18 definitzii pentru sui (vb.)

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

SUÍ sui vb. IV. 1. Refl. shi intranz. A se indrepta spre un loc mai ridicat a merge in sus la deal; a (se) urca. ◊ Tranz. Suim coasta muntelui.Fig. A inainta a avansa a ajunge pana la... 2. Refl. tranz. shi intranz. A (se) asheza pe ceva ridicat; a (se) urca a (se) catzara. ◊ Expr. A (se) sui calare (pe cal sau in sha) = a incaleca. A (se) sui sau a (se) urca pe tron (sau pe scaun) = (despre imparatzi regi domnitori) a ajunge sau a face pe cineva sa ajunga la domnie a prelua sau a da cuiva domnia. (Refl.) A (i) se sui (cuiva) in cap = a abuza de bunatatea cuiva a pune stapanire pe cineva. 3. Refl. A se inaltza a se ridica (in vazduh). ◊ Expr. A i se sui (cuiva) sangele in obraz = a se inroshi la fatza (de manie de rushine) a se congestiona. A i se sui la cap = a fi plin de sine a se ingamfa. A i se sui (cuiva) vinul la (sau in cap) = a se ametzi de bautura a se imbata. A i se sui parul in varful capului = a se speria a se ingrozi a se inspaimanta. 4. Refl. (Despre numere pretzuri sume) A creshte a se urca a se mari a se ridica. ◊ Expr. A se sui (pana) la... = a ajunge (pana) la... ♦ Tranz. A face sa creasca sa sporeasca. 5. Intranz. Fig. (Despre glas; p. ext. despre cantaretzi) A intona note din ce in ce mai inalte; a ridica. Lat. subire.

SUÍ sui vb. IV. 1. Refl. shi intranz. A se indrepta spre un loc mai ridicat a merge in sus la deal; a (se) urca. ◊ Tranz. Suim coasta muntelui.Fig. A inainta a avansa a ajunge pana la... 2. Refl. tranz. shi intranz. A (se) asheza pe ceva ridicat; a (se) urca a (se) catzara. ◊ Expr. A (se) sui calare (pe cal sau in sha) = a incaleca. A (se) sui sau a (se) urca pe tron (sau pe scaun) = (despre imparatzi regi domnitori) a ajunge sau a face pe cineva sa ajunga la domnie a prelua sau a da cuiva domnia. (Refl.) A (i) se sui (cuiva) in cap = a abuza de bunatatea cuiva a pune stapanire pe cineva. 3. Refl. A se inaltza a se ridica (in vazduh). ◊ Expr. A i se sui (cuiva) sangele in obraz = a se inroshi la fatza (de manie de rushine) a se congestiona. A i se sui la cap = a fi plin de sine a se ingamfa. A i se sui (cuiva) vinul la (sau in cap) = a se ametzi de bautura a se imbata. A i se sui parul in varful capului = a se speria a se ingrozi a se inspaimanta. 4. Refl. (Despre numere pretzuri sume) A creshte a se urca a se mari a se ridica. ◊ Expr. A se sui (pana) la... = a ajunge (pana) la... ♦ Tranz. A face sa creasca sa sporeasca. 5. Intranz. Fig. (Despre glas; p. ext. despre cantaretzi) A intona note din ce in ce mai inalte; a ridica. Lat. subire.

