ridica [At: PSALT. HUR. 22^r/21 / V: (ivp) a~ ard~ rad~ (irg) red~ (inv) arad~ dirica radeca / Pzi: ridic / E: ml eradicare „a dezradacina”] 1 vt A lua de jos shi a duce in sus (sustzinand cu bratzele cu spatele etc.) Cf a salta. 2 vt A lua in mana (sau in bratze). 3 vt (Ie) A ~ manusha A primi o provocare (la duel). 4 vt (Inv; ie) A ~ (ceva) cu sufletul A sustzine ceva (fara a avea dovezi). 5 vt (Fig) Ashi asuma ceva. 6 vt (Fig) A suporta o greutate. 7 vt A impinge in sus. 8 vt A trage in sus. 9 vt (Ivr; ila) De ridicat la cer Vrednic de lauda. 10 vt (Ie) A ~ (pe cineva) in slava (sau in slava cerului) A lauda exagerat. 11 vt (Inv; ie) A ~ jalba A inainta unei autoritatzi o reclamatzie. 12 vt (Inv; iae) A veni cu jalba in protzap. 13 vt (Ie) A ~ armele (sau arma sabia inv arme sabie) contra (sau inv asupra) cuiva (sau ivr pe cineva) A ataca (pe cineva). 14 vt (Iae) A porni razboi (impotriva cuiva). 15 vt (Ie) A ~ paharul (sau un pahar un pocal o cupa toast un toast etc.) A inchina in cinstea cuiva. 16 vt (In practicile religioase; ie) Ai ~ (cuiva) panaghia (sau praznic parastas paos) A face slujba pentru pomenirea unui mort in cursul careia se urca shi se coboara succesiv un colac facut anume. 17 vt (Iae) A omori. 18 vt (Iae) A injura pe cineva. 19 vt (C. i. poduri mobile bariere etc.) A suspenda (1). 20 vt (C. i. panzele unei corabii) A intinde (pe catarg). 21 vt A asheza (mai sus). 22 vt A asheza peste ceva. 23 vt (Ilv) A ~ in scaun A inscauna. 24 vt (Inv; ie) A ~ pe (sau spre) cruce A rastigni. 25 vt (Inv; ie) A ~ (pe cineva) in furci A spanzura (pe cineva) in furci. 26 vt (Ivr; fig) A inchina (ceva cuiva). 27 vt (Inv; fig) A aduce jertfa. 28 vt (C. i. o parte a corpului omenesc) A indrepta in sus. 29 vt (C. i. o parte a corpului omenesc) A duce mai sus. 30 vt (Ie) A (shi) ~ fruntea (sau capul ivr gatlejul) A se arata darz. 31 vt (Iae) A deveni amenintzator. 32 vt (Iae) A se razvrati. 33 vt (Ie) A(shi) ~ ochii (sau privire rar ochi) A privi in sus. 34 vr (Rar; iae) A privi. 35 vt (In limbajul bisericesc; ie) A (shi) ~ ochii (sau sufletul) catre Dumnezeu A(shi) indrepta gandul spre Dumnezeu. 36 vt (Iae) A se ruga. 37 vt (Ie) A ~ mainile (sau rar mana) (catre cineva) A implora (pe cineva). 38 vt (Ivr; ie) A(shi) ~ mana de pe cineva A inceta ostilitatzile impotriva cuiva. 39 vt (Ie) A ~ mana (sau doua degete) A cere cuvantul. 40 vt (ie) A ~ un deget (sau bratzul) A actziona. 41 vt (Ie) A ~ pumnul la cineva A amenintza (pe cineva) cu bataia. 42 vt (Ie) A ~ ochii (sau nasul fruntea) din (sau de pe) (lucrarea cartea etc. din fatza) A privi in sus. 43 vt (Iae) A intrerupe lucrul lectura etc. 44 vt (Ivr; ie) A ~ cornul A se mandri. 4546 vtr (Ie) A (i se) ~ (cuiva) pieptul A (i se) umfla pietul prin inspiratzie. 47 vt A indeparta (tragand in sus). 48 vt (Ie) Ashi ~ palaria (sau caciula etc.) Ashi descoperi capul in semn de respect sau de salut Si: a saluta. 49 vt (C. i. manecile sau poalele hainelor) A sufleca. 50 vt (Inv) A scoate cu efort. 51 vt (Ivr) A face sa rasara. 52 vt (Fig) A face sa inceteze Si: a anula (1) a desfiintza (1). 53 vt A shterge. 54 vt (Ie) A ~ shedintza A declara shedintza terminata. 55 vt (Inv; ie) A ~ Divanul A incheia lucrarile divanului. 56 vt (Inv) A inchide o pravalie un local public etc. 57 vt (Inv) A pune capat unei situatzii dificile. 58 vt (Ivr; cu compliniri introduse prin prepozitzia „de”) A amana pe cineva cu o plata cu o datorie etc. 59 vt (Ivr; cu compliniri introduse prin prepozitzia „de” „de la” „dintru”) A scapa pe cineva de ceva Si: a izbavi. 60 vt (Fig) A lipsi pe cineva de ceva Si: a rapi a sustrage. 61 vt (Ie) A ~ (cuiva) viatza (sau zilele) A omori (pe cineva). 62 vt (Ie) Ashi ~ viatza A se sinucide. 63 vt (Ivr; in texte religioase) A lua (cuiva) viatza. 64 vt A transporta (obiecte sau persoane). 65 vt (Ie) A ~ tabara (sau taberele ivr lagarul) A desface corturile unei tabere shi a se muta in alta parte. 66 vt (Ie) A ~ stana A desface stana toamna shi a cobori cu turma shi cu toate uneltele pastoreshti de la munte. 67 vt (Ie) A ~ masa A strange vesela shi tacamurile de pe masa dupa ce sa terminat de manat. 68 vt (Iae) A sfarshi masa. 69 vt A aresta. 70 vt A lua in primire. 71 vt A aduna un impozit o dare etc. 72 vt A incasa o suma de bani. 73 vt A scoate din post o garda sau o santinela shi a o inlocui. 74 vr (Inv; de obicei in legatura cu alte verbe de mishcare) A pleca (in alta parte) Si: a se muta. 75 vt (Inv) A face (pe cineva) sa plece Si: (inv) a alunga (5) a goni (6). 76 vr A incepe o actziune. 77 vr A se scula de jos (parasind pozitzia de ashezat sau de culcat). 78 vr (Ie) A se ~ in (sau pe) coate A parasi pozitzia de culcat saltand de jos numai trunchiul shi sprijinindul in coate. 79 vr (Ie) A se ~ in capul oaselor A se scula shi a sta ashezat pe locul unde mai inainte fusese ashezat. 80 vr (Ie) A se ~ pe varfuri (sau pe varful degetelor) A salta de la pamant calcaiele sprijinind corpul numai pe varfurile picioarelor. 81 vr (Ie) A se ~ pe calcaie A salta de la pamant varfurile picioarelor sprijinind corpul pe calcaie. 82 vr (Ie) A se ~ in scari A se scula in sha sprijinind picioarele in scari. 83 vr (Ie) A se ~ din cenusha Ashi crea o situatzie buna pornind de la una foarte rea. 84 vt A ajuta (pe cineva) sa se scoale in picioare. 85 vt A obliga (pe cineva) sa se scoale de jos. 86 vt (Ie) A ~ (pe cineva) din scaun (sau din tron) A detrona. 87 vt (Ie) A ~ (pe cineva) din pulbere (sau din gunoi din pamant) A ajuta (pe cineva) sa iasa dintro situatzie proasta. 88 vt (Iae) A scoate pe cineva din mizerie din nenorocire din starea de decadere morala Si: a salva. 89 vt (C. i. un obiect aplecat sau culcat) A asheza drept. 9091 vtr (Inv) A (se) scula din mortzi Si: a invia. 9293 vtr (Ie) A (se) ~ din (sau dintru) mortzi A invia. 9495 vtr (Astazi; iae) A (se) insanatoshi. 96 vr A se trezi. 9798 vtr (Udp „dupa” inv „din” „de pe”) A (se) insanatoshi. 99 vr (D. cladiri copaci etc.) A sta drept. 100 vr (D. cladiri copaci etc.) A se inaltza. 101 vt Aface sa se contureze. 102 vr A se inaltza in vazduh. 103 vr (Ivr; ie) A se ~ spre lumina A se clarifica. 104 vt (Ie) A ~ casa in slava A face taraboi. 105 vr (D. ashtri; pex d. lumina zori etc.) A se sui pe bolta cerului Si: a rasari. 106 vr (D. nori fum praf etc.) A se inaltza. 107 vr (D. negura ceatza etc.) A se risipi. 108 vr (D. roua) A se evapora (1). 109 vr (D. obiecte cufundate intrun lichid) A ieshi la suprafatza. 110 vt (Inv; fig) A indrepta (din punctul de vedere etic). 111 vt (Ie) A ~ mai (pre) sus A innobila (din punct de vedere moral). 112 vr (Ie) A se ~ pana la... A se innobila (din punctul de vedere moral). 113 vr (De obicei urmat de determinari care indica inaltzimi) A se urca. 114 vr (De obicei urmat de determinari care indica inaltzimi) A se catzara (1). 115 vr (Ie) A se ~ in sha (sau in scara) A incaleca. 116 vr (Ie) A se ~ pe umerii (sau pe umarul) cuiva A ajunge la o situatzie prin cineva. 117 vt (C. i. locul suprafatza) A urca. 118 vr (D. un drum o carare etc.) A duce in sus. 119 vr (Fig) Ashi face o situatzie mai buna. 120 vr (Fig) A se situa pe o pozitzie sociala mai inalta. 121 vr (Fig) A se impune in fatza altora. 122 vr (Fig) A ajunge la putere. 123 vt (C. i. valori sociale morale etc. pex persoane) A promova (pe cineva sau ceva) la o treapta superioara. 124 vt (C. i. valori sociale morale etc. pex persoane) A ajuta (pe cineva sau ceva) sa progreseze. 125 vt A atinge o treapta superioara Si: a progresa. 126 vt A pune (pe cineva) pe o treapta mai inalta din punctul de vedere al aprecierii al respectului. 127 vt A inaltza in grad in rang. 128 vt (Ivp; urmat de compliniri care indica o functzie un rang un titlu etc.) A numi. 129 vt (Ie) A ~ (pe cineva) in ochii cuiva A face (pe cineva) sa cashtige mai multa apreciere din partea cuiva. 130 vr (Ie) A se ~ in ochii cuiva A cashtiga mai multa stima din partea cuiva. 131 vr (Ie) A se ~ mai presus de orice critica A atinge un nivel foarte inalt. 132 vt (Inv) A preamari. 133 vr (Inv) A se mandri. 134 vr (D. copii pex d. pui de animale) A creshte (2). 135 vr (Fig) A se ivi. 136 vr (Fig) A se dezvolta. 137 vr (Fig) A se forma. 138 vr (Inv; adesea urmat de complinirile „de varsta” sau „la varsta”) A creshte (1). 139 vr (Inv; adesea urmat de complinirile „de varsta” sau „la varsta) A imbatrani. 140 vt A creshte copii. 141 vt A ingriji pui de animale. 142 vr A se face mai inalt. 143 vt (Ie) A ~ pretzul A scumpi (o marfa). 144 vt (Mat; ie) A ~ un numar la (o) putere (sau inv la o potentza) A inmultzi un numar cu el insushi de cate ori arata exponentul. 145 vt (Mat; ie) A ~ un numar la patrat A inmultzi un numar cu el insushi. 146 vt (Mat; ie) A ~ un numar la cub A inmultzi patratul unui numar cu numarul simplu. 147 vr (D. o suma) A atinge o anumita valoare. 148 vr (D. o suma) A ajunge la o anumita cantitate Si: a se cifra (1). 149 vt (C. i. o constructzie un monument) A zidi. 150 vt (Ie) A ~ din cenusha (sau din ruine) A reconstrui (din temelii). 151 vt A face sa apara Si: a crea (1) a infiintza. 152 vt (Mat; ie) A ~ o perpendiculara A trasa o dreapta perpendiculara pe alta dreapta sau pe un plan. 153 vt (Top) A ~ un plan A determina prin masuratori pozitzia punctelor dintro regiune shi a le reprezenta pe un plan. 154155 vtr A (se) starni. 156157 vtr A (se) produce. 158 vt (Pop; ilv) A ~ nunta A nunti. 159 vt (Pop; ilv) A ~ dantzuri A dansa. 160 vt (Inv; ilv) A ~ cumandare A comanda (2). 161 vt (Inv; ilv) A ~ negustorie A negustori. 162 vt (Inv; ilv) A ~ fagaduintza A fagadui. 163 vt (Inv; ilv) A ~ gonire A goni. 164 vt (Inv; ilv) A ~ izbanda A izbandi. 165 vt (Inv; ilv) A ~ ocara A ocari. 166 vt (Inv; ilv) A ~ para A pari. 167 vt (Inv; ilv) A ~ potrivire A se impotrivi. 168 vt (Inv; ilv) A ~ sfada A certa (1). 169 vt (Inv; ilv) A ~ vrajba A invrajbi. 170 vt (Ilv) A ~ o acuzatzie A acuza. 171 vt (Ilv) A ~ o invinuire A invinui. 172 vt (Ilv) A ~ obiectzii A obiecta. 173 vt (Ilv) A ~ pretentzie (sau pretentzii) A pretinde un lucru (considerandul k fiind un drept cuvenit). 174 vt (Inv; ie) A ~ cuvinte rele (sau viclene etc.) (asupra cuiva) A vorbi (pe cineva) de rau. 175 vt (Inv; ie) A ~ gand asupra gandului (cuiva) A contrazice (pe cineva). 176 vt (Inv; ie) A ~ razboi A porni razboi. 177 vt (Inv; iae) A purta razboi. 178 vt (Ie) A ~ o problema (sau probleme) A crea o situatzie noua care trebuie rezolvata. 179 vr (D. sunete) A se auzi cu putere Si: a rasuna. 180 vt (Inv; ie) A(shi) ~ glasul (sau glas graiul) A vorbi. 181 vt (Ie) A ~ glasul (sau glas tonul) A vorbi tare. 182 vt (Iae) A vorbi cu indrazneala. 183 vt (Pex; iae) A protesta. 184 vt (Fam; ie) A nu ~ pliscul A tacea. 185 vt (Ie) A ~ glasul (la cineva) A se plange (cuiva). 186 vt (Ie) Ashi ~ glasul in favoarea (sau impotriva) cuiva (sau a ceva) A lua atitudine in favoarea (sau impotriva) cuiva (sau a ceva). 187 vt (Rar) A scoate in evidentza Si: a releva. 188 vt (Ie) A ~ o problema (sau o chestiune) A pune in discutzie o problema. 189 vt A reprosha. 190 vr (Ivr) A se manifesta. 191 vr (D. oameni pex d. popoare tzari clase sociale etc.; adesea cu compliniri introduse prin prepozitzia ”impotriva„ inv ”asupra„ ”pre„ ”spre„) A se opune. 192 vr (D. oameni pex d. popoare tzari clase sociale etc.; adesea cu compliniri introduse prin prepozitzia ”impotriva„ inv ”asupra„ ”pre„ ”spre„) A se rascula. 193 vr (D. oameni pex d. popoare tzari clase sociale etc.; adesea cu compliniri introduse prin prepozitzia ”impotriva„ inv; ”asupra„ ”pre„ ”spre„) A incepe razboi. 194 vr (Ie) A se ~ (cu vorbe) asupra cuiva A se rasti la cineva. 195 vr (Iae) Ashi varsa mania (sau necazul) pe cineva. 196 vr (Inv; ie) A se ~ cu para (asupra cuiva) A gasi (cuiva) pricina Si: a obiecta. 197 vr (Iae) A pari (pe cineva). 198 vr (Inv; ie) A se ~ cu oaste pre cineva (sau cu sabie asupra cuiva) A porni razboi impotriva cuiva. 199200 vrtf A (se) mobiliza. 201 vt (Ivp; ie) A ~ oaste (sau oshti oshtire ostashi) A pregati pentru lupta Si: a inarma. 202 vt (Ie) A ~ in picioare (sau in sus) A mobiliza. 203 vt (Iae) A porni la lupta. 204 vr (De obicei in legatura cu verbele ”a spune„ ”a zice" etc.) A lua atitudine. 205 vr (inv) A se cutremura. 206 vt (D. vapoare; ie) A ~ ancora A porni in larg. 207 vt (D. oameni; ie) A ~ mainile (catre cineva) A se preda. 208 vt (Ie) A (shi) ~ capul A se arata darz. 209 vt (Pex; iae) A se razvrati. 210 vt (Iae) Ashi reveni dintro situatzie proasta Si: a se redresa. 211 vt (Iae) A (shi) ~ nasul (sus sau mai sus decat se cuvine) A fi infumurat. 212 vt (Iae) A deveni obraznic. 213 vt (Ie) A ~ (mirat sau surprins) din sprancene A face ochii mari de mirare. 214 vt (Ie) A~ din umeri Ashi arata nedumerirea (sau indiferentza) fatza de ceva (sau de cineva). 215 vr (Ie) A (i) se ~ parul maciuca A se speria foarte tare. 216 vr (D. pasari) A se inaltza in vazduh.

