SUÍ súi vb. IV. 1. Refl. shi intranz. A se indrepta spre un loc mai ridicat a merge a se duce in sus la deal; a se urca. La deal caii suiau la pas shi clopotul suna incet. SADOVEANU O. VII 233. Pe o poteca de lut clisos... un om inalt shi gros suia incet spre virful muntelui spre padure. POPA V. 240. Nu putea merge altfeli decit suinduse pe brinci shi ajutinduse cu toiagul. ISPIRESCU L. 56. Cu cit ne suiam pe coasta cu atit vorbirea noastra devenea mai aprinsa. GHICA S. A. 148. (Fig.) Oltul suie k un sharpe. BOGZA C. O. 18. ◊ Tranz. (Complementul indica locul care urca cineva) Suim coasta pe un drumeag ripos. SADOVEANU O. VII 193. Ia mai date shi dta oleaca pe jos pinom sui dealul. CREANGA P. 123. El sui iute scarile shi batu tare in usha tinzii. EMINESCU N. 51. (Complementul indica obiectul urcat) Cind sa suie [carul] la deal suiel daca potzi. CREANGA P. 41. ♦ Fig. A inainta a ajunge pina la... Ce batrin frate Coste? ce batrin? Ai sa te sui pin’ la un veac. SADOVEANU O. I 499. 2. Refl. shi (rar) intranz. (Urmat de determinari introduse prin prep. «in» «pe» «deasupra») A se asheza pe ceva ridicat a se urca. Pe estrada linga Roman Lupu sa suit un turnator bine cunoscut de catre totzi. GALAN Z. R. 26. Sui in carutza cumnate! SBIERA P. 137. Malca ishi ia ziua buna de la socri shi se suie deasupra saltelelor in fundul carutzei. CREANGA P. 117. Daca nu shtii cei apa nu te sui in luntre. ◊ Expr. A (se) sui pe cal (sau in sha) = a incaleca. Indata ne suim in sha shi ne ducem la apa Prutului la SHtefaneshti. SADOVEANU B. 289. Sui pe cal shi treci la mine Satzi dau pine cu masline. SHEZ. I 13. Apoi draga sami nechezi Apoi sa te departezi... Nime friul sa nutzi puie Nici pe tine sa se suie. ALECSANDRI P. P. 76. (Tranz. neobishnuit) Iar dei vedea tu pe gios Un voinic tiner frumos... Tu sal lashi k sa te suie Minan coama sa tzio puie. ALECSANDRI P. P. 76. (Despre regi domnitori) A se sui pe tron (sau in scaun) = a prelua domnia a ajunge la domnie. Doi ani dupa ce se suise pe tron Carol I a facut stralucita afacere a cailor ferate Strussberg pe spatele tzarii. LIT. ANTIMONARHICA 132. In locul lui se sui pe tron SHtefan. NEGRUZZI S. I 144. (Tranz.) Ii pusera coroana pe cap shil suira in scaun. DELAVRANCEA O. II 250. A i se sui (cuiva) in cap = a abuza de bunatatea cuiva a pune stapinire pe cineva. Era bun... shi copiii... i se suia in cap. La TDRG. Sa suit scroafa in copac se spune despre un parvenit infumurat. ◊ Tranz. Se lasase suita in trasura. DUMITRIU N. 132. Lam suit pe cetatzean in birja shi am pornit la piatza. CARAGIALE O. II 359. 3. Refl. A se inaltza a se ridica (in vazduh). Ia buzduganul de coada shi cind il zvirle se suie asha de tare de nu se mai vede. CREANGA P. 56. Icoana stelei cea murit Incet pe cer se suie: Era pe cind nu sa zarit Azi o vedem shi nu e. EMINESCU O. I 234. Umbrele se suisera treptat ascunzind in intuneric stincele mari shi codrii salbatici. ALECSANDRI C. 39. ◊ Expr. A i se sui (cuiva) singele in obraz = a se inroshi la fatza (de minie de rushine etc.) a se congestiona. A i se sui la cap = a fi plin de sine a se ingimfa. A i se sui (cuiva) vinul la (sau in) cap = a se ametzi de bautura a se imbata. A i se sui parul in virful capului = a i se face parul maciuca v. maciuca. Lui Ipate i sa suit tot parul in virful capului de frica. CREANGA P. 159. A i se sui piperul la nas v. piper. ◊ Intranz. Ziua avea o stralucire de cleshtar shi soarele suia catra crucea amiezii... SADOVEANU N. P. 284. ◊ Tranz. (Rar; complementul indica o parte a corpului) Sprincenele dumitale. Pene de privighitoare; Cind le sui cind le ridici Rau la inima ma strici. JARNÍKBIRSEANU D. 24. 4. Refl. (Despre numere pretzuri sume; astazi rar) A creshte a se urca a se mari a spori. Pe la luna lui septembrie 1865 pretzul unei vaci se pogorise... iar pretzul popushoilor se suise. I. IONESCU D. 164. ◊ Expr. A se sui (pina) la... = a se urca a ajunge (pina) la... Numarul... locuitorilor insulei se suie cu mic cu mare la 90000 de suflete. GHICA S. 532. Holera dupa ce sau suit pina la 60 mortzi pe zi au scazut acum mai de tot. KOGALNICEANU S. 121. ◊ Tranz. (Folosit shi absolut) Dau sa numar la fushtei. Uitei frate doisprezece!... A greshit imi spunetzi voi? Cum de na greshit sa spuie Treisprezece? Sa mai suie Nu sami faca mai vreo doi! COSHBUC P. I 202. 5. Intranz. Fig. (Despre glas; p. ext. despre cintaretzi) A intona note (din ce in ce mai) inalte. K de loc nu suie bine K glasul ei prea lung tzine Filomelei tot zicea. ALEXANDRESCU P. 34.