sui [At: PSALT. HUR. 113v/3 / V: (reg) ~a / Pzi: sui / E: ml subire] 13 virt (D. fiintze care se pot mishca sau aflate in mishcare mai ales d. oameni ori d. vehicule; de obicei cu determinari introduse prin pp „la” „pe” sau (ivp) „in” „intru” (reg) „peste” etc.) A se deplasa (pe jos sau intrun vehicul) sau a merge pe un teren pe un loc (forma de relief localitate etc.) care este (din ce in ce) mai inalt (in raport cu un punct de referintza sau cu locul in care se afla la un moment dat cineva sau ceva) Si: a (se) urca Vz: escalada. 45 vri (Spc; d. oameni care se deplaseaza pe jos) A (se) sui (1) (dinspre varsare) catre izvoarele unei ape curgatoare. 67 vri (Spc; d. oameni aflatzi pe o ambarcatzie) A pluti (1) in amonte Si: a (se) urca. 89 vit (D. vai drumuri scari etc.) A o lua in sus la… spre… Si: a se intinde in sus a ajunge indreptanduse in sus pana la… a urca la… 1011 vri (Ivr; d. oameni care se deplaseaza pe jos) A se porni. 12 vi (Ivr; pan; d. oameni) A porni spre larg. 13 vr (Rar; fig; d. oameni) A inainta in varsta. 14 vr (Fig; d. legatura de rudenie in raport cu ascendentzii) A ajunge pana la un anumit grad (in trecut). 15 vr (Inv; fig; d. oameni) A merge indarat in timp cu mintea pana in… pana la… 16 vr (Inv; fig; d. oameni) A cauta retrospectiv pana in… pana la… 17 vi (Fig; d. fenomene procese evenimente etc. sau d. actziuni manifestari etc. ale oamenilor) A exista sau a data din… de (pe) la… 1819 vri A se deplasa intro mishcare de jos in sus sau a (se) duce (agatzanduse ajutanduse cu mainile cu picioarele etc.) shi a se asheza pe ceva aflat mai sus in raport cu un punct de referintza sau cu locul in care se afla la un moment dat cineva sau ceva Si: a se catzara (2) a se cocotza (2) a se ridica a se urca (pop) a se aburca (2) a se tzutzuia (reg) a se burica1 (3) a se cucuia1 (1) a se gaibara a se popotza2 a se pupuia a se suliga a se zgaibara. 2021 vri (Ilv) A (se) ~ calare (sau pe cal in sha etc.) A incaleca. 2223 vri (D. actori; ilv) A se ~ pe scena teatrului (sau pe scenele teatrelor) A juca (in multe teatre). 2425 vrt (Ie) A se ~ in scaun (sau pe tron) A ajunge sau a face a pune pe cineva domn sau (inalt) demnitar (bisericesc). 26 vr (Ie) A (i) se ~ (cuiva) in cap (sau rar in spate) A abuza de bunatatea de rabdarea etc. cuiva. 27 vr (Iae) A pune stapanire pe cineva. 2829 vri (Pex; d. oameni) A se deplasa in sus pashind pe (treptele de la) o scara pentru a ajunge la un nivel (etaj pod platforma etc.) superior (in raport cu un punct de referintza sau cu locul in care se afla la un moment dat cineva) al unei cladiri al unei constructzii etc. Si: a se ridica a (se) urca. 30 vt (Ie) A ~ scarile cuiva A solicita cuiva un serviciu (umilinduse). 31 vt (Pex; iae) A se umili (ploconinduse in fatza cuiva). 32 vr (Spc; d. oameni) A se deplasa intro mishcare de sus in jos (ajutanduse cu mainile cu picioarele etc.) sau a pashi pe treptele unei scari pe o pasarela (in panta) etc. shi a le parcurge pentru a ajunge ori pentru a intra (shi a se asheza) intrun mijoc de transport (sau intro parte a acestuia) cu scopul de a calatori. 3334 vri (Pex) A calatori cu un mijloc de transport Vz: arunca imbarca salta urca. 35 vr (Ivp; euf) A se sui (12) pe cineva pentru a indeplini actul sexual. 