RIDICÁ ridíc vb. I. I. Tranz. Predomina ideea de indepartare de pamint. 1. A lua de jos shi a duce in sus (cu fortza bratzelor sau a unui mecanism); a salta. Dupa ce negustorul a numarat hirtiile de banca shi lea pus clit pe masa Vitoria lea ridicat cu atentzie shi lea mai numarat shi ea o data. SADOVEANU B. 100. Ea vine de la moara; SHi jos in ulicioara Punindushi sacul iaca Nul poate ridica. COSHBUC P. I 63. Greuceanu... unde ridica nene o data pe zmeu shi trintindumil il baga in pamint pina in git. ISPIRESCU L. 223. ◊ Expr. A ridica in spate (sau in spinare) = a lua in spate spre a tzine sau mai ales spre a duce a transporta. (Cu pronuntzare regionala) HarapAlb... cum ajunge in gradina odata incepe a smulge la salatzi intrales shi leaga o sarcina maremare cit pe ce sa no poata ridica in spinare. CREANGA P. 215. A ridica manusha = a primi o provocare. A ridica paharul (cupa sau un toast) = a inchina in cinstea cuiva. Sint fericit a constata k nu uitzi a ridica shi pentru amicul dtale cite un toast bine simtzit (toast adica pahar). CARAGIALE O. VII 8. Rizind Odin shi ridicindushi cupa Mar saluta. EMINESCU O. IV 104. A ridica panaghia (cuiva) v. panaghie. ◊ Absol. Lelea mica mititica Daco pui la sac ridica. JARNÍKBIRSEANU D. 435. ♦ A duce a trage in sus a inaltza. K la un semn cind ridica baltagul incepe a suna maretz shuvoiul. SADOVEANU O. VIII 241. [Preotzi batrini] facliile ridica se mishcin line pasuri Ducind la groapa trupul reginei dunarene. EMINESCU O. I 92. ◊ Refl. pas. Cind spectacolul a luat sfirshit cortina... sa lasat shi sa ridicat de peste 20 de ori. STANCU U.R.S.S. 75. ◊ Expr. A ridica armele (impotriva cuiva) v. arma (1). A ridica ancora v. ancora (1). 2. (Cu privire la un obiect care acopera ceva care sta sau se sprijina pe ceva) A lua (de pe ceva) a indeparta a inlatura. Auzind Aleodor unele k acestea shi k i zise shi pre nume odata ridica piciorul shi lasa pe taune sa se duca in voia lui. ISPIRESCU L. 44. Ridica capacul chichitzei shi un glas slabanogit i zise: Bine ai venit k de mai intirziai shi eu ma prapadeam. id. ib. 10. [Lupul] ridica chersinul binishor inshfaca iedul de urechi shil flocaieshte shil jumuleshte shi pe acela dei merg petecile! CREANGA P. 24. ◊ Expr. A ridica (cuiva) o piatra de pe inima = a scapa (pe cineva) de o grija apasatoare. A ridica masa = a lua a stringe masa. Dupa ce au ispravit de mincare mama lui AbuHasan a ridicat masa shi lea adus fel de fel de poame. CARAGIALE P. 125. Lapushneanul porunci sa ridice masa shi sa stringa tacimurile. NEGRUZZI S. I 156. (Refl. pas.) Masa cind sa ridicat De la masa sa sculat Prin odaie sa plimbat. TEODORESCU P. P. 117. Ashi ridica palaria = ashi scoate palaria din cap (pentru a saluta). Trecatorii se opreau sashi ridice palariile. C. PETRESCU C. V. 296. Intindete (sau punete) masa ridicate masa se spune in legatura cu cei care duc o viatza de huzur. ♦ (Cu privire la mineci la poalele hainelor etc.) A sumete a sufleca. ♦ Fig. A suspenda a face sa inceteze a desfiintza a anula; a indeparta. A ridica o pedeapsa. A ridica starea de asediu. ▭ Se vede k aceste propuneri au ridicat indoielile lui Caragheorghe shi lau hotarit a lucra in acest sens. BALCESCU la GHICA A. 247. (Cu pronuntzare regionala) Poftim!... mai daunazi so ridicat bataia... lege noua in tzara veche. ALECSANDRI T. I 239. Imi ridica toata foamea shi setea shi imi didese putere multa. GORJAN H. IV 148. ◊ Expr. A ridica shedintza = a declara o shedintza inchisa terminata. ♦ Fig. A lua (cuiva) ceva a lipsi (pe cineva) de ceva; a rapi a sustrage. Te rog linishteshtete shi numi ridica mingiierea acestei surprinderi!... Sa nu se afle nimica pina miine! MACEDONSKI O. II 418. ◊ Expr. A ridica (cuiva) viatza (sau zilele) = a omori (pe cineva). Al cui e acel jungher? a intrebat imparatul... Vreau sal dau marieitale. Ial shi ridicami cu el viatza. SADOVEANU D. P. 61. [Mihai] vazu shi pedeshtri venind catre el; dara nu se temu de loc socotind cai vine pentru oarecare porunci. Ei insa de trei ori blestematzii veneau sai ridice viatza. ISPIRESCU M. V. 57. Calentoarsa cloantza fa Undealergi curind asha? Merg la casa Vilcului De pe malul Prutului K sai ridic zilele Sa ma duc cu dinsele. ALECSANDRI P. P. 39. 3. A lua shi a duce a muta din loc; a stringe de pe jos a culege. Nam putut nici chiar portretutzi umbra scumpa sal ridic; Am plecat cu mina goala faran urma a privi!... MACEDONSKI O. I 9. Chemat de slujba mea de a vedea shi a trai cu moartea in toate zilele in acea vreme a ridica strejele ce picau a ingropa fara deosebire soldatzii shi civilii rugasem pe doctorul shtabului sami dea vrun leac [impotriva holerii]. RUSSO O. 49. Domnui asculta SHi pe ginduri sta Apoi poroncea Schelele sa strice Scari sa le ridice Iar pe cei zidari Zece meshteri mari Sa mii paraseasca K sa putrezeasca Colo pe grindish Sus pe coperish. ALECSANDRI P. P. 191. ◊ Expr. A ridica stina = a pleca cu turmele shi cu toate uneltele pastoreshti de la munte toamna parasind coliba stinii. ♦ Refl. (Invechit) A pleca in alta parte a se muta. Locuitorii ce vor fi pe moshiile boiereshti shi ale altora nu pot avea voie a se ridica fara voia stapinului. KOGALNICEANU S. A. 177. ♦ (Cu privire la o suma de bani) A incasa. SHia ridicat salariul. ♦ (Cu privire la persoane) A lua cu fortza a aresta. De ce teau arestat pe dumneata? Pai iaca aiasta nu shtiu... SHi chiar vash ruga domjudicator sami spunetzi shi mie de ce mo ridicat jandarii. POPA V. 220. Arhon spatare zise Ghica sa trimitzi patruzeci de arnautzi la Bucov k sa ridice pe cel nelegiuit ispravnic sal pecetluiasca shi sal bage in ocna parasita. FILIMON C. 298. 4. (Cu privire la un obiect aplecat sau culcat) A pune a asheza drept a readuce la pozitzia verticala; a indrepta. A ridica un gard. ▭ Mintuitorul Apolon un vint priitor le trimise SHi ridicara catargul shintinsera pinzele albe. MURNU I. 17. 5. (Top.; numai in expr.) A ridica un plan = a determina prin masuratori de distantze shi unghiuri pozitzia punctelor dintro regiune shi a le reprezenta pe o harta. Daca mam ashezat cu instrumentele mele pe movila de linga gradina am facuto k sa ridic planul locului pe unde are sa treaca drumul de fier. ALECSANDRI T. I 358. II. Predomina ideea de mishcare ascendenta. 1. Refl. (Despre fiintze) A se scula de jos (parasind pozitzia de ashezat sau de culcat). Cel care era sus in carul incarcat cu fin se ridicase in picioare shishi facuse umbra ochilor cu palma. POPA V. 71. SHi vesel Murguimparat K cel dintii sa ridicat SHi cu paharul plin in mini Precum e felul din batrini... El anchinat. COSHBUC P. I 59. Tocmai se ridica sa plece cind Ana dadu cu ochii de el shil striga. VLAHUTZA O. A. III 38. ◊ Expr. A se ridica in capul oaselor = a se scula shi a sta ashezat pe locul unde mai inainte fusese culcat. Radu se deshtepta vesel de dimineatza se ridica singur in capul oaselor. VLAHUTZA O. A. 130. A se ridica in scari = a se inaltza in scarile sheii. (Cu pronuntzare regionala) In scari el sa radicat Peste cimpuri sa uitat K saleagun loc curat De arat shi semanat. TEODORESCU P. P. 145. ♦ Tranz. A sustzine a ajuta; a face sa se scoale. Calul meu deabia sta! racni ridicindushi fugarul in doua picioare Mindrila. SADOVEANU O. I 444. [Lapushneanu] indata stapininduse se pleca shi ridicind pre Ruxanda de jos: Doamna mea! i zise sa nutzi mai scape din gura astfel de vorbe nebune. NEGRUZZI S. I 146. ◊ Expr. (Invechit; despre domnitori) A ridica din scaun = a lua domnia a detrona. V. mazili. Acel circasian cerchez Mehmetaga care ridicase pe Dimitrievoda din scaun. IORGA L. I 333. ♦ A se pune pe picioare a se intrema a se inzdraveni a se insanatoshi. Matusha tot chiteam k sa ridica [copilul bolnav]. CONTEMPORANUL V_I 293. Dupa shase luni ma ridicai de pe boala. ALECSANDRI O. P. 23. De ma voi shi ridica din boala aceasta sint hotarit a ma duce la calugarie. NEGRUZZI S. I 159. ◊ Tranz. Mindra mindruleana mea Floricica gingashea Ochii tai ma bagan boala Sprincenele iar ma scoala; Ochii tai ma bagan frica Sprincenele ma ridica. JARNÍKBIRSEANU D. 23. 