PIPÉR (< ngr.) s. m. 1. Planta tropicala perena din familia piperaceelor originara din Orientul Mijlociu shi Extremul Orient cu tulpina lunga shi subtzire taratoare sau agatzatoare (liana) shi fructe mici verzi la inceput care devin negre la maturitate shi se folosesc drept condiment (Piper nigrum). ♦ Fig. Element inviorator; farmec haz. 2. (Reg.) Ardei (planta sau fructul). 3. (BOT.) Piperullupului = tulichina. Piperulbaltzii = planta erbacee anuala din familia poligonacee cu tulpina roshiatica inalta de 2560 cm frunze lanceolate cu o pata neagra pe fatza superioara shi flori verzi sau roshiatice grupate in spice false (Polygonum hydropiper). Raspandita in Europa shi Asia creshte in locuri umede mlashtinoase. Partzile aeriene cu frunze shi flori au proprietatzi hemostatice shi diuretice. Se mai numeshte piperulbroashtei troscot roshu troscot piperat.