36 vr (Pan; d. plante agatzatoare sau d. partzi ale lor) A se ridica pe masura ce creshte prinzanduse (cu carceii) pe araci de ziduri etc. 37 vr (Pan; d. fluidele din coloanele unor aparate de masura aflate in circuit inchis shi sub o anumita presiune) A ajunge pana la un anumit nivel (masurand shi indicand temperatura presiunea etc.) Si: a se ridica a (se) urca. 38 vr (Ie) A (i) se sui (cuiva) sangele in obraz (sau obraji ochi la cap) A se congestiona (de manie de rushine etc.). 39 vr (Pex; iae) A se rushina sau a se mania (inroshinduse la fatza). 40 vr (Pfm; ie) A (i) se ~ (cuiva) bautura vinul etc. la (sau in) cap (ori la creier) A se ametzi de batura. 41 vr (Iae) A se imbata. 42 vr (Ie) A i se ~ (fumurile) la cap A deveni ingamfat plin de sine. 43 vr (Pan; d. corpuri sau d. fiintze mai ales peshti scufundate in apa) A se deplasa spre sau a ieshi la suprafatza Si: a se inaltza a se ridica a (se) urca. 4445 vri (Pan; prin sinecdoca; d. aparate de masura construite cu fluide aflate in circuite inchise shi sub o anumita presiune) A masura shi a indica o anumita valoare a temperaturii a presiunii etc. (in functzie de nivelul la care a ajuns fluidul pe baza caruia functzioneaza) Si: a se ridica a (se) urca. 4647 vri (D. ceatza aburi nori etc. d. fum flacari etc; pex d. obiecte propulsate sau autopropulsate sau d. fiintze de obicei pasari) A (se desprinde de pe sol sau a porni din vecinatatea acestuia shi a) se deplasa (direct) in aer (spre bolta cereasca) pana la o inaltzime (relativ) mare Si: a se inaltza a se ridica a (se) urca. 48 vr (Pan; in diferite conceptzii religioase; d. divinitate in toate ipostazele ei d. ajutoarele acesteia sau d. sfintzi ori sufletele celor fara de prihana; de obicei cu determinari k „in cer” „in sus la cer” „in nori la cer” inv „in cerul cerului” etc.) A (se) porni de pe pamant shi a se deplasa in vazduh pana la cer considerat drept sediu al divinitatzii shi rai1 pentru cei fara pacate Si: a se inaltza a se ridica a (se) urca. 49 vr (Ie) A se ~ la cer A muri (mergand in rai). 50 vt (Asr) A ~ (pe cineva sau ceva) in (ori inv intru) slava (sau slavi) ori (inv) a ~ (pana) la ceruri A slavi. 51 vr (Pan; d. ashtri; pex d. zori d. ziua etc.) A aparea la orizont shi a se deplasa (aparent) pe bolta cereasca spre zenit Si: a se ivi a se inaltza a rasari1 a se ridica a (se) urca. 52 vr (Ivr; ie) A se ~ zorile A incepe sa se faca ziua a se lumina de ziua. 53 vr (Pan; d. zgomote sunete sau d. voce glasuri cantari etc.) A se propaga in inaltzime. 54 vr (Pan; d. zgomote sau d. voce glasuri cantari etc.) A se propaga in atmosfera fiind auzit cu putere (pana departe) Si: a se inaltza a se ridica a (se) urca. 5557 virt (Fig; d. voce; pex d. cantaretzi pasari cantatoare instrumente muzicale etc.) A emite sunete (muzicale) din ce in ce mai inalte. 5860 virt (Fig; d. voce; pex d. cantaretzi pasari cantatoare instrumente muzicale etc.) A trece de la registrul grav la cel ascutzit. 6163 vtf vir (Asr; fig; subiectul sau c.i. oameni) A (se) ridica. 6466 virt (Inv; fig; subiectul sau c.i. indica oameni sau nivelul lor spiritual cultural shtiintzific etc.; cu determinari modale care arata domeniul) A progresa. 67 vrp (Inv; fig; d. produse marfuri etc.) A se scumpi. 6870 vrit (Asr; fig; d. numere sau d. multzimi cantitatzi valori venituri pagube etc. evaluate numeric) A se ridica pana la ... 71 vtrp (Asr; fig; d. bani sau d. cursul lor ori d. pretzurile marfurilor serviciilor etc.) A creshte (22). 72 vr (Inv; d. oameni; cu determinari introduse prin pp „impotriva”) A se ridica. 73 vrr (D. oameni) A se certa (2). 74 vi (D. manie) A se indrepta asupra cuiva.