2. Refl. (Despre constructzii inalte copaci etc.) A sta drept a se afla in pozitzie verticala; a se inaltza. La marginea orashelor coshurile marilor uzine se ridica spre cer fumegind. BOGZA M. S. 162. Colo se ridic’ trufashe SHi eterne k shi moartea piramideleuriashe Racle ce incap in ele epopeea unui scald. EMINESCU O. I 43. Apoi tainicelei raze dind piezish pre o zidire Ce pe muche se ridica locash trist nelocuit Mingiie a ei ruina cu o palida zimbire. ALEXANDRESCU M. 20. 3. Tranz. (Cu privire la o parte a corpului omenesc mai ales in expr.) A mishca a indrepta in sus a duce mai sus. Ridica in sus bratzul cu felinarul. DUMITRIU N. 55. Razashii il priveau venind ridicara capetele dar nushi scoasera cushmele. SADOVEANU O. VII 168. Conrad ridica fruntea shi parentinerit. BOLINTINEANU O. 228. Sprincenele dumitale Pene de privighetoare; Cind le sui cind le ridici Rau la inima ma strici. JARNÍKBIRSEANU D. 24. ◊ (Poetic) Pleaca gura la urechei blind pe nume el o cheama Ea ridica somnoroasa lunga genelor marama. EMINESCU O. I 84. ◊ Expr. A(shi) ridica ochii (sau privirea) = a indrepta privirea (spre cineva sau spre ceva care se afla mai sus); a privi; a se uita. A sa privire Hugo de jos nu shio ridica Sprea se uita laceea care o iubea. MACEDONSKI O. I 249. Ea imbatata de amor Ridica ochii. Vede Luceafarul. SHincetishor Dorintzelei increde. EMINESCU O. I 179. Uneori un tremur fioros o apuca alteori ridica frumoshii sai ochi spre cer shi suspinind ishi fringea miinele cu deznadajduire. NEGRUZZI S. I 27. A(shi) ridica capul = a) ashi reveni dintro situatzie proasta; a se redresa; b) a se arata dirz plin de curaj a deveni amenintzator; a se razvrati. (SHtefanitza:) Vornice nu ridica capul in sus! DELAVRANCEA O. II 89. (Cu pronuntzare regionala) Priveshte la miazazi la miazanoapte popoarele ishi ridica capul... Gindirea se iveshte luminoasa pe deasupra intunericului... RUSSO O. 23. A ridica cap v. cap¹ (I 1). A(shi) ridica nasul (sus sau mai sus decit se cuvine) = a fi increzut infumurat a se tzine mare a deveni obraznic; a umbla cu nasul pe sus ashi lua nasul la purtare. Nus datori nici cu o letzcaie pentru k nushi ridica nasul mai sus decit se cuvine... k dealde dta. ALECSANDRI T. I 165. A ridica mina (sau degetul) = a cere cuvintul. A ridica mina (sau miinile asupra cuiva) = a ataca a lovi (pe cineva). Indrazneshti sa ridici mina? Sa dai in fratemeu? DUMITRIU P. F. 44. A ridica miinile (catre cineva) = a cere ajutor. (Refl.) A (i) se ridica (cuiva) parul (maciuca) = a se speria foarte tare. ◊ Intranz. Barbat oi lua Care sa afla Dunarea sanoate Ridicind din coate In picioare stind Buzdugan purtind. ALECSANDRI P. P. 122. (Expr.) A ridica (mirat surprins) din sprincene = a face ochii mari de mirare de surpriza a privi mirat surprins. Batrinul se supuse. Ridica mirat din sprincene la vazul celor trei juvaiere de pe fundul cutiei. C. PETRESCU A. 337. A ridica (sau a da) din umeri = ashi arata nedumerirea a arata k nushi aduce aminte (de ceva sau de cineva) cai este indiferent (ceva sau cineva). Tell totdeauna serios ridica din umeri aratind astfel k sint shi riscuri inevitabile shi e bine sa fie cu grija. CAMIL PETRESCU O. I 402. Tata sa uitat lung la el apoi a ridicat din umeri. VLAHUTZA O. A. 495. 4. Refl. (Despre pasari) A porni in zbor ashi lua zborul; a se inaltza in vazduh. Citeun stol de potirnichi se ridica zbirniind. SADOVEANU O. I 361. Vezi tu vulturul falnic o! scumpa mea iubita Cum salta se ridica shi zboara catra nori? ALECSANDRI P. I 136. ♦ (Despre nori fum praf etc.) A porni a se indrepta a merge in sus; a se inaltza. Ici shi colo se ridica citeun nour alb de praf. TOPIRCEANU M. 31. Valurile de ceatza alburie se ridicau pe maluri. DUNAREANU CH 210. Din tuspatru partzi a lumii se ridicanalt pe ceruri K balauri din poveste nouri negri plini de geruri. ALECSANDRI P. A. 111. ◊ Tranz. Cite un virtej de aer se rasucea pe strada maturind praful ridicindul shi aruncindul pe trotuare. REBREANU R. I 43. SHatunci vintul ridicata tot nisipul din pustiuri Astupind cu el orashe k gigantice sicriuri. EMINESCU O. I 45. ♦ (Despre ashtri; p. ext. despre lumina zori etc.) A se inaltza deasupra orizontului a se sui pe bolta cerului; a rasari a se ivi. Am incalecat sham ajuns catra girezi cind se ridicase luna plina de doua sulitzi catra amiaza. SADOVEANU O. VIII 34. Soarele se ridica stralucind deasupra apei. DUNAREANU CH. 83. Se ridicau zorii zilei de 21 iulie. Pe seninul straveziu al cerului se resfirau raze de opal pierzinduse departe in slava albastrie a vazduhului. D. ZAMFIRESCU R. 221. ♦ (Despre ceatza negura etc.) A se duce in sus a se imprashtia; fig. a se risipi a disparea. Atacul lupta... Ah! in fine!... Ishi aducea aminte!... I se ridica dupa memorie k un val de ceatza. D. ZAMFIRESCU R. 268. Foaie verde din costitza Ridicate neguritza De pre pari de pre nuiele De pre ochii mindrei mele. JARNÍKBIRSEANU D. 134. ♦ (Despre obiecte cufundate intrun lichid) A ieshi la suprafatza. (Cu pronuntzare regionala) Pe luciul Dunarei merge shi se intoarce se afunda shi se ridica un iatagan scinteietor. RUSSO O. 33. 5. Refl. (Despre sunete) A se auzi (mai) tare; a se inaltza a rasuna. Cintece duioase se ridica prin pilpiirile focului. SADOVEANU O. I 50. Umpleau cuprinsul garii cu un zgomot aspru din care se ridicau icicolo izbucniri de risete. REBREANU R. I 16. Mii de glasuri spaimintate Se ridica de prin codri de pe dealuri de prin sate. ALECSANDRI P. A. 114. ♦ Tranz. A face sa se auda cu putere sa rasune; a inaltza. Satenii ridicara glasuri de multzamire. SADOVEANU O. VII 132. Din lungul horelor amestecate Barzii ridica lor glasuri barbate. EMINESCU O. IV 31. ◊ (Metaforic) Din ce in ce cintarea in valuri ea tot creshte Se pare k furtuna ridica al ei glas. EMINESCU O. I 94. ◊ Expr. A ridica glasul (sau tonul) = a vorbi pe un ton ridicat cu indrazneala sau protestind (impotriva cuiva); a protesta. (Cu pronuntzare regionala) Cum indraznitzi voi sa ridicatzi glasul dinaintea... lui Sobietzki? ALECSANDRI T. II 36. (Fig.) Glasul sau se va ridica cu energie in contra tiraniei. BOLINTINEANU O. 247. 6. Tranz. (Cu privire la o inaltzime) A urca a sui. Pipaind ne strecuraram pe scara... Dupa un rastimp ridicaram shi cele din urma doua trepte. SADOVEANU O. VI 13. Flacaii au lasat carul in drum shi au luato cu fereala pe lungul hatului. Cind au ridicat dimbuletzul care le statea in cale au vazut limpede trupul omului. POPA V. 71. A doua zi ridica malul de la sf. Gheorghe trecu in ograda bisericii shi sascunse in nishte tufe. DUNAREANU CH. 237. ◊ Refl. Cine poarta arme sa se impotriveasca... Cei slabi batrinii femeile copiii sa se ridice la munte. SADOVEANU O. I 529. In fiecare zi ne ridicam pe malul ripei shi privim dealul de dincolo. CAMIL PETRESCU U. N. 301. Totzi ciobanii saduna Oile leamesteca... La munte se ridica. ANT. LIT. POP. I 492. 7. Refl. (Despre oameni; p. ext. despre popoare tzari clase sociale etc.) A protesta vehement a sta impotriva a se opune a porni la lupta; a se razvrati a se rascula. A pierit ucis de buzdugan mishelesc pentru k sa ridicat pentru drepturile shi ocinile noastre stramosheshti sculind la razboi toate neamurile. SADOVEANU O. VII 62. Socoteala [moshierilor] a ieshit pe dos k tzaranii sau ridicat pe urma sa imparta intre ei pamintul. REBREANU R. II 9. La 1688 SHerban al IIlea Cantacuzino cind umbla sa se ridice impotriva Portzii reforma shi mari armata. BALCESCU O. I 21. ◊ Expr. Ai ridica cuiva pe cineva in cap = a face (pe cineva) sa se razvrateasca impotriva (cuiva). Voiai sa chemi Sigurantza de fatza cu el shi cu Dan. Sa ne ridici tipografia in cap. BARANGAMORARU F. 35. 