; ie) A se ~ la foale A se imbolnavi de hernie. 37 vt (Ie) Al ~ (pe cineva) frigurile A avea frisoane. 38 vt (Iae) A fi bolnav de malarie. 39 vt (Fig; rar) A aduce la realitate printro interventzie energica. 40 vt (Ivr) A tulbura. 41 vt (Fam) A bate (100) (zdravan). 42 vt (Pex) A critica in mod aspru. 4344 vtrr (Reg; spc) A (se) bate traganduse de par Si: (fam) a se parui¹.

SCUTURÁ scútur vb. I. I. 1. Tranz. A clatina A agita sau (mai rar) a lovi un obiect pentru a face sa cada ori sa iasa ceva de pe (sau din) el. ◊ Expr. (Fam.) A scutura (pe cineva) de bani sau a scutura buzunarele (ori punga) cuiva = a lua cuiva (prin mijloace necinstite) totzi banii a stoarce (pe cineva) de bani. ♦ Refl. A se curatza de praf de noroi de zapada etc. ♦ Intranz. A face curatzenie a deretica a shterge praful de pe obiectele din casa. 2. Tranz. Fig. A arunca a lepada a indeparta ceva. ♦ Refl. A scapa a se elibera de ceva suparator nefast. 3. Refl. shi tranz. A ramane sau a face sa ramana fara frunze petale rod; a cadea sau a face sa cada a (se) imprashtia. ♦ Refl. A se desprinde shi a cadea. Se scuturau frunzele. II. 1. Tranz. shi intranz. A mishca cu putere incoace shi incolo a zgaltzai a hatzana a zdruncina; a agita. ◊ Expr. (Tranz.) A scutura mana cuiva = a strange (cu putere) mana cuiva. ♦ Refl. A se cutremura din tot corpul. ◊ Expr. (Tranz.) Al scutura frigurile = a avea un acces de friguri. 2. Tranz. Fig. (Fam.) A critica sau a certa aspru. Lat. *excutulare.

