PIPÉR (1 2) piperi s. m. (3) s. n. 1. S. m. Planta tropicala din familia piperaceelor cu tulpina lunga shi subtzire taratoare sau agatzatoare ale carei fructe in forma de boabe (negre la maturitate) sunt folosite (k atare sau pisate) drept condiment (Piper nigrum); p. restr. (la sg.; de obicei cu sens colectiv) fructul acestei plante; boabele pisate ale acestei plante. ◊ Loc. adj. Cu piper = (despre glume anecdote etc.) piperat (3) ushor indecent; picant. ◊ Expr. (Fam.) A avea (sau a fi cu) piper pe limba = a fi ironic rautacios caustic. A i se sui (sau ai veni cuiva) piperul la nas = a se supara a se mania. A da (cuiva) cu piper (pe) la nas = a supara a mania a ofensa (pe cineva); a face (cuiva) aluzii rautacioase. A face (pe cineva) cu sare shi cu piper = a dojeni a mustra aspru (pe cineva); a face cu ou shi cu otzet. Ai sta (cuiva) k piperun nas = ai fi (cuiva) nesuferit; ai sta k sarean ochi. ♦ Fig. Element dinamic inviorator sau plin de haz. 2. S. m. (Bot.; reg.) Ardei; p. restr. fructul acestei plante. ◊ (In compusul) Piperulapelor = silnic (Glechoma hederacea). ◊ Piper roshu = boia de ardei. 3. S. n. Art. Numele unui dans popular care se joaca la nuntzi; melodie dupa care se executa acest dans. Din ngr. pipéri sl. piperŭ.

piper sm [At: URECHE L. 116 / V: (inv) biberi ~par (inv) ~e (reg) piup~ / Pl: (rar) ~i / E: ngr πιπέρι slv пипєрь] 1 (SHic ~negru) Planta tropicala cu tulpina lunga shi subtzire taratoare sau agatzatoare ale carei fructe in forma de boabe verzi la inceput devin roshii shi apoi negre shi datorita gustului lor iute shi aromat sunt folosite (k atare sau pisate) drept condiment (Piper nigrum). 2 (Prc; lsg; csc) Fruct al piperului (1). 3 (Fig; d. glume anecdote; ila) Cu ~ Piperat (8). 45 (Ie; ila) (A avea) ~ pe limba sau (a fi) cu ~ pe limba (A fi) ironic. 6 (Ie) Ai sta (cuiva) k ~un nas A enerva pe cineva. 7 (Ie) A face (pe cineva) cu sare shi cu ~ A certa aspru pe cineva. 8 (Ie) Ai da (cuiva) cu ~ (pe) la nas Ai face cuiva o neplacere. 9 (Iae) A intarata pe cineva. 10 (Iae) A i se sui (sau ai veni cuiva) ~ul la nas sau ashi lua ~ in nari A se enerva foarte rau Si: a se infuria. 11 (Pop; ie) ~ intre voi sa radem shi noi! Formula adresata unor persoane care se cearta pentru a intetzi cearta intre ele shi a face apoi haz pe socoteala lor. 12 (Rar; ie) A presara ~ intre doua persoane A atzatza o cearta. 13 (Fig; ie) A fi sarea shi ul... A fi elementul dinamic al unui grup. 14 (Fig; iae) A fi elementul spiritual savuros al unei situatzii sau creatzii. 15 (Bot; pop; shic ~turcesc ~roshu) Ardei (Capsicum annuum). 16 (Prc) Ardei iute. 17 (Is) ~ roshu Boia de ardei. 18 (Bot; reg; ic) ~alb Coriandru (Coriandrum sativum). 19 (Reg; is) Pere de ale chiperului Varietate de pere² de calitate inferioara de culoare negricioasa. 20 (Bot; reg; ic) ~ulapelor Silnic (Glechoma hederacea). 21 (Bot; reg; ic) ~ulbaltzii sau ~ulbroashtei ~debalta ~debaltzi ~deapa ~devale Dinteledracului (Polygonum hydropiper). 22 (Bot; reg; ic) ~ullupului Pochivnic (Asarum europaeum). 23 (Bot; reg; iac) Tulichina (Daphne mezereum). 24 (Bot; reg; iac) Cucurbetzea (Aristolochia clematitis). 25 (art) Dans popular care se joaca mai ales la nuntzi. 26 (art) Melodie dupa care se executa piperul (25). 27 (Reg; art) Joc de copii nedefinit mai indeaproape. 28 (D. imbracaminte; ila) Sare shi ~ Gri inchis cu punctuletze negre shi albe dese shi alternand intre ele Cf pepit. corectata

