UITÁ uit vb. I. I. 1. Tranz. shi intranz. A pierde din memorie (momentan sau pentru totdeauna) a nushi (mai) aduce aminte a nu (mai) tzine minte. ◊ Expr. (Fam.) A shti cat au uitat altzii = a nu shti (mai) nimic. 2. Tranz. shi intranz. A inceta sa se mai preocupe sa se mai gandeasca la cineva sau la ceva a deveni indiferent fatza de o persoana sau de un obiect (drag); a se dezinteresa. ♦ A scapa din vedere a omite; a nu tzine seama de... 3. Tranz. A se comporta k shi cum a incetat sa se gandeasca la ceva a trece sub tacere a nu da urmare. 4. Tranz. A lasa undeva (din nebagare de seama) ceva sau pe cineva care trebuia luat; a nu lua cu sine. II. Refl. Ashi indrepta privirea spre cineva sau ceva pentru a vedea a cerceta a observa; a privi. ◊ Expr. A se uita in gura cuiva = a fi atent la ce spune cineva a da ascultare (in mod mecanic) sfaturilor cuiva. A nu se uita la cineva = a nu iubi pe cineva a nu tzine la cineva; a refuza orice relatzii cu cineva. ♦ (La imperativ cu valoare de interjectzie in forma uite) Iata! iaca! vezi! ♦ A baga de seama a avea in vedere a da atentzie; a lua in considerare. [Imper. shi: (II) uite!] Lat. *oblitare (< oblitus).