SUÍ súi vb. IV. 1. Refl. shi intranz. A se indrepta spre un loc mai ridicat a merge a se duce in sus la deal; a se urca. La deal caii suiau la pas shi clopotul suna incet. SADOVEANU O. VII 233. Pe o poteca de lut clisos... un om inalt shi gros suia incet spre virful muntelui spre padure. POPA V. 240. Nu putea merge altfeli decit suinduse pe brinci shi ajutinduse cu toiagul. ISPIRESCU L. 56. Cu cit ne suiam pe coasta cu atit vorbirea noastra devenea mai aprinsa. GHICA S. A. 148. (Fig.) Oltul suie k un sharpe. BOGZA C. O. 18. ◊ Tranz. (Complementul indica locul care urca cineva) Suim coasta pe un drumeag ripos. SADOVEANU O. VII 193. Ia mai date shi dta oleaca pe jos pinom sui dealul. CREANGA P. 123. El sui iute scarile shi batu tare in usha tinzii. EMINESCU N. 51. (Complementul indica obiectul urcat) Cind sa suie [carul] la deal suiel daca potzi. CREANGA P. 41. ♦ Fig. A inainta a ajunge pina la... Ce batrin frate Coste? ce batrin? Ai sa te sui pin’ la un veac. SADOVEANU O. I 499. 2. Refl. shi (rar) intranz. (Urmat de determinari introduse prin prep. «in» «pe» «deasupra») A se asheza pe ceva ridicat a se urca. Pe estrada linga Roman Lupu sa suit un turnator bine cunoscut de catre totzi. GALAN Z. R. 26. Sui in carutza cumnate! SBIERA P. 137. Malca ishi ia ziua buna de la socri shi se suie deasupra saltelelor in fundul carutzei. CREANGA P. 117. Daca nu shtii cei apa nu te sui in luntre.Expr. A (se) sui pe cal (sau in sha) = a incaleca. Indata ne suim in sha shi ne ducem la apa Prutului la SHtefaneshti. SADOVEANU B. 289. Sui pe cal shi treci la mine Satzi dau pine cu masline. SHEZ. I 13. Apoi draga sami nechezi Apoi sa te departezi... Nime friul sa nutzi puie Nici pe tine sa se suie. ALECSANDRI P. P. 76. (Tranz. neobishnuit) Iar dei vedea tu pe gios Un voinic tiner frumos... Tu sal lashi k sa te suie Minan coama sa tzio puie. ALECSANDRI P. P. 76. (Despre regi domnitori) A se sui pe tron (sau in scaun) = a prelua domnia a ajunge la domnie. Doi ani dupa ce se suise pe tron Carol I a facut stralucita afacere a cailor ferate Strussberg pe spatele tzarii. LIT. ANTIMONARHICA 132. In locul lui se sui pe tron SHtefan. NEGRUZZI S. I 144. (Tranz.) Ii pusera coroana pe cap shil suira in scaun. DELAVRANCEA O. II 250. A i se sui (cuiva) in cap = a abuza de bunatatea cuiva a pune stapinire pe cineva. Era bun... shi copiii... i se suia in cap. La TDRG. Sa suit scroafa in copac se spune despre un parvenit infumurat. ◊ Tranz. Se lasase suita in trasura. DUMITRIU N. 132. Lam suit pe cetatzean in birja shi am pornit la piatza. CARAGIALE O. II 359. 3. Refl. A se inaltza a se ridica (in vazduh). Ia buzduganul de coada shi cind il zvirle se suie asha de tare de nu se mai vede. CREANGA P. 56. Icoana stelei cea murit Incet pe cer se suie: Era pe cind nu sa zarit Azi o vedem shi nu e. EMINESCU O. I 234. Umbrele se suisera treptat ascunzind in intuneric stincele mari shi codrii salbatici. ALECSANDRI C. 39. ◊ Expr. A i se sui (cuiva) singele in obraz = a se inroshi la fatza (de minie de rushine etc.) a se congestiona. A i se sui la cap = a fi plin de sine a se ingimfa. A i se sui (cuiva) vinul la (sau in) cap = a se ametzi de bautura a se imbata. A i se sui parul in virful capului = a i se face parul maciuca v. maciuca. Lui Ipate i sa suit tot parul in virful capului de frica. CREANGA P. 159. A i se sui piperul la nas v. piper.Intranz. Ziua avea o stralucire de cleshtar shi soarele suia catra crucea amiezii... SADOVEANU N. P. 284. ◊ Tranz. (Rar; complementul indica o parte a corpului) Sprincenele dumitale. Pene de privighitoare; Cind le sui cind le ridici Rau la inima ma strici. JARNÍKBIRSEANU D. 24. 4. Refl. (Despre numere pretzuri sume; astazi rar) A creshte a se urca a se mari a spori. Pe la luna lui septembrie 1865 pretzul unei vaci se pogorise... iar pretzul popushoilor se suise. I. IONESCU D. 164. ◊ Expr. A se sui (pina) la... = a se urca a ajunge (pina) la... Numarul... locuitorilor insulei se suie cu mic cu mare la 90000 de suflete. GHICA S. 532. Holera dupa ce sau suit pina la 60 mortzi pe zi au scazut acum mai de tot. KOGALNICEANU S. 121. ◊ Tranz. (Folosit shi absolut) Dau sa numar la fushtei. Uitei frate doisprezece!... A greshit imi spunetzi voi? Cum de na greshit sa spuie Treisprezece? Sa mai suie Nu sami faca mai vreo doi! COSHBUC P. I 202. 5. Intranz. Fig. (Despre glas; p. ext. despre cintaretzi) A intona note (din ce in ce mai) inalte. K de loc nu suie bine K glasul ei prea lung tzine Filomelei tot zicea. ALEXANDRESCU P. 34.

