urca [At: (a. 1654) GCR I 165/24 / V: (reg) h~ / Pzi: urc / E: pbl ml *oricare (< oriri)] 12 vir (SHi pleonastic complinit prin „sus” „in sus” „la deal”) A parcurge o distantza deplasanduse pe un teren de jos in sus Si: a se sui a se ridica. 34 vir A ajunge intrun loc mai inalt Si: a se sui a se ridica. 5 vt (C. i. fiintza sau obiectul care este deplasat) A deplasa spre un loc situat mai sus La urcat in odaia ei. 6 vt (Subiectul indica locul care se deplaseaza cineva mergand in sus) A duce spre un punct mai inalt Potecile ma urcau spre piscul inzapezit. 7 vt (Ie) A ~ treptele tronului (sau scaunului domnesc) A ajunge domn (2). 8 vt (Ie) A ~ Dealul Mitropoliei A cere desfacerea casatoriei. 9 vi (D. un drum o carare etc.) A fi inclinat in panta suitoare. 10 vi (D. trepte scari) A duce in sus Si: (rar) a sui (rar) a ridica. 1112 vir (D. ashtri mai ales d. luna) A se deplasa indepartanduse de linia orizontului. 1314 vir (D. ashtri mai ales d. luna) A se inaltza treptat. 15 vr (D. fiintze; adesea udp „in” sau „pe”; shi rar complinit prin „in sus”) A se deplasa printro mishcare de jos in sus agatzanduse sau (d. oameni) servinduse de maini shi de picioare (shi a ajunge pe un loc mai inalt) Si: a se catzara (1) a se sui a se cocotza. 16 vr (D. unele plante) A creshte in sus prinzanduse de ceva cu ajutorul unor organe speciale Si: a se catzara (4). 17 vr (Reg; d. viermii de matase) A se catzara pe crengi pentru ashi face gogoshile. 18 vr (Reg; pex; d. viermii de matase) A incepe sashi faca gogoshile. 1920 vri (Udp „pe” „in” sau rar „la”) A pashi (sau a se asheza) pe ceva mai inalt Si: a se ridica a se sui. 21 vr (Ilv) A se ~ pe cal A incaleca. 2223 vir (Ie) A (se) ~ pe tron sau pe (sau in) scaunul imparatziei A veni la domnie Si: a fi incoronat. 24 vr (Ie) A se ~ in capul (sau in parul) (cuiva) A abuza de bunatatea cuiva. 25 vr (Iae) A pune stapanire. 26 vr (Iae) A se obraznici fatza de cineva. 27 vr (Reg; ie) A i se ~ (cuiva) pe chelie A supara pe cineva cu o gluma nepotrivita sau cu o insulta. 28 vr (Rar; ie) A se pe butuc A izbuti intro intreprindere. 2930 vri (Cu compliniri care indica vehicule) A se instala in interiorul unui vehicul (automobil tren etc.). 31 vr (Cu compliniri care indica un mijloc de transport) A se asheza pe (bicicleta sanie schiuri). 32 vt A ridica (ceva sau pe cineva) de jos shi al pune pe un loc mai inalt Si: a asheza (mai sus). 33 vt (Ivr; ie) A ~ pe cineva in furci A spanzura pe cineva. 34 vt A ajuta pe cineva sa se ridice pe ceva mai inalt. 35 vt A ajuta pe cineva sa se suie intrun vehicul. 