uita [At: PSALT. HUR. 65^v/5 / V: (inv) ulta (irg) oita / Pzi: uit / Im: 2 (if contrasa) uite shi (pop) ui (reg) ioti ute uta / E: ml *oblitare] 1 vt(a) A pierde din memorie pentru scurt timp (sau pentru totdeauna). 2 vt (Ie) A ~ (ceva) k pamantul A nushi mai aminti ceva deloc. 3 vt (Ie) A sta (a ramane a shedea) (undeva) pana il ~ta Dumnezeu A sta (a ramane a shedea) (undeva) foarte multa vreme. 4 vt (Ie) Al ~ (pe cineva) moartea. A fi foarte batran sau ashi ~ anii sau a fi ~t de moarte (sau de Dumnezeu sau de moarte shi de Dumnezeu) A fi foarte batran. 5 vt (Ie) A invatza ce au ~t altzii A nu shti sau a nu invatza nimic. 6 vt (Ie) A shti cat au ~t altzii A nu shti nimic. 7 vt (Fam; ie) A face (ceva) ~t A se preface k nushi aminteshte (ceva). 8 vt(a) A inceta sa se mai gandeasca sa se preocupe de cineva sau de ceva. 9 vt A deveni indiferent fatza de cineva sau ceva Si: a se dezinteresa (2). 10 vt (Pop; ie) Ashi inghitzi limba shi ashi ~ mortzii A manca cu mare pofta. 11 vr (Trs; ie) Ma uit a dormi (sau a durmire) Ma fura somnul. 12 vt A omite. 13 vt A trece cu vederea o fapta rea. 14 vt A nu actziona potrivit unor ganduri dushmanoase. 15 vt (Ie) A nui ~ (cuiva ceva) A dushmani (1). 16 vt (Iae) A avea ganduri de razbunare (impotriva cuiva). 17 vt A lasa undeva ceva ce trebuia luat. 18 vz A privi. 19 (Ie) vr Mai bine teai ~ in oglinda Se spune celor care nu vor sashi recunoasca propriile defecte sau gresheli ci le vad numai pe ale altora 20 vr (Pop; ie) Sa ~t pe gura cameshii Se spune despre cineva caruia i merge rau. 21 vr (Pop; ie) A se ~ (la cineva sau la ceva) k la un ciresh copt A privi pe cineva (sau ceva) cu admiratzie shi cu drag. 22 vr (Pop; iae) A privi cu pofta Si: a dori (6) a ravni. 23 vr (Pop; ie) A se ~ (la cineva sau la ceva) k la soare A privi cu mare admiratzie shi dragoste. 24 vr (Pop; ie) A se ~ (la cineva) k la urs A privi pe cineva cu mare curiozitate cu mirare. 25 vr (Pop; ie) A nu se ~ ia cineva A nu tzine la cineva. 26 vr (Pop; iae) A manifesta indiferentza fatza de cineva. 27 vr (Pop; iae) A refuza orice relatzii cu cineva. 28 vr (Pop; ie) A se ~ (la cineva) k dracu la popa A privi cu neplacere cu dushmanie. 29 vr (Rar; ie) A se ~ (la ceva) printre degete A fi prea indulgent cu faptele cuiva. 30 vr (Ie) A se ~ (la cineva) pe sub sprancene (sau rar spranceana pe sub gene cu genele) A privi pe cineva pe furish. 31 vr (Iae) A privi cu neincredere. 32 vr (Iae) A privi incruntat cu asprime sau manie. 33 vr (Ie) A se ~ (la cineva) cu (sau reg pe) coada (sau reg geana / ochiului sau (reg) a se ~ (la cineva) hotzish (sau hotzeshte) furish pe furish pe dea furishul ori a se ~ cu albushul A privi pe furish pentru a observa ceva sau a face un semn cuiva. 34 vr (Ie) A se ~ in shapte (sau in douazeci shi patru de) blide A avea strabism divergent. 35 vr (Ie) A se ~ (la cineva) chiorash (sau crucish piezish cordish chiondorash ghioldish in coarda cordash chiortziu chiortzur in poanca imponcat ponchiu ponciu ponciur poncish ponceshte ponciuros k Bazaoache A fi sashiu. 36 vr (Iae) A nu vedea bine. 37 vr (iae) A privi (pe cineva) urat cu dispretz cu rautate cu dushmanie etc. 38 vr (iae) A privi pe furish. 39 vr (Ie) A se ~ (la cineva) cu albul ochilor A privi cu manie. 40 vr (Ie) A nu se ~ cu ochi buni (la cineva) A dushmani (1). 41 vr (Ie) A se ~ (la cineva) de sus (sau peste umar) A dispretzui (pe cineva) Si: a desconsidera. 42 vr (Ie) A se ~ unul la altul A se intzelege din priviri. 43 vr (Iae) Ashi face semne din ochi. 44 vr (Iae) A se privi cu surprindere. 45 vr Ashi cerceta propria imagine intro oglinda. 46 vr (Rar; uneori intarit prin „a vedea”) A cerceta pentru a descoperi ceva Si: a investiga 47 vr A cauta pentru a gasi ceea ce te intereseaza. 48 vr (Ie) A se ~ in gura cuiva A fi foarte atent la ceea ce spune cineva. 49 vr (Iae) A crede tot ce spune cineva. 50 vr (Iae) A da ascultare vorbelor sau sfaturilor cuiva. 51 vr (Ie) A se ~ in coarnele cuiva A face pe placul cuiva. 52 vr (iae) A asculta cu supunere. 53 vr (Ie) A se ~ in pamant A privi in jos din cauza timiditatzii sau a rushinii. 54 vr (Iae) A fi trist. 55 vr (Ie) A se ~ in gol A privi fix fara vreo tzinta precisa. 56 vr (Ie) A se ~ (sau a privi a cata etc.) tzinta (sau ivr atzintat) A privi atent intrun anumit loc. 57 vr (Ie) A se ~ bine (la ceva) A fi atent (la ceva). 58 vr (Pop; rar; ie) A se ~ (la cineva) k in strachina A fi (foarte) aproape de cineva. 59 vz (Ie) A se ~ cam lacom in fundul paharului A bea prea mult. 60 vr (Ie) Uite cei (treaba)! sau uite ce este! Formula exclamativa prin care se atrage atentzia asupra celor ce urmeaza a se spune. 61 vr A examina fapte intamplari trecute Si: a rememora. 62 vr (Mun) A sta in fatza cuiva privindul shi ashteptand sa i se faca sau sa i se dea ceva. 63 vr (Imt cu valoare de interjectzie mai ales in forme contrase k: uite iote ute ui) Iata. 64 vr A da atentie. 65 vr A lua in considerare. 66 vr A se preocupa de...

UITÁ uit vb. I. I. 1. Tranz. shi intranz. A pierde din memorie (momentan sau pentru totdeauna) a nushi (mai) aduce aminte a nu (mai) tzine minte. ◊ Expr. (Fam.) A shti cat au uitat altzii = a nu shti (mai) nimic. 2. Tranz. shi intranz. A inceta sa se preocupe sa se gandeasca la cineva sau ceva a deveni indiferent fatza de o persoana sau de un obiect (drag); a se dezinteresa. ♦ A scapa din vedere a omite; a nu tzine seama de... 3. Tranz. A se comporta k shi cum a incetat sa se gandeasca la ceva a trece sub tacere a nu da urmare. 4. Tranz. A lasa undeva (din distractzie din nebagare de seama) ceva sau pe cineva care trebuia luat; a nu lua cu sine. II. Refl. Ashi indrepta privirea spre cineva sau ceva pentru a vedea a cerceta a observa; a privi. ◊ Expr. A se uita in gura cuiva = a fi atent la ce spune cineva a da ascultare (in mod mecanic) sfaturilor cuiva. A nu se uita la cineva = a nu iubi pe cineva a nu tzine la cineva; a refuza orice relatzii cu cineva. ♦ (La imperativ cu valoare de interjectzie in forma uite) Iata! iaca! vezi! ♦ A baga de seama a avea in vedere a da atentzie; a lua in considerare. [Imper. shi: (II) uite!] Lat. *oblitare (< oblitus).