A SUÍ sui 1. intranz. 1) A se deplasa in sensul urcushului in panta ascendenta; a se ridica in sus; a se urca. 2) fig. (despre persoane) A fi mereu in ascensiune (pe scara sociala); a urca; a avansa. 3) (despre parametri fizici shi aparate pentru masurarea lor) A avea sau a indica valori mai ridicate; a urca. 4) (despre cai de comunicatzie) A urma o panta ascendenta; a urca. 5) (despre voci glasuri melodii etc.) A creshte in inaltzime; a deveni mai inalt; a urca. 2. tranz. 1) A muta intrun loc mai ridicat; a pune mai sus; a urca. ~ sacii in pod. 2) (forme de relief ridicate scari etc.) A parcurge de jos pana sus; a ridica; a urca. ~ dealul. 3) (pretzuri tonuri etc.) A face sa creasca calitativ sau cantitativ; a urca; a ridica. [Monosilabic] /<lat. subire

A SE SUÍ ma sui intranz. 1) A se urca a se ridica pe un loc mai inalt. ~ pe scena. 2) (despre unele plante) A se ridica agatzanduse; a se urca; a se catzara). /<lat. subire

suì v. 1. a merge de jos in sus: a sui scara muntele; 2. a se ridica: a se sui in trasura; i se sui in cap; 3. a se ridica la o suma oarecare. [Lat. SUBIRE].

suĭ a í v. tr. (lat. súbeo subire ma suĭ; sp. pg. subir. V. ĭes subit). Ma suĭ ma urc: a suĭ dealu. Duc maĭ sus ridic: a sui nucile’n pod. Fig. Ridic inaltz maresc: a sui pretzu. Suĭe! suĭete (k scoala ild. scoalate). V. refl. Ma urc ma duc maĭ sus: copiiĭ se suĭe’n copac pe casa; a te sui pe cal in trasura termometru ( = mercuru din el) se suĭe i s’a suit singele’n (saŭ: la) cap de furie. Fig. Cheltuielile se suĭe la miĭ de francĭ. S’a suit scroafa’n copac s’a boĭerit ghiorlanu shi face lux.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

suí (a ~) vb. ind. prez. 1 shi 2 sg. sui 3 súie imperf. 3 sg. suiá; conj. prez. 3 sa súie

suí vb. ind. shi conj. prez. 1 shi 2 sg. sui 3 sg. shi pl. súie imperf. 3 sg. suiá

sui (ind. prez. 1 sg. sui 3 sg. shi pl. suie)

suiu sue 3 ind. conj. shi 2 impr. suiam 1 imp. suii 1 aor.

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

SUÍ vb. 1. v. escalada. 2. v. catzara. 3. v. ridica. 4. v. urca. 5. v. inaltza. 6. v. majora. 7. v. creshte.

SUI vb. 1. a escalada a urca. (A ~ piscurile Alpilor.) 2. a se catzara a se cocotza a se ridica a se urca (pop.) a se aburca a se tzutzuia (reg.) a se burica a se cucuia a se gaibara a se popotza a se zgaibara (prin Transilv.) a se pupuia (prin Olt.) a se suliga. (Sa ~ in copac.) 3. a (se) ridica a (se) salta a (se) urca. (~ sacul in carutza; il ~ pe genunchi.) 4. a (se) pune a (se) urca. (Il ~ in car pe cal etc.) 5. a (se) inaltza a (se) ridica a (se) urca. (Se ~ in inaltul cerului.) 6. a creshte a (se) majora a (se) mari a (se) ridica a (se) scumpi a spori a (se) urca. (Au ~ pretzul; pretzurile sau ~.) 7. a creshte a se mari a se ridica a se urca. (I sa ~ temperatura.)

