piperat ~a a [At: ANON. CAR. / V: ~par~ / Pl: ~atzi ~e / E: pipera] 1 a (D. mancaruri shi bauturi) In care sa pus mult piper sau alte condimente iutzi care are gust de piper sau de alte condimente Si: condimentat iute picant (reg) papricat. 2 a (Reg; ie) A avea maini ~e A fi hotz. 3 a (Reg; d. oameni; ila) Sarat shi ~ Rau. 4 a (Fig; d. mirosuri miresme) Patrunzator. 5 a (Fig; d. vorbe) Rautacios. 6 a (Fig; fam; d. pretzuri platzi etc.) Exagerat de mare. 7 a (D. obiecte marfuri) Care costa scump Si: (fam) sarat. 8 a (Fig; d. cuvinte anecdote glume etc.) Ushor indecent. 9 sn (Reg; art) Dans popular nedefinit mai indeaproape. 10 Melodie dupa care se executa piperatul (9). corectata

PIPERÁT A piperatzi te adj. (SHi in forma piparat) (Despre mincari shi bauturi) in care sa pus (mult) piper dres cu (mult) piper; picant. Vinul... acru shi pastrama foarte piparata care sfiriie indelung pe gratarul cu jar au un gust deosebit. SADOVEANU L. 169. Deash avea un fagadau Ce crishmar ash mai fi eu... Ash da vinul piparat La voinicul suparat. JARNÍKBIRSEANU D. 224. ♦ (Despre miresme mirosuri) intzepator patrunzator. Pea icoanei policioara busuioc shi mintuscata implu casantunecoasa deo mireasma piparata. EMINESCU O. I 84. 2. Fig. (Despre pretzuri dobinzi platzi) Foarte ridicat mare. Pinacuma el luase dobinzi cam sarate; de acum ajunsese sa plateasca el camata din ce in ce mai piparata. CARAGIALE O. III 39. 3. Fig. (Despre povestiri cu tilc) Indecent picant. Avea sub bratz un teanc de broshuri operele lui. Cam piparate. PAS Z. I 56. Numai dupa plecarea lui incepura cintecele piparate cu vorbe pe shleau. CAMIL PETRESCU O. II 295. Varianta: piparát a adj.

PIPERÁT ~ta (~tzi ~te) 1) v. A PIPERA. 2) (despre mancaruri shi bauturi) Care are (prea mult) piper; cu (prea mult) piper. 3) (despre pretzuri dobanzi etc.) Care este foarte ridicat. 4) fig. (despre glume anecdote) Care are un caracter ushor indecent. /v. a pipera

piperát a adj. (d. piper). Cu gust de piper saŭ de ardeĭ. Fig. Intzepator caustic: o vorba piperata. Exorbitant scump: pretzurĭ piperate. In est piparat pop. chi.

piparat ~a a vz piperat

piparat a. 1. dres cu piper; 2. intzepator: vorbe piparate; 3. fam. prea scump (cf. scump foc): e cam piparat.

piparát V. piperat.

PIPERÁT adj. 1. v. picant. 2. iute intzepator picant pishcator usturator. (Gust ~ al unei mancari.)

PIPERÁT adj. v. deshantzat exagerat excesiv exorbitant imoral impudic indecent mare necuviincios nerushinat obscen pornografic ridicat scabros scarbos scump trivial vulgar.

PIPERAT adj. 1. condimentat iute picant (reg.) papricat. (O mincare ~.) 2. iute intzepator picant pishcator usturator. (Gust ~ al unei mincari.)

piperat adj. v. DESHANTZAT. EXAGERAT. EXCESIV. EXORBITANT. IMORAL. IMPUDIC. INDECENT. MARE. NECUVIINCIOS. NERUSHINAT. OBSCEN. PORNOGRAFIC. RIDICAT. SCABROS. SCIRBOS. SCUMP. TRIVIAL. VULGAR.

piperat a piperatzi te adj. 1. (d. pretzuri dobanzi etc.) foarte ridicat exagerat de mare 2. (d. o gluma) indecent; picant