PIPÉR (1 2) piperi s. m. (3) s. n. 1. S. m. Planta tropicala din familia piperaceelor cu tulpina lunga shi subtzire taratoare sau agatzatoare ale carei fructe in forma de boabe (negre la maturitate) sunt folosite (k atare sau pisate) drept condiment (Piper nigrum); p. restr. (la sg.; de obicei cu sens colectiv) fructul acestei plante; boabele pisate ale acestei plante. ◊ Loc. adj. Cu piper = (despre glume anecdote etc.) piperat (3) ushor indecent; picant. ◊ Expr. (Fam.) A avea (sau a fi cu) piper pe limba = a fi ironic rautacios caustic. A i se sui (sau ai veni cuiva) piperul la nas = a se supara a se mania. A da (cuiva) cu piper (pe) la nas = a supara a mania a ofensa (pe cineva); a face (cuiva) aluzii rautacioase. A face (pe cineva) cu sare shi cu piper = a dojeni a mustra aspru (pe cineva); a face cu ou shi cu otzet. Ai sta (cuiva) k piperun nas = ai fi (cuiva) nesuferit; ai sta k sarean ochi. ♦ Fig. Element dinamic inviorator sau plin de haz. 2. S. m. (Bot.; reg.) Ardei; p. restr. fructul acestei plante. ◊ (In compusul) Piperulapelor = silnic (Glechoma hederacea). ◊ Piper roshu = boia de ardei. 3. S. n. Numele unui dans popular care se joaca la nuntzi; melodie dupa care se executa acest dans. Din ngr. pipéri sl. piperŭ.

PIPÉR (3) piperi s. m. 1. Planta tropicala cu tulpina agatzatoare cu fructele k nishte bobitze negre comestibile (Piper nigrum). Facea triajul unor scrisori vechi paturite intro cutie de lemn de piper incrustata cu arabescuri de argint. BART E. 173. ♦ (Cu sens colectiv) Fructul acestei plante cu gust iute shi aromatic folosit drept condiment. Bause un chil de vin fiert cu piper. PREDA I. 161. Sa oprit din zbor o cioara. Neagra k un as de pica Sub nemarginitul cer; Singuratica shi mica Cit o boaba de piper. TOPIRCEANU P. 200. K bunii sai shi tata vindea in tirg piper. NEGRUZZI S. II 230. Piperul e negru shil pun dasupra pilafului. PANN P. V. II 129. ◊ Loc. adj. (Despre glume anecdote etc.) Cu piper = indecent picant. Nashul spunea o gluma mai cu piper shi finii rideau k la comanda totzi. PAS Z. I 175. ◊ Expr. A avea (sau a fi cu) piper pe limba = a fi rautacios caustic mushcator. Ardei ai avut totdeauna pe limba dar sar zice k acuma ai shi piper. PAS L. II 75. A i se sui (sau ai veni cuiva) piperul la nas sau ashi lua piper in nari = a se supara a se minia; ai sari (cuiva) mushtarul. A da (cuiva) cu piper (pe) la nas = a supara a minia a ofensa (pe cineva). A face (pe cineva) cu sare shi cu piper = a dojeni (pe cineva) a mustra aspru; a face cu ou shi cu otzet. Ai sta (cuiva) k piperun nas = ai fi (cuiva) nesuferit; ai sta k sarean ochi. Piper intre voi sa ridem shi noi! se spune pentru a atzitza sau a intetzi cearta intre doi inshi shi a face apoi haz pe socoteala lor. (Cu pronuntzare regionala) Ian sa cerc a presara chiper intre Florin shi Florica... vorba ceea: chiper intre voi sa ridem shi noi. ALECSANDRI T. 906. 2. Fig. Element dinamic inviorator; farmec haz. SHincepui sal acompaniez batind toba cu deshtele pe fundul palariei fara asta nu mergea: toba cu grupetele ei in contratimp asta e piperul marshului. CARAGIALE N. s. 51. 3. Ardei (planta sau fructul). Frunzuleana de piper Cite pasari sint pe cer Toate pin’ la ziua pier. Numai pasaruica mea SHade sus peo ramurea. SEVASTOS C. 115. (Cu pronuntzare regionala) Citeodata in aceasta denumire intra shi. ardeii sau chiperii. PAMFILE A. R. 197. ♦ Ardei roshu pisat; boia paprica. Slanina afumata presarata cu piper roshu. BUJOR S. 100. 4. (In forma articulata) Numele unui dans popular care se joaca mai ales la nuntzi; piparushul. De indata ce sa savirshit masa de cununie totzi nuntashii se prind la joc ce dureaza pinaproape de catre seara cam cu urmatoarele jocuri:... opinca... piperul. SEVASTOS N. 282.