Dictzionare etimologice

Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

suí (i ít) vb. 1. A urca a escalada. 2. A ridica a inaltza. 3. (Refl.) A se ridica a se urca a se instala intrun loc mai ridicat. Megl. sui(ri.) Lat. sŭbĭre (Cipariu Gram. 368; Cihac I 270; Pushcariu 1687; CandreaDens. 811; REW 8364) cf. sp. subir. Der. suish s. n. (urcare coasta); suit s. n. (urcush actziunea de a sui); suitor adj. (ascendent).

Dictzionare de argou

Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a i se sui / a i se urca la cap expr. 1. a fi plin de sine a fi ingamfat. 2. (d. bauturi) a se ametzi de bautura a se imbata.

a i se sui sangele la cap expr. 1. a se congestiona a se inroshi 2. a se enerva a se infuria

ashi sui sculele in pod expr. (glum.) a ramane impotent.

Intrare: sui (vb.)
verb (VT342)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • sui
  • suire
  • suit
  • suitu‑
  • suind
  • suindu‑
singular plural
  • suie
  • sui
  • suitzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • sui
(sa)
  • sui
  • suiam
  • suii
  • suisem
a II-a (tu)
  • sui
(sa)
  • sui
  • suiai
  • suishi
  • suiseshi
a III-a (el, ea)
  • suie
(sa)
  • suie
  • suia
  • sui
  • suise
plural I (noi)
  • suim
(sa)
  • suim
  • suiam
  • suiram
  • suiseram
  • suisem
a II-a (voi)
  • suitzi
(sa)
  • suitzi
  • suiatzi
  • suiratzi
  • suiseratzi
  • suisetzi
a III-a (ei, ele)
  • suie
(sa)
  • suie
  • suiau
  • suira
  • suisera
* forma nerecomandata sau greshita – (arata)
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