SCUTURÁ scútur vb. I. I. 1. Tranz. A clatina a agita sau (mai rar) a bate un obiect pentru a face sa cada ceva din sau de pe el. Azi dimineatza scutura nishte cuverturi. IBRAILEANU A. 78. Miai scris k ai sami spui un lucru mare... spune k nam cind zabovi adaoga tinarul scuturind ciubucul. NEGRUZZI S. I 18. Lal nostru mar ma voi duce SHi incet loi scutura Mere din el vor cadea. JARNÍKBIRSEANU D. 82. ◊ Expr. A scutura buzunarele (sau punga) cuiva sau a scutura (pe cineva) de bani = a lua cuiva totzi banii a stoarce pe cineva de bani. ♦ A indeparta a inlatura a face sa cada. Fug pe dealuri scuturind Roua din cositze. COSHBUC P. I 262. Iar padurea lin suspina shi prin frunzele uscate Rinduri rinduri treceun freamat ce le scutura pe toate. EMINESCU O. I 83. In zadar copacii crengileshi plecau SHi zapadan calemi pe rind scuturau. ALECSANDRI P. I 221. ◊ (Metaforic) Gore clipise repede sa scuture din gene toata lumina ramasa din soarele orbitor de afara. G. M. ZAMFIRESCU M. D. II 180. ♦ Intranz. A face curatzenie a shterge praful de pe obiectele din casa; a deretica. Trecu in camera ei sa mature sa scuture shi sa schimbe apa. C. PETRESCU C. V. 211. Biata fata unchiashului torcea... matura shi scutura fara sa zica nici pis. ISPIRESCU L. 347. Iar trecui pe la fereastra SHi tu scuturai prin casa. SHEZ. I 139. 2. Tranz. A arunca a lepada ceva de la sine. Fac tot ce pot k sa scutur de pe mine principiile care mi lea lasat educatzia. DEMETRIUS C. 9. Nu va putea scutura greutatea acestui amor. EMINESCU N. 71. Cind Petru Raresh se pregatea a scutura jugul otoman grecii i serveau in toate modurile cu cel mai curagios devotament. HASDEU I. V. 127. ♦ Refl. A scapa a se debarasa de ceva. Intrun tirziu femeia se scutura de omat pe prispa shi intra cu ulciorashul. SADOVEANU O. VIII 193. Daca vrei sa te speli shi sa te scuturi oleaca de colb. C. PETRESCU I. II 202. Ma cheama intre brazi SHimi mai spune shi cu haz Sa ma scutur de nacaz. BELDICEANU P. 96. Ah! ce placere dea giuca SHi de grijia se scutura. ALECSANDRI T. I 226. ◊ Fig. Ishi deschise ochii. El se scutura oarecum din somn. EMINESCU N. 70. 3. Refl. (Despre plante) A se despuia de frunze de petale de rod; (despre rodul plantelor) a cadea (necules) a se imprashtia. Copacii se scutura de floare. VLAHUTZA O. A. 343. Tatatau e dus la coasa caci se scutura ovazul cela pe jos. CREANGA A. 62. Se scutura salcimii de toamna shi de vint. EMINESCU O. I 129. Cea fost verde sa uscat Ceanflorit sa scuturat. ALECSANDRI P. P. 346. ◊ Tranz. Flori peste flori au scuturat zarzarii vishinii shi piersicii. ANGHEL PR. 24. Spre codru mi se intorc ochii shi zaresc umbra codrului copilariei mele care ishi intinde ramurile k nishte bratze shi ishi scutura florile pe inima mea k o ploitza racoroasa. RUSSO O. 119. ♦ (Subiectul e partea plantei care cade) A se desprinde shi a cadea. Se scuturau frunzele in vintul toamnei. SADOVEANU O. VII 103. Sub flori de mar Ce mi se scutura in par Se umple sufletul de soare. MACEDONSKI O. I 78. Pomul inmugureshte infloreshte se scutura florile shi roadele se arata. ISPIRESCU L. 72. ◊ (Metaforic) In toate livezile anilor mei fructele coapte se scutura. TULBURE V. R. 45. ◊ Fig. K nourii i spargeo armonioasa luna K stelele din ceruri se scutura shi ning. EMINESCU O. IV 83. II. Tranz. 1. A mishca (cu putere) intro parte shi in alta; a zgiltzii. Peste citava vreme imi venea sami scutur prietenul sal trezesc shi sai strig. BRATESCUVOINESHTI I. 12. Un vint rece venea dinspre iaz scutura salciile cu putere apele se zbateau shi se gramadeau la stavilare. ANGHEL.IOSIF C. L. 29. Co mina El scutura din visui moshneaguncremenit. EMINESCU O. I 93. Caii scutura prin aer sunatoarele lor salbe Rapind sania ushoara care lasa urme albe. ALECSANDRI O. 169. ◊ (Metaforic) Vinturile noptzii scutura afara Arborii tacerii. ISAC O. 64. ◊ Expr. A scutura mina cuiva = a da mina calduros cu cineva a stringe mina cuiva. Scutura calduros mina mosafirului. REBREANU R. I 163. ◊ Intranz. (Urmat de determinari introduse prin prep. «din» sau «de» shi indicind obiectul in discutzie) Cind oi scutura... de lantz sa shtitzi cas viu. SBIERA P. 91. Cucoshul... scutura puternic din aripi. CREANGA P. 68. ♦ A zdruncina. Zice cai e teama sa nul scuture trasura. VORNIC P. 225. ♦ Refl. A se cutremura din tot corpul. Copilul gemea se scutura tremurind. DUMITRIU N. 156. SHi cum plingea se scutura parca de frica. AGIRBICEANU S. P. 25. Calul se shi scutura de trei ori shi indata ramine cu parul linsprelins shi tinar k un tretin. CREANGA O. A. 225. ◊ Expr. A i se scutura cuiva carnea (sau oasele inima) = a se infiora a se cutremura a se zgudui (de frica de scirba etc.). Se facu un noroi cleios shi puturos de tzi se scutura carnea de pe tine. ISPIRESCU L. 129. ◊ (Tranz. in expr.) Al scutura pe cineva frigurile = a avea un acces de friguri a tremura din tot corpul. 2. (Familiar) A critica aspru. Se pune pe el insushi mai presus de interesul obshtesc shi la mindrie shi la crutzare. Toatei vin din prea multa dragoste ce are pentru el. Trebuie scuturat dar nu lepadat. TEATRU II 135.