8. Tranz. Fig. (Cu privire la o colectivitate) A pune in mishcare a face sa porneasca dintrun loc pentru un scop oarecare; a mobiliza a stringe a aduna (oameni). Il trimise sa ridice calfele de macelarie. CAMIL PETRESCU O. II 456. Sosirea neashteptata a boilor de export ridicase in picioare toate autoritatzile de uscat shi de apa. BART S. M. 83. Ii placeau anticele shi pe unde auzea sau banuia k se afla antice degraba el tramitea ispravnici zapcii shi pomojnici k sa ridice satele sa sape shi sa scormone salashele de vechi cetatzi. ODOBESCU S. II 411. ◊ Refl. Infuriat ordona sa se ridice indata mic shi mare ostashi tirgovetzi sateni shi sa bata codrii k sa prinza pe fugari. NEGRUZZI S. I 108. ◊ Expr. (Invechit) A ridica trupe (sau oaste oshtire) = a stringe a aduna a recruta oaste a inrola ostashi pentru a porni la lupta. Leul de multa vreme ridicase oshtire Sa se bata cu craiul ce se numea Pardos. ALEXANDRESCU P. llO. 9. Refl. A se isca a se stirni a se nashte. In timpul axionului cind toata lumea din biserica era numai un ochi sho ureche se ridica o saracie de fir de tusa shi astupa gitlejul maicii Nataliei tocmai cind trebuia sa faca o floare frumoasa. STANOIU C. I. 195. Gratzie viscolului ce sa ridicat de vro trei zile ma aflu inca tot pe loc. ALECSANDRI S. 49. ♦ A aparea a se ivi a se arata. [In Dobrogea] se ridicase un bandit cu faima: Naum Naslung. Hotzise cu pricepere shi se facuse nevazut dintro data. SADOVEANU P. M. 116. Deodata se ridica intre ei o solemnitate curioasa. D. ZAMFIRESCU R. 247. Un om daca dispare un altul se ridica. MACEDONSKI O. I 48. ◊ Tranz. fact. (Cu privire la umbre lumini etc.) Intre ziduri printre arbori ce se scutura de floare Cum revarsa luna plina linishtita ei splendoare!... SHi ridica mii de umbre dupa stinsul luminarii. EMINESCU O. I 136. 10. Tranz. Fig. (Frantzuzism invechit) A scoate in evidentza; a releva. Nu vom ridica ce este greshit in apreciatzia dlui G. C. despre autorii frantzuzi shi limba frantzuzeasca vorbita in Paris. RUSSO O. 76. III. Predomina ideea de creshtere in inaltzime. 1. Refl. (Despre copii p. ext. despre puii de animale) A se face mare a creshte. Eu abia ma ridicam; mama ma invatza buchile inainte dea ma da la shcoala. SADOVEANU P. M. 54. Incepusem shi eu dragalitzadoamne a ma ridica baietzash la casa parintzilor mei in satul Humuleshti. CREANGA O. A. 33. ◊ Tranz. Mii fata shi una am! Numai eu shtiu cu cit greu shi amar am ridicato singurica fara mama. MIRONESCU S. A. 91. Il vad gospodar insurat fruntash in satul lui ridicind copii sanatoshi deshteptzi shi harnici. VLAHUTZA. O. A. 510. [Femeile] mai vorbesc... citzi pui sau bobocei a putut ridica. SEVASTOS N. 51. ♦ Fig. A se dezvolta a se forma. In tzara se pornise de citva timp un curent sanatos idei generoase insufletzeau tinerimea care se ridica. VLAHUTZA O. A. III 188. 2. Refl. A se face (mai) inalt; a se inaltza. Nivelul apei se ridica. ◊ Tranz. (Cu pronuntzare regionala) Vaile shi muntzii se uimeau auzindui cinticele apele ishi ridicau valurile mai sus k sal asculte. EMINESCU N. 5. 3. Tranz. Fig. (Cu privire la valori sociale morale etc.; p. ext. cu privire la oameni) A aduce a promova la o treapta superioara a face sa progreseze. Partidul shi guvernul au hotarit k toate valorile din trecut ale poporului nostru sa fie ridicate la locul ce li se cuvine. SADOVEANU E. 76. [Heliade] creeaza un vocabular de cuvinte noi ridica pe cele cazute in desuetudine formeaza aproape intreaga limba. MACEDONSKI O. IV 118. Trebuie k prin cultura sa ridicam pe tzaranul nostru k el sa aiba cunoshtintza profunda shi energica de drepturile shi de datoriile lui. KOGALNICEANU S. A. 239. ◊ Expr. A ridica din cenusha (sau din ruine) = a reface a reconstrui (dupa o distrugere totala). A ridica moralul (cuiva) = a inspira (cuiva) curaj incredere; a intari a imbarbata (pe cineva). O stringere de mina cordiala... imi ridica imediat moralul. CARAGIALE M. 94. ♦ Tranz. (Cu privire la oameni) A pune pe o treapta mai inalta din punctul de vedere al respectului al aprecierii a salta in ochii lumii; a inaltza in grad in rang. Imparatul ridica pe TZugulea la mare cinste. ISPIRESCU L. 319. Cit de sus ridici acuma in gindirea ta peo roaba Cind durerea ta din suflet este singurami podoaba. EMINESCU O. I 154. Alecsandri publica primele sale poezii ce avura atita rasunet shi care il ridicara indata la titlul necontestat de intiiul poet natzional al Rominiei. NEGRUZZI S. I 339. ◊ Expr. A ridica (pe cineva) in slava (sau in slava cerului) = a lauda foarte tare peste masura (pe cineva). A ridica in scaun = (invechit shi popular) a inaltza pe tronul tzarii a face domn. Totzi boierii shi imparatul detera in genunchi cu rugaciune k sa nu paraseasca imparatzia fiindca ziceau boierii tatal tau de aci inainte e batrin shi o sa te ridicam pe tine in scaun. ISPIRESCU L. 3. ♦ Refl. (Despre oameni) Ashi face o situatzie mai buna a progresa; a se situa pe o pozitzie mai inalta pe o treapta superioara. Cu viatza noua a democratziei va fi posibil k plugarii sa se ridice. SADOVEANU E. 28. Teai ridicat mai presus de orice critica sau calomnie. CARAGIALE O. III 211. Deasupra tuturora se ridica cine poate Pe cind altzii stind in umbra shi cu inima smerita Neshtiutzi se pierd in taina k shi spuma nezarita. EMINESCU O. I 133. ◊ Expr. A se ridica prin cineva (sau a se ridica pe umerii cuiva) = a ajunge la o situatzie cu ajutorul cuiva. 4. Tranz. A mari a spori a face sa creasca. A ridica productzia la hectar. ◊ Expr. A ridica pretzul = a scumpi (marfa). (Mat.; despre numere) A ridica la o putere = a inmultzi un numar cu el insushi de atitea ori de cite ori arata exponentul. A ridica (un numar) la patrat = a inmultzi un numar cu el insushi. A ridica la cub = a inmultzi patratul unui numar cu numarul simplu. ♦ Refl. A atinge o anumita valoare a ajunge la o anumita cantitate suma etc.; a se cifra. La cit se ridica cheltuielile? Numarul locuitorilor se ridica la un milion. 5. Tranz. (Cu privire la constructzii) A zidi a construi a cladi a edifica. Neamul se intindea in vreo trei mahalale ale caror case shi sobe leau zidit ei. Au ridicat shi case in mijlocul tirgului. PAS Z. I 28. Trei regi ce ridicara aceste piramide Trei umbre in tacere sashaza la banchet. BOLINTINEANU O. 188. Meshterii grabea... SHantzuri mari sapa SHi mereu lucra Zidul ridica. ANT. LIT. POP. I 498. ♦ Fig. A fauri a crea a intemeia. Pe unde na fost pina acum nimic O lume noua Eu am sa ridic. BENIUC V. 15. Iert copiii care au calcat pe urme rele shi au ridicat asta literatura tzigarita shi sortita fara noima fara cap shi radacina. RUSSO O. 65. ◊ (Poetic) In regiunile de munte primavara ridica din pamint mii shi mii de forme ale vietzii oferindule soarelui intro larga daruire. VORNIC O. 239. 6. Tranz. A da nashtere a da loc; a pricinui a cauza a provoca. [De] cele mai multe ori masa se face la logodna sa nu ridice cheltuiala asha multa. SEVASTOS N. 58. Mihai ishi asheza apoi oshtirea in deosebite comitate pentru iernat impartzindo mai ales prin cetatzi; dar oarecare excesuri ce facura ostashii... ridicara plingeri din partea locuitorilor. BALCESCU O. II 265. ◊ (Construit cu un abstract echivaleaza cu verbul a carui idee o exprima abstractul) A ridica o invinuire (sau o acuzatzie) = a formula o acuzatzie; a invinui a acuza. A ridica pretentzii = a formula o cerere a pretinde sa i se dea ceva a revendica (ceva). A ridica o obiectzie = a obiecta. A ridica o problema (sau o chestiune) = a aduce a pune in discutzie o problema. Variante: aridicá (ISPIRESCU L. 362) (invechit) ardicá (regional) radicá vb. I. corectata

