ZIDÍ zidesc vb. IV. Tranz. 1. A ridica un zid; p. gener. a ridica o cladire; a cladi a construi. ◊ Refl. Fig. A se forma; a se inaltza. 2. A inchide intrun zid sau intre ziduri. 3. (In conceptzia creshtina despre Dumnezeu) A crea (lumea). Din sl. zĭdati.

zidi¹ sn vz zid

zidi² [At: PSALT. 274 / V: (inv) zadi / Pzi: ~desc / E: slv зидати зидѫ] (Fsha) 1 vt A asambla diverse materiale pentru a realiza o constructzie sau un element de constructzie Si: (ivr) a zidui (1) (inv) a zidari¹. 2 vt (C. i. cladiri constructzii etc.) A realiza prin asamblarea unor materiale Si: a cladi a construi a dura a edifica a inaltza a ridica (ivr) a zidui (2). 3 vt (Pex) A ctitori. 4 vr (Fig; d. nori) A se ingramadi. 5 vt (Inv; fam) A intemeia. 6 vt A inchide in zid (1) sau intre ziduri Si: a zidui (3). 7 vt A astupa cu zid (1) Si: a zidui (4). 8 vt (Fig; mai ales in conceptzia creshtina d. Dumnezeu) A crea lucruri shi fiintze Si: a face a fauri a plasmui¹ (rar) a plasni. 9 vt (Fig; pex) A intrupa. 10 vr (Fig) A se forma. 11 vr (Fig) A se inaltza.

zidi vb. IV. 1 tr. (constr.) A construi un zid; gener. a ridica o cladire; a cladi a construi. Placerea nobila de a zidi nu a lipsit unora dintre voevozi (M. I. CAR.). ◊ Fig. Potzi zidi o lumentreaga potzi so sfarami... oriceai spune Peste toate o lopata de tzarina se depune (EMIN.). ♦ (fam.) A intemeia. Poporul finlandez shia zidit cuibul in tzinuturi vaste (PER.). 2 tr. A inchide intrun zid sau intre ziduri; a astupa cu zid. Domnul SHtefan fu zidit in lacashui de marmura shi piatra (SADOV.). 3 refl. Fig. (despre nori) A se forma; a se inaltza. In rasarit se zidise o culme de nouri posomoritzi (SADOV.). 4 tr. Fig. (bis.; despre Dumnezeu) A da viatza fiintza; a crea; a plasmui. Omul... cel nou care se innoieshte spre deplina cunoshtintza dupa chipul Celui ce la zidit (BIBLIA 1688). ♦ Ext. A intrupa. • prez.ind. esc. /<sl. veche зндатн зьдатн.

ZIDÍ zidesc vb. IV. Tranz. 1. A ridica un zid; p. gener. a ridica o cladire; a cladi a construi. ♦ Refl. Fig. A se forma; a se inaltza. 2. A inchide intrun zid sau intre ziduri. 3. (In conceptzia creshtina despre Dumnezeu) A crea (lumea). Din sl. zĩdati.

ZIDÍ zidesc vb. IV. Tranz. 1. A executa o zidarie; p. ext. a ridica o cladire a face o constructzie; a cladi a Construi. Intorcinduse in patria sa el zidi o biserica de piatra foarte frumoasa in satul Balaceshti. BALCESCU O. I 82. Vazutai vreodata cum incepe a zidi casele? DRAGHICI R. 44. ◊ Fig. El zidea in inchipuire o alta lume mai frumoasa decit aceea aevea. GANE N. II 63. Potzi zidi o lumentreaga potzi so sfarimi... oriceai spune Peste toate o lopata de tzarina se depune. EMINESCU O. 1134. ◊ Refl. Fig. A se forma; a se inaltza. Nori k de bazalt de aspri se zidesc pealbastra bolta. EMINESCU O. IV 134. Tot ninge... troianul mereu se tot zideshte. contemporanei VII 264. 2. A inchide intrun zid intro zidarie. Aici sami duratzi manastire nalta... Iar de nu apoi Voi zidi pe voi Voi zidi de vii Chiar in temelii! ALECSANDRI P. P. 187. ◊ Refl. Multzi calugari spargeau zidul [catacombei] intrau inauntru zidinduse. SAHIA U.R.S.S. 46. 3. (in conceptzia creshtina despre dumnezeu) A Crea. Pe un om drept la infatzishare shi la suflet la zidit acelashi dumnezeu care ma zidit pe mine. SADOVEANU O. VII 21. Toate pentru pamint a fi zidite se arata de catra induratul dumnezeu. EMINESCU N. 45. Omule... crezi k jivinile toate sint pentru tine zidite? CONACHI P. 267.

ZIDÍ zidesc vb. IV. Tranz. 1. A executa o zidarie; p. ext. a ridica o cladire a face o constructzie a cladi a construi. ♦ Refl. Fig. A se forma; a se inaltza. 2. A inchide intrun zid intro zidarie. 3. (In conceptzia creshtina despre dumnezeu) A crea. Slav (v. sl. zĩdati).

A ZIDÍ ~ésc tranz. 1) (cladiri case etc.) A realiza prin lucrari de zidarie; a construi; a cladi; a ridica; a inaltza; a dura. 2) (obiecte persoane) A inchide intrun zid sau intre ziduri. 3) fig. rel. (lumea animala shi vegetala) A face sa ia fiintza; a intemeia; a infiintza; a fonda. /<sl. zidati

A SE ZIDÍ pers. 3 se ~éshte intranz. A lua nashtere; a lua fiintza; a se forma; a se constitui. /<sl. zidati

zidì v. 1. a inchide in zid: a fost zidita de vie; 2. a construi: a zidi o casa; 3. fig. a crea: Dzeu a zidit lumea. [Slav. ZIDATI a edifica].

dzidi v vz zidi

zidésc v. tr. (vsl. zidati). Fac din zid cladesc construĭesc edific: a zidi o casa un orash. Fig. Creĭez fac: Dumnezeŭ a zidit lumea. Inchid in zid: legenda zice k nevasta meshteruluĭ Manole a fost zidita de vie. V. intr. Fac zidurĭ: Romaniĭ aŭ zidit mult.

zidí (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. zidésc imperf. 3 sg. zideá; conj. prez. 3 sa zideásca

zidí vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. zidésc imperf. 3 sg. zideá; conj. prez. 3 sg. shi pl. zideásca

ZIDÍ vb. 1. a cladi a construi a dura a face a inaltza a ridica (livr.) a edifica (inv.) a temeia. (A ~ o noua shcoala.) 2. (BIS.) a crea a face. (Biblia scrie k Dumnezeu a ~ lumea.)

ZIDI vb.1. a cladi a construi a dura a face a inaltza a ridica (livr.) a edifica (inv.) a temeia. (A ~ o noua shcoala.) 2. (BIS.) a crea a face. (Biblia scrie k Dumnezeu a ~ lumea.)

A zidi ≠ a darama a strica