A SCUTURÁ scútur 1. tranz. 1) A face sa se scuture. 2) (obiecte sau persoane) A mishca brusc shi repetat in directzii opuse. ~ un pom. ◊ ~ pe cineva de bani ai lua cuiva banii. ~ (pe cineva) frigurile a avea un acces de malarie. 3) pop. (persoane) A supune unei proceduri neplacute (critica perchezitzie control vamal etc.). 2. intranz. A face curatzenie (prin casa); a deretica. /<lat. excutulare

A SE SCUTURÁ ma scútur intranz. 1) (despre frunze fructe boabe etc.). A cadea pe pamant (desprinzanduse din loc). 2) A se curatza de ceva suparator. ~ de praf. 3) fig. A reushi sa se eliberese de ceva care incomodeaza; a se descotorosi; a scapa; a se dezbara. ~ de necazuri. 4) (despre fiintze) A se cutremura din tot corpul. /<lat. excutulare

scuturà v. 1. a mishca cu putere a agita de repetzite ori: a scutura un pom; a scutura jugul a scapa de sub o stapanire straina; 2. a scoate praful: a scutura mobile; 3. a se despuia de frunze: se scutura salcamii de toamna shi vant; 4. fig. a se lepada de ceva: ce te scuturi? 5. fam. a stalci in batai: a scutura cojocul cuiva. [Lat. vulg. *EXCUTULARE (din EXCUTERE)].

scutora v vz scutura

scuturi v vz scutura

scútur a á v. tr. (lat. *excútulo cŭtuláre d. excútere a scutura; it. [Neap.] scotolare. V. scot). Zgiltziĭ agit clatin de multe orĭ k sa cada poamele [din pom] k sa ĭasa colbu [din haĭne din mobile sh.a.]: atzĭ scutura sumanu de colb shi pale. inlatur agitind: a scutura colbu din haĭne vintu scutura frunzele. Fig. Iron. Bat zgiltziĭ: politia la scuturat rau pe hotz. Vechĭ (k lat. discŭtére). A discuta: a scutura o voroava (Cant.) V. refl. Ma zgiltziĭ ma clatin de multe orĭ: se scutura salcimiĭ de toamna shi de vint (Emin.) cinele se scutura de apa. Fig. Ma otzarasc ma infior arat neplacere: s’a scuturat cind a auzit k trebuĭe sa plece. Ma lepad reneg: el se scutura de voĭ. V. intr. Scutur de colb curatz camerele: a scutura pin casa. A scutura jugu a te libera de tiranie. A scutura cojocu cuĭva al bate al lovĭ. A scutura din cap a clatina capu cu neincredere saŭ cu opunere. A te scutura undeva (pin aluz. la cine orĭ alt animal cind ĭese pe mal shi se scutura de apa) sosesc (Iron.): totzĭ se scutura aicea shi formeaza patriotziĭ (Em.). Cea’nflorit sá scuturat cea fost verde sá uscat pasiunea s’a stins.

scuturá (a ~) vb. ind. prez. 3 scútura

scuturá vb. ind. prez. 1 sg. scútur 3 sg. shi pl. scútura

SCUTURÁ vb. 1. v. agita. 2. v. cutremura. 3. v. zgaltzai. 4. a clatina a zgaltzai a zgudui (pop.) a zgaltzana (reg.) a zbiciula a zblendui a zgacina (Mold.) a zbihui. (Il ~ zdravan k sa se scoale.) 5. a se cutremura a se infiora a tremura a tresari. (Calul se ~ din tot corpul.) 6. v. deretica.