ridicá vb. I A aresta ◊ „Poarta inalta de fier a fost ridicata (ce bizar mama a folosit acest cuvant carel folosea shi cand vorbea de arestarea cuiva). Da a fost ridicata de nishte indivizi de la ICRAL.” LAI 5 VI 95 p. 7 (DEX alte sensuri; sensul este mai vechi)

A RIDICÁ ridíc 1. tranz. 1) A lua de jos. ~ o greutate. ◊ ~ manusha a accepta o provocare. ~ paharul (sau cupa) a toasta. ~ ancora a porni in largul marii. 2) A trage in sus pe verticala; a inaltza. ~ cortina. 3) (obiecte care acopera ceva) A lua dand la o parte; a scoate inlaturand. ~ capacul. ◊ Ashi ~ palaria ashi lua palaria din cap pentru a saluta. 4) fig. (pedepse stari de asediu etc.) A face sa ia sfarshit; a suspenda. ◊ ~ shedintza a declara o shedintza inchisa. ~ cuiva viatza a omori pe cineva. 5) (tabere bivuacuri cantonamente etc.) A deplasa de pe locul ocupat. ◊ ~ stana a pleca cu turma la iernat. 6) (sume de bani) A primi in numerar. 7) pop. (persoane) A exila intro regiune indepartata; a deporta. 8) (obiecte aplecate sau culcate) A pune in pozitzie verticala; a asheza sa stea drept. ~ un stalp. 9) (persoane) A ajuta sa se scoale. ~ un copil. 10) (colectivitatzi) A atrage intro actziune de interes comun; a mobiliza. 11) (cladiri case monumente etc.) A fauri prin lucrari de constructzie; a inaltza; a dura; a cladi; a construi; a zidi; a edifica. 12) A face sa apara. ~ probleme. 13) A parcurge de jos pana sus; a urca; a sui. ~ un deal. 14) A face sa creasca cantitativ shi calitativ; a urca; a sui. ~ productivitatea muncii. ◊ ~ pretzul a scumpi marfa. ~ la putere a inmultzi un numar cu el insushi de atatea ori de cate ori arata exponentul. ~ la patrat a inmultzi un numar cu el insushi. 15) A face sa se ridice. ◊ ~ din cenusha (sau din ruine) a reconstrui ceea ce a fost distrus. ~ moralul a incuraja. ~ (pe cineva) in slava (sau in slava cerului) a lauda foarte mult pe cineva. ~ in scaun a face domnitor. 16) (in imbinari stabile): A(shi) ~ ochii (sau privirea) a indrepta privirea spre cineva sau spre ceva (care se afla mai sus). ~ capul a) ashi reveni dupa o situatzie grea; b) a se arata darz. A(shi) ~ nasul a deveni ingamfat. ~ mana a) a lovi sau a incerca sa loveasca cu mana; b) a cere cuvantul. ~ mainile a se preda. ~ glasul (sau tonul) a) a vorbi aspru; b) a protesta. 2. intranz.: ~ din umeri ashi manifesta nedumerirea sau indiferentza. /<lat. eradicare