3637 vri (Adesea udp „la”; shi complinit prin „mai sus”) A atinge o treapta superioara Si: a progresa. 3839 vri (Adesea udp „la”; shi complinit prin „mai sus”) A inainta intro profesiune intro ierarhie Si: a progresa a avansa (4). 40 vr (Inv) A se considera mai presus decat altzii. 4142 vri (D. o parte a corpului omenesc) A se indrepta in sus Si: a se ridica. 4344 vri (D. o parte a corpului omenesc) A fi orientata in sus. 45 vt (Reg; ie) A ~ ochii in sus A privi in sus. 46 vt (Iae) Ashi ridica privirea sau ochii. 4748 vri (D. cladiri copaci etc.) A se arata in toata inaltzimea Si: a se inaltza. 4950 vri (D. cladiri copaci etc.) A sta drept. 51 vt A face sa apara la inaltzime sa se profileze pe cer. 52 vr (Ivr; d. plante sau partzi ale lor) A se dezvolta (1). 5354 vri A merge in sus indepartanduse de pamant Si: a se ridica a se inaltza (in vazduh). 5556 vri (D. nori fum praf etc.) A porni in sus Si: a se inaltza a se ridica. 57 vi (D. sunete) A se auzi (cu putere) Si: a se inaltza a se ridica a rasuna. 58 vr (D. ape) Ashi mari volumul Si: a creshte (28) a se umfla (20). 5960 vri (D. fluide) A avea o mishcare ascendenta Si: a se ridica a se inaltza. 61 vr (Ie) A i se ~ (cuiva) sangele in obraz (sau in sau la cap) A se inroshi din cauza unei emotzii puternice a maniei etc. 62 vr (Pex; iae) A se infuria. 63 vi (Fig; d. sentimente senzatzii) A creshte treptat in intensitate. 64 vr (Subiectul indica o bautura alcoolica; ie) A i se ~ (cuiva) la cap A se ametzi cu o bautura alcoolica Si: a se imbata. 65 vr (Iae) A deveni infumurat. 66 vi A se ridica la suprafatza dintrun lichid. 6768 vri (D. temperatura presiune atmosferica) A avea valori mai mari decat cele obishnuite sau initziale Si: a creshte a se ridica. 69 vr (D. barometre sau termometre) A indica o temperatura sau o presiune mai mare decat cea normala sau precedenta. 70 vi (Fiz; d. marimi scalare) A suferi o variatzie de creshtere a valorii pozitive. 7172 vri (D. cantitatzi materiale sau valori care se pot exprima prin cifre) A creshte (ajungand la ...) Si: a se ridica a se mari a spori. 7374 vri (D. cantitatzi materiale sau valori care se pot exprima prin cifre) A forma un total de ... Si: a insuma. 7576 vtr (Ie) A (se) ~ pretzul (sau pretzurile sau (rar) a ~ in pretz A (se) scumpi (o marfa). 77 vr (D. voce glas ton sunete) A se ridica de la un registru mai profund la unul mai inalt. 78 vr (D. voce glas ton sunete) A creshte in intensitate. 7980 vri A merge inapoi in timp pana la ... Si: a exista de la ... a data din ...