UITÁ² uit vb. I. Refl. 1. Ashi indrepta privirea spre cineva sau spre ceva pentru a vedea a cerceta a observa; a privi. Mam uitat de jur imprejurul zidurilor vechi. GALACTION O. I 81. Stau acum peo buturuga Sa ma uit prin vai... Imprejurul meu invie Toate cite sint. COSHBUC P. II 16. Dupa ce se uitara la stirvul zmeoaicei... il lasara corbilor. ISPIRESCU L. 26. ◊ (Urmat de determinari modale) Se uita la ea cercetator. DUMITRIU N. 51. Se uita cu ciuda la copila. C. PETRESCU C. V. 117. Te rog sa nu te uitzi urit la mine K plec iar. TOPIRCEANU P. 93. Se uita pe urma o clipa tzinta in ochii stapinului. MIRONESCU S. A. 91. Se uita lung la dinsul dar guranchisai tace. EMINESCU O. I 93. ◊ Fig. Casa... cu doua ferestre care se uita tocmai in inima satului. REBREANU I. 10. Soareleaproape de deal se uita dea lungul cimpiei. COSHBUC P. II 62. Vinatori shi carutzashi... dorm acum dushi... Singure stelele noptzii se uita de pe cer la dinshii. ODOBESCU S. III 19. ◊ Expr. A se uita in pamint se spune despre cei timizi sau rushinatzi care nu indraznesc sa priveasca pe cineva in fatza. Anceput cuvint Strainul tremurat shi rar Uitindusen pamint. COSHBUC P. I 228. A se uita unul la altul = a se intzelege din priviri ashi face semne de intzelegere. Strajerii cum i vad incep a se uita unul la altul shi a bufni de ris. CREANGA P. 82. A se uita in gura cuiva = a fi atent la ce spune cineva a da ascultare vorbelor sfaturilor cuiva. Un plod rasfatzat... Cinsa se uite in gura ei? DELAVRANCEA O. II 186. A nu se uita la cineva = a nu simtzi atractzie pentru o persoana de sex opus a nu iubi pe cineva a manifesta indiferentza fatza de cineva. Aceea care o iubeshte nici nu vrea sa se uite la dinsul. SADOVEANU O. I 464. ♦ (La imper. cu valoare de interjectzie mai ales in forma contrasa uite) Iata iaca vezi. Uite graurii pe lunca Veseli fericitzi ce sint! COSHBUC P. I 264. Astazi uite de mar ingriji cineva... in zece zile mash face de nu mash da pe zece. ISPIRESCU L. 15. Sa aibi tu puterea mea... lumea aceasta ai purtao uite asha pe degete. CREANGA P. 190. ◊ Tranz. Uitel verde shi rotund nucul din gradina. COSHBUC P. I 261. Dar uite ce vorbeshte girbova shi neputincioasa! XREANGA P. 191. 2. A baga de seama a da atentzie; a lua in consideratzie a avea in vedere. Iordache zise: Ciocoiul e ciocoi ba... Ce te uitzi tu daca e grec sau romin? DUMITRIU N. 19. Forme gramaticale imper. pers. 2 shi: uitete (CONACHI P. 269) shi (cu valoare de interjectzie) uite.

A SE UITÁ ma uit intranz. 1) Ashi indrepta privirea spre cineva sau ceva (pentru a vedea); a privi. ◊ ~ chiorash a privi cu banuiala dushmanos. ~ cu ochi buni a simpatiza. ~ in gura cuiva a fi atent la spusele cuiva; a da ascultare (mecanic) sfaturilor cuiva. ~ lung la cineva a) a privi cu banuiala cu neincredere; b) a examina indeaproape pe cineva. ~ in pamant a) a nu dori sa vada pe cineva; b) ai fi rushine sa priveasca in ochii cuiva. ~ unul la altul a) a face schimb de priviri dand ceva de intzeles; b) a comunica ceva numai prin priviri. 2) (in constructzii negative) A avea in vedere; a tzine cont; a cauta. ◊ Nu te uita la el nul asculta nui urma exemplul. A nu ~ la cineva a) a nu raspunde la dragostea cuiva; a refuza orice relatzii cu cineva; b) a ignora pe cineva. /<lat. oblitare

uità v. a privi a arunca ochii asupra: uite! se uita pe fereastra. [Probabil identic celui precedent: lit. a se pierde cu firea privind (cf. Mold. ma uit a dormi adorm)].