A SE RIDICÁ ma ridíc intranz. 1) (despre copii) A creshte in inaltzime; a se face mare. 2) fig. A dobandi anumite succese (inaltzanduse pe scara sociala). 3) (despre lichide) A atinge un nivel mai inalt crescand pe verticala. 4) A se indrepta in sus; a se inaltza. Soarele sa ridicat. ◊ A i ~ (cuiva) parul (maciuca) a se ingrozi. 5) (despre fiintze) A se scula de jos. ◊ ~ in scari a se inaltza in sha sprijninduse in scari. ~ dupa (o) boala a se insanatoshi. 6) (despre persoane sau despre colectivitatzi) A intreprinde actziuni energice impotriva cuiva; a porni la lupta. 7) pop. (despre fenomene stari ale naturii razboaie etc.) A se incepe pe neashteptate shi cu violentza; a se dezlantzui; a izbucni; a se starni; a se declansha. Sa ridicat o furtuna. 8) A ajunge la o anumita valoare exprimata in cifre. Veniturile se ridica la doua millioane. /<lat. eradicare

ridicà v. 1. a inaltza: a ridica mainile; 2. a pune drept ce era culcat sau plecat: a ridica capul; 3. a lua shi transporta: a ridica masa gunoiul; 4. a rapi: a ridica zilele cuiva un drept oarecare; 5. a face sa inceteze: a ridica shedintza; 6. a inrola a chema sub arme: a ridica trupe; 7. a desena: a ridica un plan; 8. a zidi din temelie: a ridica biserici; 9. a inaltza: a ridica o statua; 10. a creshte mare: incepusem shi eu a ma ridica baietzash CR. [Vechiurom. radicà = lat. ERADICARE a scoate din radacina: termen agricol generalizat].

