10 definiții pentru mendre
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
MÉNDRE s. f. pl. (Fam.; în expr.) A-și face mendrele (cu cineva) = a) a-și face toate gusturile, a-și satisface capriciile; a-și face de cap; b) a-și bate joc de cineva; a necinsti, a batjocori o femeie. – Et. nec.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MÉNDRE s. f. pl. (Fam.; în expr.) A-și face mendrele (cu cineva) = a) a-și face toate gusturile, a-și satisface capriciile; a-și face de cap; b) a-și bate joc de cineva; a necinsti, a batjocori o femeie. – Et. nec.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de RACAI
- acțiuni
mendre sfp [At: ALECSANDRI, S. 158 / E: nct] 1 (Fam; îe) A-și face (sau, rar, a-și bate, a-și juca) ~le (cu cineva) A-și face toate gusturile, a-și satisface orice capriciu Si: a-și face de cap. 2 (Îae) A-și bate joc de cineva. 3 (Îae) A batjocori, a necinsti o femeie.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MÉNDRE s. f. pi. (Numai în expr.) A-și face (sau, rar, a-și bate, a-și juca) mendrele = a face tot ce-i place, a-și satisface capriciile, a-și face gustul; a-și face de cap. Te-am lăsat destul să-ți faci mendrele și să-ți bați joc de mine. VLAHUȚĂ, O. A. II 66. Deși nu mai vorbea de rău aievea în fața împăratului, pe din dos însă își bătea mendrele, cum voiau. ISPIRESCU, E. 37. Dar nu ș-a juca el mendrele îndelung, așa cred eu. CREANGĂ, P. 266.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MÉNDRE f. pl.: A-și face ~le a-și face de cap; a-și satisface capriciile. /Orig. nec.
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
mendre f. pl. pofte caprițioase: a-și face mendrele. [Cf. albanez MENDUR, mod, chip].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
méndre f. pl. V. mandră 2.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
méndre (fam.) s. f. pl.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
méndre s. f. pl.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
méndre s. f. pl. – Capricii toane, pofte. Origine expresivă, cf. mandră, s. f. (terci de mălai), handră, buleandră, fleand(u)ră, șandra-mandra etc. S-a propus ca etimon alb. mendur „manieră, fel” (Cihac, II, 718; cf. Philippide, II, 723); lat. mendulum (Philippide, Principii, 151); germ. dialectal Männerle (Tiktin). Pentru mandră (pl. mendre, cf. Scriban), pare dubioasă der. sugerată de Bogrea, Dscor., IV, 832, din țig. mandró.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
a-și face mendrele expr. 1. a-și satisface capriciile sau interesele. 2. (d. bărbați) a necinsti, a batjocori o femeie.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv feminin (F168) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | — | — |
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular | — | — |
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
mendre, mendresubstantiv feminin plural
- A-și face (sau, rar, a-și bate, a-și juca) mendrele (cu cineva) = a-și face toate gusturile, a-și satisface capriciile; a-și face de cap. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Te-am lăsat destul să-ți faci mendrele și să-ți bați joc de mine. VLAHUȚĂ, O. A. II 66. DLRLC
- Deși nu mai vorbea de rău aievea în fața împăratului, pe din dos însă își bătea mendrele, cum voiau. ISPIRESCU, E. 37. DLRLC
- Dar nu ș-a juca el mendrele îndelung, așa cred eu. CREANGĂ, P. 266. DLRLC
-
- A-și face mendrele (cu cineva) = a-și bate joc de cineva; a necinsti, a batjocori o femeie. DEX '09 DEX '98
etimologie:
- DEX '98 DEX '09