SCUTURÁ vb. v. admonesta arunca azvarli certa critica dascali debarasa degaja descotorosi dezbara dezobishnui dezvatza dojeni imprashtia indeparta inlatura lasa lepada moraliza mustra parui presara raspandi scapa semana zvarli.

scutura vb. v. ADMONESTA. ARUNCA. AZVIRLI. CERTA. CRITICA. DASCALI. DEBARASA. DEGAJA. DESCOTOROSI. DEZBARA. DEZOBISHNUI. DEZVITZA. DOJENI. IMPRASHTIA. INDEPARTA. INLATURA. LASA. LEPADA. MORALIZA. MUSTRA. PARUI. PRESARA. RASPINDI. SCAPA. SEMANA. ZVIRLI.

SCUTURA vb. 1. a (se) agita a (se) clatina a (se) zgudui (reg.) a (se) clatari (Mold. shi Bucov.) a (se) cobiltzii. (A ~ lichidul din eprubeta.) 2. a (se) clatina a (se) cutremura a (se) zdruncina a (se) zgiltzii a (se) zgudui (inv. shi reg.) a (se) clati (inv.) a (se) smacina. (Seismul ~ casa din temelii.) 3. a clatina a hitzii a hitzina a hodorogi a hurduca a hurducai a hurui a zdroncani a zdruncina a zgiltzii a zgudui (reg.) a balabani (Mold.) a drigii (Ban.) a zducni. (Carutza la ~ zdravan.) 4. a clatina a zgiltzii a zgudui (pop.) a zgiltzina (reg.) a zbiciula zblendui a zgicina (Mold.) a zbihui. (Il ~ zdravan k sa se scoale.) 5. a se cutremura a se infiora a tremura a tresari. (Calul se ~ din tot corpul.) 6. a curatza a deretica a stringe (inv. shi reg.) a griji (reg.) a rindui (prin Bucov.) a cioroboti (Transilv.) a cishtiga (Ban. shi Transilv.) a orindui (Transilv.) a tagashi (Transilv. shi Maram.) a ticazui (Transilv.) a tistali. (A ~ prin casa.)

scuturá (r at) vb. 1. A balansa a zgudui. 2. A bate un copac pentru ai culege fructele. 3. A se zgiltzii a se ravashi. 4. A se ciomagi a se snopi in bataie. 5. A stoarce de bani. 6. A parasi a se descotorosi de cineva. 7. A curatza interiorul unei case. 8. (Refl.) A se zdruncina a se agita. 9. (Refl.) A se cutremura a se infiora. 10. (Refl.) Ai cadea frunzele sau florile. 11. (Refl.) A respinge a dezaproba. Mr. scutur(are) megl. scutur(ar)i. Lat. *excŭtŭlāre in loc de excŭtĕre (Meyer Alb. St. IV 115; Candrea Éléments 44; Pushcariu 1562; Tiktin; REW 3000) cf. it. scotulare abruz. (s)kutelá calabr. (s)cotulare k shi scoate. Der. scutur s. n. (agitare cutremuratura) deverbal literar; scuturatoare s. f. (maturica de praf; titirez la moara; scrumiera); scuturatura s. f. (faptul de a scutura; frunze moarte; fructe cazute).

scutura scutur v. t. a critica / a certa foarte aspru

a scutura (pe cineva) de bani expr. a stoarce (pe cineva) de bani.

a scutura buzunarele / punga (cuiva) expr. a lua (cuiva) prin mijloace necinstite totzi banii; a stoarce (pe cineva) de bani.

a scutura cojocul (cuiva) expr. a bate (pe cineva).