ardica v vz ridica

aridica v vz ridica

radica v vz ridica

ARDICÁ vb. I. v. ridica.

ARIDICÁ vb. I. v. ridica.

aridicà v. a ridica; din a valurilor svada prorociri se aridic EM. [V. ridica].

ardíc verb. V. ridic.

aridíc V. ridic.

radíc V. ridic.

ridíc a á V. ridic.

ridíc (est) shi ridíc (vest) á v. tr. (lat. eradicare a zmulge din radacina a inlatura. Maĭ putzin probabil d. *ridicare derivat d. ridica „harag” adica „a pune pe haragĭ” k sprijin d. prajina. Forma radic e o particularitate din nord k shi romanesc tarziŭ hartie ild. romanesc tirziŭ hirtie. In vesr aridíc shi ardic. V. ridiche). Inaltz duc maĭ sus: a ridica mina k sa loveshtĭ a ridica picĭoru k sa porneshtĭ a ridica ochiĭ (aĭ indrepta maĭ sus( a ridica capu de pe perna. Ĭaŭ string duc de acolo: a ridica masa gunoĭu nishte banĭ nishte lucrurĭ. Suprim desfiintzez: a ridica cuĭva vĭatza (zilele dreptu sh. a.) a ridica shedintza. Zidesc construĭesc inaltz: a ridica o biserica o statua. V. refl. Ma inaltz: m’am ridicat in virfu picĭoarelor k sa vad maĭ bine. Cresc ajung mare: copiiĭ se ridica pe nesimtzite. A ridica trupe a recruta trupe. A ridica un plan a face planu pe hirtie. A ridica pretzu al mari a scumpi marfa. A ridica ancora a porni cu corabia. A ridica mina contra cuĭva al lovi saŭ a face gestu p. al lovi. Fig. A ridica capu a deveni amenintzator. A ridica nasu a deveni pretentzios orĭ obraznic. A ridica manusha. V. manusha.

ridicá (a ~) vb. ind. prez. 3 ridík

ridicá vb. ind. prez. 1 sg. ridíc 3 sg. shi pl. ridík

ridica

ridic.

RIDICÁ vb. 1. a (se) salta a (se) sui a (se) urca. (~ sacul in carutza; il ~ pe genunchi.) 2. a culege a strange. (A ~ o hartie de jos.) 3. a se scula. (Sa ~ de la masa.) 4. v. arbora. 5. a (se) scula. (Se ~ in picioare.) 6. v. intinde. 7. v. zbarli. 8. a inaltza a salta. (A ~ din umeri.) 9. v. aresta. 10. v. inaltza. 11. v. catzara. 12. a (se) inaltza a (se) sui a (se) urca. (Se ~ in inaltul cerului.) 13. v. starni. 14. (BIS.) a se inaltza (inv.) a se vaznesi. (Sa ~ la cer.) 15. a indeparta a inlatura a lua. (A ~ coltzul valului.) 16. v. sufleca. 17. v. risipi. 18. v. rasari. 19. v. creshte. 20. v. construi. 21. a se inaltza a rasari. (Sa ~ un nou orash.) 22. a scoate. (~ un pachet de la poshta.) 23. v. incasa. 24. v. rascula. 25. v. insanatoshi. 26. v. extinde. 27. v. inmultzi. 28. v. majora. 29. v. cifra. 30. a creshte a se mari a se sui a se urca. (I sa ~ temperatura.) 31. a (se) inaltza a (se) urca. (A ~ glasul vocea.) 32. v. promova. 33. a creshte a (se) mari a spori. (Sa ~ nivelul de trai.) 34. v. provoca.