URCÁ urc vb. I. 1. Refl. shi intranz. A se indrepta spre un loc mai ridicat a merge a se duce in sus la deal; a se sui. Se urca turme sus la munte Pe sherpuindele carari. DESHLIU M. 21. Adesea se urca pina la stini. CALINESCU E. 54. Incalecai shi incepui a urca la deal pe drum aproape fara de urma. HOGASH M. N. 159. Iata un fir de iarba verde Pe carencet se urca un galbin gindacel. ALECSANDRI P. A. 118. ◊ Tranz. (Complementul indica locul care se suie cineva) Urcara o culme pe urma coborira. SADOVEANU O. I 62. Cite un vapor venind de la mare urca incet maretz cursul fluviului. BART E. 44. Urcavom shialte scari... nimic au fost pe cite leam urcat. COSHBUC P. II 305. ♦ (Despre drumuri) A fi inclinat (dupa forma reliefului) ducind spre partea mai inalta a locului. Drumul urca in panta poteca era ingusta. PAS Z. III 189. ♦ (Despre plante) A se ridica prinzinduse (cu ajutorul unor organe speciale) pe araci pe ziduri etc.; a se catzara. Iedera se urca pe perete. Vitza se urca pe araci. 2. Refl. shi (rar) intranz. (Urmat de determinari introduse prin prep. «pe» sau «in») A se sui shi a se asheza pe ceva mai ridicat. Se urcara in trasura shi pornira iar. DUMITRIU N. 123. Bine bine dar sa iei seama Lazare! zise... urcinduse shi el sus pe capra linga vizitiu. REBREANU R. II 68. Sania se opri; ne urcaram in ea shi intraram in Bucureshti. BOLINTINEANU O. 389. (Tranz.) Voiam so urc in trasura. DUMITRIU N. 121. Joe dupa ceshi urca copilul in ceruri starui de Junona sa se impace cu Ercule. ISPIRESCU U. 79. In bratzeo lua Pe scheleo urca Pe zid o punea. ALECSANDRI P. P. 189. (Expr. rar) A urca (pe cineva) in furci = a spinzura. Iam urcat [pe turci] in furci. ALECSANDRI P. III 211. ◊ Expr. (Despre regi domnitori) A se urca pe tron (sau in scaunul imparatziei) = a veni la domnie. Apoi sau urcat in scaunul imparatziei. ISPIRESCU L. 32. La 1504 murind marele SHtefanvv. viteazul vitejilor se urca pe tron fiul sau Bogdan. BALCESCU O. I 81. 3. Refl. shi (rar) intranz. A se ridica (pina la o inaltzime oarecare); a se inaltza (in vazduh); a avea o mishcare ascendenta. Lumina soarelui de toamna care acum a urcat in cumpana cerului [e] o lumina dulce. STANCU U.R.S.S. 38. Praful se urca pinan capriori. REBREANU I. 13. Un nor ivit de catreapus Se urcan sus. COSHBUC P. II 90. ◊ (Poetic) Iata din vaileadinci se urca spre creshteteamurgul. COSHBUC P. II 63. ◊ A i se urca (cuiva) in cap v. cap (I 1). A i se urca (cuiva) la cap v. cap (I 1). A i se urca (cuiva) singele in obraz (sau la cap) v. singe. (2). A i se urca cuiva (bautura) la cap se spune cind cineva este ametzit de bautura. Sa nu bei mult k tzi se urca la cap. REBREANU I. 18. ◊ Tranz. Piramidelenvechite Urcan cer virful lor mare. EMINESCU O. I 54. Se sfatuisera k sal urce pina la jumatatea fintinei... shi sai dea drumu k sa scape de el. SHEZ. II 206. 4. Refl. (Despre temperatura presiune atmosferica) A avea valori mai mari a creshte a se ridica; (p. ext. despre barometre termometre etc.) a indica o temperatura sau o presiune etc. mai mare decit cea initziala. I sa urcat temperatura. ♦ (Fiz.; despre o marime scalara) A suferi o variatzie de creshtere a valorii pozitive. 5. Refl. (Despre numere pretzuri sume) A se ridica a ajunge pina la...; a se mari a spori. Se mai gramadira shi altzii pina cind numarul se urca la shapte. GANE N. II 22. Cheltuielile extraordinare ale revolutziei nu se urca la mai mult de 700 000 lei. GHICA A. 243. ◊ Tranz. Acum nea mai urcat shi chiria. C. PETRESCU C. V. 226. 6. Refl. (Despre voce glas ton p. ext. despre cintece) A creshte in intensitate; a se ridica a se inaltza. Glasul acela mladiitor Ce contorsura lina ushoara Treptat se urca shi se coboara. ALEXANDRESCU M. 317. ◊ Tranz. SHi viersul cind ishi urca Copaci ramuri se mishca Frunzele pe jos pica. TEODORESCU P. P. 632. 7. Refl. A merge indarat in timp pina la... a data din... Prima fundatziune a fortaretzei se urca in epoca pe cind Domnul Hristos imbla pe pamint. HASDEU I. V. 24.