ĭotete V. uĭt 2.

2) uĭt (ma) a á v. tr. (d. uĭt 1 adica „privesc uĭtind de altele”). Privesc imĭ indrept ochiĭ: ma uĭt pe fereastra k sa vad cum scapara. Fig. Daŭ atentziune: nu te uĭta la el la ce spune in gura luĭ. Imperativu uĭtete shi uĭte (fam. ĭótete shi ĭóte in vest ĭóĭte te shi ĭóĭte din ĭa uĭtete ĭa uĭte!). Uĭtate inseamna „nu te maĭ gindi la tine” d. uĭt 1.

!uitá² (a se ~) (a privi) vb. refl. ind. prez. 3 se úita; imper. 2 sg. úitate

uitá vb. ind. prez. 1 sg. uit 3 sg. shi pl. úita; imper. 2 sg. (da uitarii) úita (priveshte) úitate/úite

+ia te uita loc. interj.

+ia uite interj.

+uitatzi interj.

(ma) uit uitate imp. 2.

UITÁ vb. I. 1. (Olt. shi Ban.) a zauita. (Am ~ ce doream satzi spun.) 2. v. neglija. 3. a lasa. (SHia ~ ochelarii acasa.) II. 1. v. privi. 2. a se privi (pop.) a se cauta. (Se ~ in oglinda.) 3. v. vedea.

UITA vb. I. 1. (Olt. shi Ban.) a zauita. (Am ~ ce doream satzi spun.) 2. a neglija a omite (latinism rar) a pretera. (Na ~ nimic din ce shtia k iar face placere.) 3. a lasa. (SHia ~ ochelarii acasa.) II. 1. a privi a scruta (inv.) a cerca. (Se ~ in zare.) 2. a se privi (pop.) a se cauta. (Se ~ in oglinda.) 3. a privi a vedea (Olt. shi Ban.) a se zauita. (Vino sa te ~ ceam cumparat.)

uitá (t át) vb. 1. A nu tzine minte. 2. (Refl.) A privi. 3. A tzine cont a considera. Var. Banat Maram. zauita. Mr. ultu ultare megl. ul’t(ari) istr. utu. Lat. oblῑtare (Cipariu Principii 165; Schuchardt ZRPh. XXXII 472; Pushcariu 1788; Skok ZRPh. XLIII 192; REW 6015) cf. prov. cat. oblidar fr. oublier sp. port. olvidar. Trecerea semantica de la „a uita” la „a privi” trebuie sa se fi verificat prin intermediul sensului reflexiv a se uita pe sine shi de aici „a ramine nemishcat” evolutzie care este identica cu a sp. fijarse. Aceasta intrebuintzare a lui „a se uita” este inca in uz; shi se zice chiar cu ton familiar s’a uita pe el despre un copil care sa murdarit. Totushi multzi autori deosebesc cele doua sensuri k shi cum ar fi cuvinte diferite. Cretzu 378 cauta sa explice sensul de „a privi” pornind de la lat. tuitāre; shi MeyerLübke apud Pushcariu 1789 de la un lat. *obĭtāre pornind de la expresia obire oculis; ambele incercari par deopotriva nesigure. Var. cu suf. sl. za. Der. uite (vulg. io(i)te¹) interj. (priveshte vezi) in loc de uitate cf. iata shi Procopovici Dacor. X 729; uitacios (var. uituc) adj. (care uita care nu are memorie); uitator adj. (uituc; care priveshte spectator); uitatura s. f. (privire); uitucie s. f. (lipsa de memorie); neuitat adj. (care care nu se poate uita).^[1]

NOLI EQUI DENTES INSPICERE DONATI (lat.) sa nu te uitzi la dintzii calului de dar Proverb latin. In romaneshte: calul de dar nu se cauta la dintzi.

a se uita k curca la craci / k matzan calendar / k vitzelul la poarta noua expr. a fi complet neshtiutor intrun domeniu; a nu reushi sa intzeleaga o anumita chestiune.

a se uita chiorash / poncish (la cineva) expr. a avea / a simtzi o antipatie puternica (fatza de cineva).

a se uita cu un ochi la faina shi cu unul la slanina expr. (pop.) a fi sashiu a suferi de strabism.

a se uita de sus (la cineva) expr. a desconsidera a dispretzui; a considera (pe cineva) inferior.

a se uita in ghioc expr. (d. barbatzi) a se masturba.

a se uita in gura cuiva expr. a da (in mod mecanic) ascultare sfaturilor cuiva; a da crezare vorbelor cuiva.

a se uita picior peste picior expr. a fi sashiu a suferi de strabism.

a se uita stramb expr. a se uita urat / cu dushmanie.