SPERIÁ spérii vb. I. 1. Tranz. shi intranz. A (se) umple de frica de spaima; a (se) inspaimanta a (se) infricosha. ◊ Expr. (Refl.) Se sperie shi de umbra lui se spune despre o fiintza foarte fricoasa. 2. Tranz. A face k o fiintza sau un grup de fiintze sa se infricosheze (de o mishcare ori de o aparitzie brusca shi neashteptata) shi sa fuga; p. restr. a starni un animal din culcush. ◊ Expr. Ashi speria (sau ai speria cuiva) somnul = a ramane (sau a face sa ramana) treaz a nu mai putea (sau a face sa nu mai poata) adormi. 3. Tranz. (Fam.) A uimi (prin splendoare frumusetze calitatzi). ◊ Loc. adj. shi adv. De speriat = ieshit din comun uimitor; extraordinar. [Pr.: ria] Lat. *expavorere (< pavor).^[1]

speria [At: CORESI EV. 258 / V: (irg) sparea spar~ (Pzi shi: spar spai spau / Cj: sa spar 3 inv sa spare 6 sa spar inv sa spare) (reg) spaiera (ivr) ~rea / Pzi: sperii (reg) sper spei / E: ml *expavorere] 12 vtr A face sa fie cuprins sau a fi cuprins de frica. Vz: teme (inv) stidi. 34 vtr A face sa se inspaimante sau a fi cuprins de spaima din cauza unui zgomot neatzteptat a unei mishcari brushte etc. 56 vtr (Pex) A face sashi piarda sau ashi pierde linishtea. Si: a (se) alarma (23) a (se) ingrijora a (se) nelinishti a (se) tulbura. 78 vtr (Pan) A (se) intimida. 910 vtr (Ie) Ashi ~ sau a(i) ~ (cuiva) somnul A ramane (sau a face sa ramana) treaz. 11 vt (Reg; ie) Ashi ~ foamea A manca putzin pentru ashi astampara foamea. 12 vt (In superstitzii; ie) A ~ boalele A indeparta bolile. 13 vt (C.i. animale) A alunga din locul unde se afla. Si: a imprashtia. 14 vt (Spc) A starni din culcush. 15 vt(a) (Fig) A face sa se mire. Si: a uimi. 1617 vt (Iljv) De ~t Ieshit din comun. Si: nemaipomenit. 1819 vtr (Inv; ie) A (se) ~ mintea ori mintzile sau ochii cuiva A (se) minuna.

SPERIÁ spérii vb. I. 1. Tranz. shi intranz. A (se) umple de frica de spaima; a (se) inspaimanta a (se) infricosha. ◊ Expr. (Refl.) Se sperie shi de umbra lui se spune despre o fiintza foarte fricoasa. 2. Tranz. A face k o fiintza sau un grup de fiintze sa se infricosheze (de o mishcare ori de o aparitzie brusca shi neashteptata) shi sa fuga; p. restr. a starni un animal din culcush. ◊ Expr. Ashi speria (sau ai speria cuiva) somnul = a ramane (sau a face sa ramana) treaz a nu mai putea (sau a face sa nu mai poata) adormi. 3. Tranz. (Fam.) A uimi (prin splendoare frumusetze calitatzi). ◊ Loc. adj. shi adv. De speriat = ieshit din comun uimitor; extraordinar. [Pr.: ria] Lat. *expavorere (< pavor).

SPERIÁ spérii vb. I. Tranz. 1. A face sal cuprinda pe cineva frica; a infricosha. Eshti frumos eshti blind la vorba shi pe nimenea nu sperii. EFTIMIU I. 47. Mie sa nu te sperie cifrele. REBREANU R. I 188. Ochii omului ma sperie; prin ei k prin nishte lunete vad ce se petrece in adincimea unei taceri viclene. DELAVRANCEA H. T. 47. ◊ Fig. Locomotiva speria linishtea din ceasul ultim al noptzii cu semnale stridente. G. M. ZAMFIRESCU M. D. II 350. In gradina turturele Doua cinta cu durere... De livezile sperie. TEODORESCU P. P. 22. ◊ Refl. Se speriase de tresarirea iepurelui in marginea tufishurilor. DUMITRIU N. 148. Era gras shi cu o burta de se speriau de el totzi cei carel vedeau intiia data. CAMIL PETRESCU O. I 15. Sa nu te sperii ci sa fii gata cu arcul k sa o sagetezi. ISPIRESCU L. 4. (Expr.) Se sperie shi de umbra lui se spune despre un om fricos. 2. A face k cineva sa se infricosheze (de o mishcare brusca shi neashteptata) shi sa fuga sau (fiind vorba de colectivitatzi) sa se imprashtie; (fiind vorba despre animale) a stirni din culcush. Izbucni acum in nenumarate schije negre un cird de ciori... Ceva sau cineva le speriase. DUMITRIU N. 149. ◊ Expr. Ashi speria (sau ai speria cuiva) somnul = a ramine (sau a face sa ramina) treaz a face sa fuga somnul (k urmare a unei excitatzii psihice). Un trasnet imi sperie somnul. COSHBUC P. 237. Oamenii erau veseli shi Iorgovan ishi speriase somnul. SLAVICI O. I 216. Imparatul se scula cam alene shi destul de minios k [slujitorii] iau spariat somnul cu astfel de minciuni. RETEGANUL P. IV 13. (Refl. cu subiectul «somnul») Cum mi sa speriat shi mie somnul... CARAGIALE O. III 56. 3. A uimi (prin splendoare frumusetze). [Scenele vinatoreshti] sperie shi obosesc azi ochii calatorului. ODOBESCU S. III 80. Ma dusa la un palat a carui vedere imi sperie mintzile. GORJAN H. IV 88. (Refl.) Incepura a cinta... atita de frumos incit se speria mintea omeneasca. GORJAN H. II 165. ◊ Loc. adj. shi adv. De speriat = ieshit din comun uimitor extraordinar. (Cu pronuntzare regionala) Cind ishi arunca ochii spre poarta ce sa vada?! Cucoshul sau era ceva de spariet! Elefantul tzi se parea purece pe linga acest cucosh. CREANGA P. 68.