sui, suiverb

  • 1. reflexiv intranzitiv A se indrepta spre un loc mai ridicat a merge in sus la deal; a (se) urca. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: urca antonime: cobori
    • format_quote La deal caii suiau la pas shi clopotul suna incet. SADOVEANU O. VII 233. DLRLC
    • format_quote Pe o poteca de lut clisos... un om inalt shi gros suia incet spre virful muntelui spre padure. POPA V. 240. DLRLC
    • format_quote Nu putea merge altfeli decit suinduse pe brinci shi ajutinduse cu toiagul. ISPIRESCU L. 56. DLRLC
    • format_quote Cu cit ne suiam pe coasta cu atit vorbirea noastra devenea mai aprinsa. GHICA S. A. 148. DLRLC
    • format_quote figurat Oltul suie k un sharpe. BOGZA C. O. 18. DLRLC
    • format_quote tranzitiv Suim coasta pe un drumeag ripos. SADOVEANU O. VII 193. DLRLC
    • format_quote tranzitiv Ia mai date shi dta oleaca pe jos pinom sui dealul. CREANGA P. 123. DLRLC
    • format_quote tranzitiv El sui iute scarile shi batu tare in usha tinzii. EMINESCU N. 51. DLRLC
    • format_quote tranzitiv Cind sa suie [carul] la deal suiel daca potzi. CREANGA P. 41. DLRLC
    • 1.1. figurat A ajunge pana la... DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Ce batrin frate Coste? ce batrin? Ai sa te sui pin’ la un veac. SADOVEANU O. I 499. DLRLC
  • 2. reflexiv tranzitiv intranzitiv A (se) asheza pe ceva ridicat; a (se) urca a (se) catzara. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Pe estrada linga Roman Lupu sa suit un turnator bine cunoscut de catre totzi. GALAN Z. R. 26. DLRLC
    • format_quote Sui in carutza cumnate! SBIERA P. 137. DLRLC
    • format_quote Malca ishi ia ziua buna de la socri shi se suie deasupra saltelelor in fundul carutzei. CREANGA P. 117. DLRLC
    • format_quote Daca nu shtii cei apa nu te sui in luntre. DLRLC
    • format_quote Se lasase suita in trasura. DUMITRIU N. 132. DLRLC
    • format_quote Lam suit pe cetatzean in birja shi am pornit la piatza. CARAGIALE O. II 359. DLRLC
    • chat_bubble A (se) sui calare (pe cal sau in sha) = incaleca. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: incaleca
      • format_quote Indata ne suim in sha shi ne ducem la apa Prutului la SHtefaneshti. SADOVEANU B. 289. DLRLC
      • format_quote Sui pe cal shi treci la mine Satzi dau pine cu masline. SHEZ. I 13. DLRLC
      • format_quote Apoi draga sami nechezi Apoi sa te departezi... Nime friul sa nutzi puie Nici pe tine sa se suie. ALECSANDRI P. P. 76. DLRLC
      • format_quote tranzitiv neobishnuit Iar dei vedea tu pe gios Un voinic tiner frumos... Tu sal lashi k sa te suie Minan coama sa tzio puie. ALECSANDRI P. P. 76. DLRLC
    • chat_bubble A (se) sui sau a (se) urca pe tron (sau pe scaun) = (despre imparatzi regi domnitori) a ajunge sau a face pe cineva sa ajunga la domnie a prelua sau a da cuiva domnia. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Doi ani dupa ce se suise pe tron Carol I a facut stralucita afacere a cailor ferate Strussberg pe spatele tzarii. LIT. ANTIMONARHICA 132. DLRLC
      • format_quote In locul lui se sui pe tron SHtefan. NEGRUZZI S. I 144. DLRLC
      • format_quote Ii pusera coroana pe cap shil suira in scaun. DELAVRANCEA O. II 250. DLRLC
    • chat_bubble reflexiv A (i) se sui (cuiva) in cap = a abuza de bunatatea cuiva a pune stapanire pe cineva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Era bun... shi copiii... i se suia in cap. La TDRG. DLRLC
    • chat_bubble reflexiv Sa suit scroafa in copac se spune despre un parvenit infumurat. DLRLC
  • 3. reflexiv A se inaltza a se ridica (in vazduh). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Ia buzduganul de coada shi cind il zvirle se suie asha de tare de nu se mai vede. CREANGA P. 56. DLRLC
    • format_quote Icoana stelei cea murit Incet pe cer se suie: Era pe cind nu sa zarit Azi o vedem shi nu e. EMINESCU O. I 234. DLRLC
    • format_quote Umbrele se suisera treptat ascunzind in intuneric stincele mari shi codrii salbatici. ALECSANDRI C. 39. DLRLC
    • format_quote intranzitiv Ziua avea o stralucire de cleshtar shi soarele suia catra crucea amiezii... SADOVEANU N. P. 284. DLRLC
    • format_quote tranzitiv rar Sprincenele dumitale. Pene de privighitoare; Cind le sui cind le ridici Rau la inima ma strici. JARNÍKBIRSEANU D. 24. DLRLC
    • chat_bubble A i se sui (cuiva) sangele in obraz = a se inroshi la fatza (de manie de rushine) a se congestiona. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: congestiona
    • chat_bubble A i se sui la cap = a fi plin de sine a se ingamfa. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: ingamfa
    • chat_bubble A i se sui (cuiva) vinul la (sau in) cap = a se ametzi de bautura a se imbata. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • chat_bubble A i se sui parul in varful capului = a se speria a se ingrozi a se inspaimanta. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Lui Ipate i sa suit tot parul in virful capului de frica. CREANGA P. 159. DLRLC
    • chat_bubble A i se sui piperul la nas. DLRLC
  • 4. reflexiv (Despre numere pretzuri sume) A se urca a se mari a se ridica. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Pe la luna lui septembrie 1865 pretzul unei vaci se pogorise... iar pretzul popushoilor se suise. I. IONESCU D. 164. DLRLC
    • format_quote tranzitiv (shi) absolut Dau sa numar la fushtei. – Uitei frate doisprezece!... A greshit imi spunetzi voi? Cum de na greshit sa spuie Treisprezece? Sa mai suie Nu sami faca mai vreo doi! COSHBUC P. I 202. DLRLC
    • 4.1. tranzitiv A face sa creasca sa sporeasca. DEX '09 DEX '98
    • chat_bubble A se sui (pana) la... = a ajunge (pana) la... DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Numarul... locuitorilor insulei se suie cu mic cu mare la 90000 de suflete. GHICA S. 532. DLRLC
      • format_quote Holera dupa ce sau suit pina la 60 mortzi pe zi au scazut acum mai de tot. KOGALNICEANU S. 121. DLRLC
  • 5. intranzitiv figurat (Despre glas prin extensiune despre cantaretzi) A intona note din ce in ce mai inalte; a ridica. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: ridica
    • format_quote K de loc nu suie bine K glasul ei prea lung tzine Filomelei tot zicea. ALEXANDRESCU P. 34. DLRLC
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.