PIPÉR ~i m. 1) Arbust exotic cu tulpina taratoare avand frunze ovale flori mici galbene shi fructe boabe (negre la coacere) folosite drept condiment. ◊ A avea (sau a fi) cu ~ la nas a fi rautacios. A i se sui ~ul la nas a se supara. 2) reg. Planta legumicola cultivata pentru fructul ei carnos bogat in vitamine la inceput verde apoi galben sau roshu avand gust dulce sau iute intzepator; ardei. ◊ ~roshu boia de ardei. Iute k ~ul a) care se irita ushor; suparacios; b) care este sprinten harnic. 3) Fruct al acestei plante. /<ngr. pipéri sl. piperu

piper m. arbust din India ce produce piperul (Piper nigrum): ║ n. 1. boabele aromatice shi caustice ale piperului intrebuintzate k condiment: piper roshu ardeiu; piperulupului planta ale carii radacini se fierb shi se beau in contra tusei shi pentru durere de stomac (Asarum europaeum); 2. hora svapaiata cu strigate salbatice shi gesturi desfranate: un piper k la usha cortului. [Lat. PIPER].

pipér m. k planta shi n. k marfa (ngr. pipéri d. vgr. pepérion dim. d. péperi cuv. indian saŭ persic; lat. pĭper it. pépe pv. pebre fr. poivre. V. pebrina). O planta erbacee piperacee tiritoare saŭ agatzatoare care produce nishte bobitze verzĭ la inceput apoĭ roshiĭ shi la urma negre shi care e originara din sudestu Asiiĭ (piper nigrum). Bobitzele eĭ uscate cares aromatice shi caustice shi se intrebuintzeaza k condiment intregĭ orĭ pisate. S. m. Est. Ardeĭ. Piper negru piper propriŭ zis. Piper rosh ardeĭ. In est pop. chipér.

pipar sm vz piper

pipere sm vz piper

piuper sm vz piper

pipér (condiment ardei) s. m. (ardei) pl. pipéri

pipér (condiment ardei) s. m. (ardei) pl. pipéri

PIPÉR s. v. ardei duh haz spirit umor.

piper s. v. ARDEI. DUH. HAZ. SPIRIT. UMOR.

pipér (pipéri) s. m. Planta tropicala cu fructele folosite drept condiment (Piper nigrum). Mr. megl. piper. Sl. piperĭ (Miklosich Slaw. Elem. 37; Miklosich Fremdw. 121; REW 6521; cf. Vasmer Gr. 116) cf. sl. piprŭ bg. piper ngr. πιπέρι. Der. piparca (mr. piperca) din mag. piperka (dupa Tiktin Candrea shi Gáldi Dict. 151 din mag. páprika); piparush (var. piperush) s. m. (Mold. ardei; piperullupului Asarum europaeum; dans traditzional); pipera (var. pipara) vb. (a pune piper); piperat adj. (cu piper; picant excitant; foarte scump exorbitant); pipernitza s. f. (piperullupului; cimbru Satureia hortensis; vas pentru piper macinat) din pol. pipernicza (Cihac II 256) bg. pipernica (Conev 64) sau din piper cu suf. nitza. Din rom. provine ngr. πιπερᾶτος (asezonat cu piper).

PIPER piperi s.m. 1. Planta tropicala (Piper nigrum) ale carei fructe (boabe) sunt variat utilizate drept condiment. Se comercializeaza k piper macinat (pulbere) sau k piper boabe (boabe intregi) iar acestea k: a) piper verde = boabe recoltate inainte de maturare conservate in saramura sau otzet; b) piper negru = boabe recoltate verzi apoi uscate; c) piper alb = boabe mature decorticate. 2. Boabe picante ale altor plante exotice: a) piper roz (roshu) sau piper american (pink peppercorns) = fructele aromatice ale unui mic arbore sudamerican (Schinus molle); b) piper chinezesc sau de Sichuan (Chinese pepper) = fructele uscate ale unui arbore asiatic (Zanthoxylum piperitum) cu gust shi aroma de piper. 3. (Adesea sin. cu boia) Piper de Cayenne = boia extrem de iute obtzinuta din ardei de Cayenne (fr. poivre de Cayenne); pop. piper roshu = boia de ardei.

PIPÉR (< ngr.) s. m. 1. Planta tropicala perena din familia piperaceelor originara din Orientul Mijlociu shi Extremul Orient cu tulpina lunga shi subtzire taratoare sau agatzatoare (liana) shi fructe mici verzi la inceput care devin negre la maturitate shi se folosesc drept condiment (Piper nigrum). ♦ Fig. Element inviorator; farmec haz. 2. (Reg.) Ardei (planta sau fructul). 3. (BOT.) Piperullupului = tulichina. Piperulbaltzii = planta erbacee anuala din familia poligonacee cu tulpina roshiatica inalta de 2560 cm frunze lanceolate cu o pata neagra pe fatza superioara shi flori verzi sau roshiatice grupate in spice false (Polygonum hydropiper). Raspandita in Europa shi Asia creshte in locuri umede mlashtinoase. Partzile aeriene cu frunze shi flori au proprietatzi hemostatice shi diuretice. Se mai numeshte piperulbroashtei troscot roshu troscot piperat.

PIPER L. PIPER fam. Piperaceae. Gen originar din Asia cca 700 specii plante lemnoase pendente sau urcatoare. Frunze lucioase alterne latovate acute petziolate verziinchis sau panashate. Flori in. amentzi lungi. Fructe mai intii verzi apoi roshii shi la coacere negre.