A SPERIÁ spérii tranz. A face sa se sperie. ~ lumea. ◊ ~ cuiva somnul a alunga cuiva somnul. ~ lupul cu pielea oii a incerca zadarnic sa intimidezi pe cineva. [Sil. ria] /<lat. espavorare

A SE SPERIÁ ma spérii intranz. A fi cuprins brusc de frica; a se infricosha. * Se sperie shi de umbra lui se spune despre cineva foarte fricos. /<lat. espavorare

sperià v. a se inspaimanta. [SHi sparià = lat. *EXPAVORARE (din PAVOR frica)].

spériĭ a iá v. tr. (lat. expáveo ére de unde s’a facut spaĭ a *spaĭa apoĭ supt infl. luĭ paĭ shi par a parea s’a zis spar a sparea a sperea a speria shi supt alte influentze a trecut in conj. I lasind o multzime de forme vechĭ orĭ dialectale. V. spaĭmint). Infricoshez spaimint: a speria copiiĭ cu poveshtĭ despre strigoĭ a speria vinatu pin impushcaturi. Uimesc emotzionez alarmez: acesta maninca de te sperie a speriat lumea cu talentu luĭ. V. refl. M’am speriat de tzipetele luĭ calu s’a speriat de un automobil. A tzĭ se speria somnu a se strica somnu shi a nu maĭ putea adormi. A speria ĭarna ploaĭa atzĭ pune prea devreme o haĭna groasa orĭ ashĭ lua cortelu (umbrela). In nord spariĭ spariet in Banat shi Olt. spariĭ ĭat in Trans. shi L. V. eŭ spaĭ shi spar tu spaĭ shi sparĭ el spare (shi spaĭre) shi spaĭe noĭ sparĭem voĭ spareatzĭ eĭ spar shi spaĭe. In Olt shi a sperea eŭ speĭ tu speĭ el spere noĭ sperem voĭ spereatzĭ eĭ spere.

speriá (a ~) (ria) vb. ind. prez. 1 shi 2 sg. spérii 3 spérie (rie) 1 pl. speriém; conj. prez. 3 sa spérie; ger. speriínd (riind)

speriá vb. (sil. ria) ind. shi conj. prez. 1 shi 2 sg. spérii 3 sg. shi pl. spérie (sil. rie) 1 pl. speriém; ger. speriínd (sil. riind)

speria (ind. prez. 1 sg. sperii 1 pl. speriem ger. speriind)

speriu rii 2 rie 3 riam 1 imp. riind ger. ria inf.

SPERIÁ vb. 1. a se teme (inv.) a se stidi (arg.) a se tarshi. (Nu ma ~ de nimic.) 2. v. ingrijora. 3. (prin Mold.) a se sai. (Calul sa ~.) 4. a (se) intimida (rar) a (se) timora. (Il ~ greutatea rolului.)

SPERIÁ vb. v. uimi ului.

SPERIA vb. 1. a se teme (inv.) a se stidi (arg.) a se tirshi. (Nu ma ~ de nimic.) 2. a (se) alarma a (se) framinta a (se) intriga a (se) ingrijora a (se) nelinishti a (se) tulbura (livr.) a (se) impacienta (reg.) a (se) ingrija (inv.) a (se) ingriji a (se) larmui. (Il ~ intirzierea lui.) 3. (prin Mold.) a se sii. (Calul sa ~.) 4. a (se) intimida (rar) a (se) timora. (Il ~ greutatea rolului.)

speria vb. v. UIMI. ULUI.

speriá (i át) vb. A inspaiminta a infricosha a uimi a fi surprins. Var. sparia pers. I speriu spariu spai(u). Mr. aspar aspareare megl. spar sparui spareari. Origine incerta. Pare sa fie vorba de un lat. expavēre (Tiktin; REW 3036 art. suprimat) dar der. este dificila (se presupune un rezultat spaiu › spariu k in habet › are sau o disimilare expavēre › *exparēre care pare inadmisibila). Fazele intermediare propuse de Cihac I 44 (lat. *expavĭlāre) shi de Candrea (lat. expavorare) par shi mai putzin convingatoare. Mai probabil e vorba de o confuzie intre mai multe cuvinte lat. k expārēre < pārēre „a parea” sau experῑre „a experimenta”. Uz general (ALR I 90) dar cu numeroase var. locale. Der. sperietoare s. f. (momiie; paiatza pocitanie); sperietura s. f. (speriat uimire); sperios adj. (fricos; timid); speriush s. n. (spaima frica).

speria sperii v. t. 1. a uimi. 2. (adol.) a fura.

A SE SPERIA a o baga pe maneca a se caca imprashtiat a se caca pe el / pe ea a i se face inima cat un purice a se ingalbeni de frica a i se ridica parul maciuca ai sari (cuiva) inima din loc al trece nadushelile / racorile ai trece (cuiva) un sharpe rece prin san.

fugi cu ursul k sperii copiii! expr. pleaca!