PIPÉR (3) piperi s. m. 1. Planta tropicala cu tulpina agatzatoare cu fructele k nishte bobitze negre comestibile (Piper nigrum). Facea triajul unor scrisori vechi paturite intro cutie de lemn de piper incrustata cu arabescuri de argint. BART E. 173. ♦ (Cu sens colectiv) Fructul acestei plante cu gust iute shi aromatic folosit drept condiment. Bause un chil de vin fiert cu piper. PREDA I. 161. Sa oprit din zbor o cioara. Neagra k un as de pica Sub nemarginitul cer; Singuratica shi mica Cit o boaba de piper. TOPIRCEANU P. 200. K bunii sai shi tata vindea in tirg piper. NEGRUZZI S. II 230. Piperul e negru shil pun dasupra pilafului. PANN P. V. II 129. ◊ Loc. adj. (Despre glume anecdote etc.) Cu piper = indecent picant. Nashul spunea o gluma mai cu piper shi finii rideau k la comanda totzi. PAS Z. I 175. ◊ Expr. A avea (sau a fi cu) piper pe limba = a fi rautacios caustic mushcator. Ardei ai avut totdeauna pe limba dar sar zice k acuma ai shi piper. PAS L. II 75. A i se sui (sau ai veni cuiva) piperul la nas sau ashi lua piper in nari = a se supara a se minia; ai sari (cuiva) mushtarul. A da (cuiva) cu piper (pe) la nas = a supara a minia a ofensa (pe cineva). A face (pe cineva) cu sare shi cu piper = a dojeni (pe cineva) a mustra aspru; a face cu ou shi cu otzet. Ai sta (cuiva) k piperun nas = ai fi (cuiva) nesuferit; ai sta k sarean ochi. Piper intre voi sa ridem shi noi! se spune pentru a atzitza sau a intetzi cearta intre doi inshi shi a face apoi haz pe socoteala lor. (Cu pronuntzare regionala) Ian sa cerc a presara chiper intre Florin shi Florica... vorba ceea: chiper intre voi sa ridem shi noi. ALECSANDRI T. 906. 2. Fig. Element dinamic inviorator; farmec haz. SHincepui sal acompaniez batind toba cu deshtele pe fundul palariei fara asta nu mergea: toba cu grupetele ei in contratimp asta e piperul marshului. CARAGIALE N. s. 51. 3. Ardei (planta sau fructul). Frunzuleana de piper Cite pasari sint pe cer Toate pin’ la ziua pier. Numai pasaruica mea SHade sus peo ramurea. SEVASTOS C. 115. (Cu pronuntzare regionala) Citeodata in aceasta denumire intra shi. ardeii sau chiperii. PAMFILE A. R. 197. ♦ Ardei roshu pisat; boia paprica. Slanina afumata presarata cu piper roshu. BUJOR S. 100. 4. (In forma articulata) Numele unui dans popular care se joaca mai ales la nuntzi; piparushul. De indata ce sa savirshit masa de cununie totzi nuntashii se prind la joc ce dureaza pinaproape de catre seara cam cu urmatoarele jocuri:... opinca... piperul. SEVASTOS N. 282.