RIDICÁ vb. v. anula cinsti canta clatina creshte cutremura desfiintza dezvolta dardai dudui elogia fali fuduli glorifica grozavi infatua impauna inaltza infumura ingamfa insufletzi invia lauda mari mandri muta omagia preamari preaslavi proslavi scula semetzi slavi tremura venera zgudui.

ridica vb. v. ANULA. CINSTI. CINTA. CLATINA. CRESHTE. CUTREMURA. DESFIINTZA. DEZVOLTA. DIRDII. DUDUI. ELOGIA. FALI. FUDULI. GLORIFICA. GROZAVI. INFATUA. IMPAUNA. INALTZA. INFUMURA. INGIMFA. INSUFLETZI. INVIA. LAUDA. MARI. MINDRI. MUTA. OMAGIA. PREAMARI. PREASLAVI. PROSLAVI. SCULA. SEMETZI. SLAVI. TREMURA. VENERA. ZGUDUI.

RIDICA vb. 1. a (se) salta a (se) sui a (se) urca. (~ sacul in carutza; il ~ pe genunchi.) 2. a culege a stringe. (A ~ o hirtie de jos.) 3. a se scula. (Sa ~ de la masa.) 4. a arbora a inaltza. (~ steagul patriei la catarg.) 5. a (se) scula. (Se ~ in picioare.) 6. a se inaltza a se intinde. (Se ~ shi tot nu ajunge la lampa.) 7. a se zbirli (reg.) a se arici. (I sa ~ parul de frica.) 8. a inaltza a salta. (A ~ din umeri.) 9. a aresta. (La ~ de acasa.) 10. a creshte a se inaltza a se urca. (Vitza sa ~ mult de la pamint.) 11. a se catzara a se cocotza a se sui a se urca (pop.) a se aburca a se tzutzuia (reg.) a se burica a se cucuia a se gaibara a se popotza a se zgaibara (prin Transilv.) a se pupuia (prin Olt.) a se suliga. (Sa ~ in copac.) 12. a (se) inaltza a (se) sui a (se) urca. (Se ~ in inaltul cerului.) 13. (BIS.) a se inaltza (inv.) a se vaznesi. (Sa ~ la cer.) 14. a indeparta a inlatura a lua. (A ~ coltzul valului.) 15. a indoi a rasfringe a sufleca a sumete a trage (reg.) a sumeca a supune (prin Munt. shi Dobr.) a sumeteca. (Ishi ~ minecile poalele.) 16. a se imprashtia a se risipi. (Ceatza sa ~.) 17. a aparea a se arata a se ivi a rasari. (Sa ~ luna.) 18. a creshte a se mari a se umfla. (Sau ~ apele in matca lor.) 19. a cladi a construi a dura a face inaltza a zidi (livr.) a edifica (inv.) a temeia. (A ~ o noua shcoala.) 20. a se inaltza a rasari. (Sa ~ un nou orash) 21. a scoate. (~ un pachet de la poshta.) 22. a incasa a primi. (SHia ~ drepturile de autor.) 23. a (se) rascula a (se) razvrati a (se) revolta (pop.) a (se) scula (inv.) a (se) burzului a (se) pristavi a (se) rascoli a (se) razmiritzi a (se) razvesti a (se) rebela a (se) rocoshi a (se) semetzi a (se) zavergisi. (Masele sau ~ la lupta.) 24. (MED.) a (se) indrepta a (se) infiripa a (se) insanatoshi a (se) intrema a (se) inzdraveni a (se) lecui a (se) reface a (se) restabili a (se) tamadui a (se) vindeca (latinism rar) a (se) sana (pop. shi fam.) a (se) drege a (se) doftori a (se) doftorici (pop.) a (se) scula (inv. shi reg.) a (se) sanatosha a (se) tocmi a (se) zdraveni (reg.) a (se) razbuna (Transilv.) a (se) citovi (Mold.) a (se) priboli (prin Olt. Ban. shi Transilv.) a (se) zvidui (inv.) a (se) remedia a (se) vraciui. (Sa ~ dupa o lunga boala.) 25. a creshte a (se) extinde a (se) largi a (se) mari a spori a (se) urca. (Suprafetzele cultivate sau ~ la...) 26. a creshte a se inmultzi a se mari a spori a se urca (inv.) a se multzi a prisosi a se umnoji. (Sa ~ numarul participantzilor.) 27. a creshte a (se) majora a (se) mari a (se) scumpi a spori a (se) sui a (se) urca. (Au ~ pretzul; pretzurile sau ~.) 28. a se cifra. (Cishtigul se ~ la...) 29. a creshte a se mari a se sui a se urca. (I sa ~ temperatura.) 30. a (se) inaltza a (se) urca. (A ~ glasul vocea.) 31. a avansa a inainta a inaltza a promova (inv.) a provivasi. (A ~ in functzie in grad.) 32. a creshte a (se) mari a spori. (Sa ~ nivelul de trai.) 33. a isca a nashte a produce a provoca a stirni. (Cartea a ~ multe obiectzii.)

A (se) ridica ≠ a (se) asheza a (se) injosi a cadea a scadea a (se) scufunda

A ridica ≠ a cobori a darama a pica

ridicá (ridíc át) vb. 1. A inaltza a pune un lucru mai sus. 2. A pune in pozitzie dreapta. 3. A construi a edifica. 4. A creshte a forma a educa. 5. A duce a transporta. 6. A trasa un plan. 7. A inlatura a suprima. 8. A recruta a inrola. 9. A rascula. 10. (Refl.) A se inaltza. 11. (Refl.) A se restabili a se insanatoshi. 12. (Refl.) A pleca a ieshi. 13. (Refl.) A se mari a creshte. 14. (Refl.) A prospera a ajunge bogat. 15. (Refl.) A surveni o intemperie. 16. (Inv.) A declara razboi a face razboi. Var. radica ridica ar(i)dica. Megl. radic ardic(ari). Lat. ridicāre „a lega via” cuvint citat de Du Cange de la ridica „arac” (MeyerLübke ZRPh. XIX 574; REW 7303) cf. sp. rodrigón (Corominas IV 49). Pentru a intzelege evolutzia semantica trebuie sa se tzina cont de conditziile de cultivare a viei specifice in Romania. Fiecare butuc trebuie sa aiba un par carei serveshte de arac. Butucii se apleaca in jos shi se acopera cu un strat de pamint iarna pentru ai apara de frig; iar primavara se ridica iar pe araci de unde confuzia dintre ideea de „a araci” cu cea de „a ridica”. Der. de la un lat. erādῑcāre „a smulge cu radacini” (Tiktin; Candrea; Graur BL V 111) de la *rĭgĭdicāre < rĭgĭdus (Pushcariu In memoria lui V. Pirvan Bucureshti 1934 29195 shi Dacor. VII 477) sau din lat. *adrecticāre (Cihac I 83) pare putzin convingatoare. Der. ridicat s. n. (actziunea de a ridica ridicare; inv. ieshire plecare); ridicata s. f. (angro); ridicatura s. f. (inaltzime; inv. inaltzare in rang; inv. plecare); ridicator adj. (care ridica). Din rom. provin slov. redikat’ redikovat’ ceh. ogradikavat pol. redikać „a pleca” (Candrea Elemente 402).

a i se ridica / a i se face parul maciuca expr. a se speria foarte tare a se ingrozi a se inspaimanta.

a ridica ancora expr. a porni la drum a o lua din loc.

a ridica cortina expr. (glum. d. femei) a se dezbraca a ramane in pielea goala.

a ridica halbere expr. (glum.) a bea bere la halba.

a ridica manusha expr. a primi provocarea (cuiva) la duel sau la o disputa.

a ridica mingea la fileu / la plasa expr. 1. (pub.) a crea conditzii favorabile (cuiva) 2. (er. d. femei) a excita (un barbat).