A URCÁ urc 1. intranz. 1) fig. (despre persoane) A fi mereu in ascensiune; a sui; a avansa. 2) (despre parametri fizici shi aparate pentru masurarea lor) A avea sau a indica valori ridicate; a sui. 3) (despre cai de comunicatzie) A urma o panta ascendenta. Drumul urca prin livezi. 4) (despre voci melodii etc.) A creshte in inaltzime; a deveni mai inalt. 5) inv. A merge indarat in timp. Cantecul popular urca in negura vremurilor. 2. tranz. 1) A muta intrun loc mai ridicat; a pune mai sus; a sui. ~ faina in pod. 2) (forme de relief ridicat scari etc.) A parcurge de jos pana sus; a ridica; a sui. ~ panta. 3) A face sa creasca cantitativ shi calitativ; a sui; a ridica. /<lat. oricare

A SE URCÁ ma urc intranz. 1) A se deplasa pe un loc mai ridicat; a se inaltza in sus; a se sui. ~ pe coasta dealului. ◊ ~ (sau a se sui) pe tron a veni la domnie. Daca nu shtii cei apa nu te urca in luntre nu te apuca de lucrul care nul cunoshti sau nu eshti sigur cal vei realiza. A i ~ (sau a i se sui) cuiva in cap a face abuz de bunatatea cuiva. A i ~ (sau a i se sui) cuiva bautura (sau vinul) la cap a se ametzi. 2) (despre unele plante) A se ridica agatzanduse de ceva; a se sui; a se catzara. /<lat. oricare

urcà v. 1. a se duce intr’un loc mai inalt: a urca muntele a se urca pe un zid; 2. a mari valoarea: a urca pretzul graului; 3. a forma un total de: cheltuiala se urca la o mie de lei. [Origina necunoscuta].

urc a á v. tr. (lat. *órico áre d. vgr. óros munte k fr. monter a urca d. mont munte. V. aburc). Munt. Suĭ: a urca sacu’n carutza. Ma suĭ mergind: a urca dealu. Fig. Maresc suĭ: a urca pretzu. V. refl. Ma suĭ mergind orĭ catzarinduma: a te urca pe deal pe zid in copac in pod.

urcá (a ~) vb. ind. prez. 3 úrca

urcá vb. ind. prez. 1 sg. urc 3 sg. shi pl. úrca; conj. prez. 3 sg. shi pl. úrce

URCA vb. 1. v. escalada. 2. v. ridica. 3. a (se) pune a (se) sui. (Il ~ pe cal.) 4. v. catzara. 5. v. inaltza. 6. a creshte a se inaltza a se ridica. (Vitza a ~ mult de la pamant.) 7. v. extinde. 8. v. inmultzi. 9. v. majora. 10. v. creshte. 11. a (se) inaltza a (se) ridica. (A ~ glasul vocea...)

URCA vb. 1. a escalada a sui. (A ~ piscurile Alpilor.) 2. a (se) ridica a (se) salta a (se) sui. (A ~ sacul in carutza; il ~ pe genunchi.) 3. a (se) pune a (se) sui. (Il ~ pe cal.) 4. a se catzara a se cocotza a se ridica a se sui (pop.) a se aburca a se tzutzuia (reg.) a se burica a se cucuia a se gaibara a se popotza a se zgaibara (prin Transilv.) a se pupuia (prin Olt.) a se suliga. (Sa ~ in copac.) 5. a (se) inaltza a (se) ridica a (se) sui. (Se ~ in inaltul cerului.) 6. a creshte a se inaltza a se ridica. (Vitza a ~ mult de la pamint.) 7. a creshte a (se) extinde a (se) largi a (se) mari a (se) ridica a spori. (Suprafetzele cultivate sau ~ la...) 8. a creshte a se inmultzi a se mari a se ridica a spori (inv.) a se multzi a prisosi a se umnoji. (Sa ~ numarul participantzilor.) 9. a creshte a (se) majora a (se) mari a (se) ridica a (se) scumpi a spori a (se) sui. (Au ~ pretzul; pretzurile sau ~.) 10. a creshte a se mari a se ridica a se sui. (I sa ~ temperatura.) 11. a (se) inaltza a (se) ridica. (A ~ glasul vocea...)

A (se) urca ≠ a scadea a (se) cobori

urcá (c át) vb. 1. A sui a se catzara. 2. A se ridica. 3. A se mari a creshte. 4. (Refl.) A insuma. Origine incerta. Pare un lat. *orĭcāre < ǒrior (Pushcariu 1824; Tiktin; REW 6098; Candrea; Rosetti I 172) sau mai putzin probabil de la ora „margine” (Tiktin) sau din gr. ὄρος „munte” (Pascu Etimologii 49; Pascu Beiträge 11); dar cf. aburca. O confirmare a etimonului sar putea gasi in lat. *ortĭāre < ǒrtus deja afirmata de Cipriani Rom. XXXI 58790). Der. din sb. cr. nukati „a excita” (Candrea II 440) nu este probabila. Der. urcat s. n. (suit); urcator adj. (care urca ascendent); urcush s. n. (drum loc in panta repezish).

a i se sui / a i se urca la cap expr. 1. a fi plin de sine a fi ingamfat. 2. (d. bauturi) a se ametzi de bautura a se imbata.

a i se urca la cap expr. 1. a deveni increzut / infumurat. 2. a se imbata.

a se urca pe peretzi / pe tavan expr. a fi foarte suparat a fi furios.