17 definiții pentru înjosit
din care- explicative (10)
- morfologice (2)
- relaționale (5)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ÎNJOSÍT, -Ă, înjosiți, -te, adj. Care este umilit; dezonorat. – V. înjosi.
ÎNJOSÍT, -Ă, înjosiți, -te, adj. Care este umilit; dezonorat. – V. înjosi.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
înjosit, ~ă a [At: URICARIUL, VIII, 435/20 / V: (nob) ~sat / Pl: ~iți, ~e / E: înjosi] 1 (Îvr) Situat mai jos Si: coborât. 2 (D. persoane) Care este umilit Si: (înv) josit. 3 (Nob; d. prețuri) Scăzut.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎNJOSÍT, -Ă, înjosiți, -te, adj. Umilit, degradat, dezonorat. Învățătorul era înjosit, cu ochii înlăcrimați, cu gura strîmbată, parcă-ar fi vrut să plîngă. DUMITRIU, N. 125. Scamatorul își vedea existența zdruncinată și faima atîtor zeci de ani – înjosită pentru totdeauna. SAHIA, N. 69.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ÎNJOSÍ, înjosesc, vb. IV. Tranz. și refl. A (se) umili; a (se) dezonora. – În + jos.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎNJOSÍ, înjosesc, vb. IV. Tranz. și refl. A (se) umili; a (se) dezonora. – În + jos.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
înjosi [At: GORJAN, H. IV, 47 / V: (nob; cscj) ~sa / Pzi: ~sesc / E: în + jos] 1 vt (îvr) A coborî. 2 vt (Nob) A micșora prețul unui obiect. 3-4 vtr A (se) umili.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎNJOSÍ, înjosesc; vb. IV. Tranz. A umili, a degrada, a dezonora. (Cu pronunțare regională) Această oaste... e acea ce a îngiosit de atîtea ori trufia semilunii. NEGRUZZI, S. I 168. ◊ Refl. Să mă înjosesc la bătrînețe... REBREANU, R. I 64.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
A ÎNJOSÍ ~ésc tranz. A face să se înjosească; a umili; a batjocori. /în + jos
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A SE ÎNJOSÍ mă ~ésc intranz. A adopta în mod voit o atitudine de inferioritate (față de cineva); a se umili. /în + jos
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
înjosì v. 1. a lăsa în jos; 2. fig. a (se) umili.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
înjosésc v. tr. (d. jos). Umilesc, degradez: vițiu te înjosește. V. refl. Nu te înjosi umblînd după favoarea pioporuluĭ! – Și (în)josorăsc.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
înjosí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. înjosésc, imperf. 3 sg. înjoseá; conj. prez. 3 să înjoseáscă
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
înjosí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. înjosésc, imperf. 3 sg. înjoseá; conj. prez. 3 sg. și pl. înjoseáscă
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ÎNJOSÍT adj. degradat, umilit, (rar) scăzut, (înv. și reg.) rușinat. (Om ~.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ÎNJOSIT adj. degradat, umilit, (rar) scăzut, (înv. și reg.) rușinat. (Om ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ÎNJOSÍ vb. 1. v. ploconi. 2. a umili, (înv.) a micșora, a rușina, a smeri, (înv. fig.) a mortifica. (De ce îl ~ în acest hal?) 3. a (se) degrada, a (se) dezonora, a (se) umili, (fig.) a (se) coborî, a (se) scoborî. (Munca nu te ~.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ÎNJOSI vb. 1. a se ploconi, a se umili, (înv.) a se micșora, a se smeri, (fam.) a se căciuli, (fig.) a se coborî. (De ce vă ~ in fața lui?) 2. a umili, (înv.) a micșora, a rușina, a smeri, (înv. fig.) a mortifica. (De ce îl ~ în acest hal?) 3. a (se) degrada, a (se) dezonora, a (se) umili, (fig.) a (se) coborî, a (se) scoborî. (Munca nu te ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
A (se) înjosi ≠ a (se) ridica
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
înjosi, înjosescverb
- 1. A (se) umili; a (se) dezonora. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Această oaste... e acea ce a îngiosit de atîtea ori trufia semilunii. NEGRUZZI, S. I 168. DLRLC
- Să mă înjosesc la bătrînețe... REBREANU, R. I 64. DLRLC
-
etimologie:
- În + jos DEX '09 DEX '98
înjosit, înjosităadjectiv
-
- Învățătorul era înjosit, cu ochii înlăcrimați, cu gura strîmbată, parcă-ar fi vrut să plîngă. DUMITRIU, N. 125. DLRLC
- Scamatorul își vedea existența zdruncinată și faima atîtor zeci de ani – înjosită pentru totdeauna. SAHIA, N. 69. DLRLC
-
etimologie:
- înjosi DEX '09 DEX '98