7 definiții pentru smult
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
smulge [At: COD. VOR.2 12v/5 / V: zm~ / Pzi: smulg / Par: și: (înv) smult / E: ml exmulgere] 1-2 vtrp (C. i. plante) A (se) trage cu putere afară din pământ Si: a scoate. 3-4 vtrp (Pex; d. plante) A (se) rupe din tulpină prin smucituri. 5 vt (C. i. stâlpi, pari, cuie etc.) A apuca strâns și a smuci cu putere pentru a trage afară din locul în care a fost fixat Si: a scoate. 6-7 vtir (C. i. fire de păr) A (se) trage cu putere (pentru a scoate din rădăcină sau a rupe). 8 vt (Îe) A-și ~ părul (sau perii, barba ori, înv, căruntețele, cosicioara) (din cap) A-și manifesta puternic durerea sau desperarea. 9 vt (Îae) A fi foarte supărat. 10 vt (Reg; îe) A ~ barba cuiva A batjocori pe cineva. 11 vt (Îvp; c. i. pene, fulgi) A jumuli. 12 vt (Îvr; îe) A ~ o pană (cuiva) A da (cuiva) o palmă. 13 vt (Îvp; c. i. păsări) A jumuli. 14 vrp (Îvr; d. pielea capului) A rămâne fără păr. 15-16 vtrp (Îrg; c. i. lâna, inul etc.) A trage din caier sau din fuior. 17 vt (Reg; c. i. cânepa) A culege (1). 18 vt (Reg; c. i. porumbul) A copili (1). 19-20 vtrp (C. i. părți ale corpului) A (se) desprinde cu violență din locul în care se află. 21 vt (Îvr) A zgâria. 22-23 vtrp A smuci (1-2). 24 vr A se îndepărta brusc de lângă cineva sau de undeva. 25 vt (Îvr) A extrage (7). 26-27 vtr A (se) smuci (8-9). 28-29 vtr (Udp „din”) A face să iasă sau a ieși dintr-o anumită stare (sufletească, fizică, fiziologică etc.). 30 vt (Reg; îe) ~-o! Pleacă!. 31-32 vtrp A (se) lua cu forța sau prin vicleșug Si: a jefui, a răpi2. 33-34 vtrp (Pex) A-și însuși pe nedrept. 35 vt (Fig; c. i. afirmații, informații, mărturisiri etc.) A obține cu greutate, prin forță, șiretenie etc. Si: a scoate, a stoarce. 36-37 vtrp (Fig) A (se) obține în urma unor eforturi susținute.
SMÚLGE, smulg, vb. III. 1. Tranz. A trage cu putere pentru a scoate sau a deplasa din locul unde se află. ◊ Expr. A-și smulge părul (din cap) sau a-și smulge barba = a-și manifesta puternic durerea sau desperarea; a fi foarte supărat. ♦ (Reg.) A jumuli o pasăre de pene. ♦ Tranz. și refl. A (se) desprinde (brusc) din locul unde se află. 2. Tranz. Fig. A obține ceva cu mari eforturi; a lua cu forța. ◊ Expr. A smulge (pe cineva) din ghearele morții = a salva (pe cineva) de la moarte. 3. Tranz. și refl. A (se) da la o parte, a (se) îndepărta, a (se) retrage cu o mișcare bruscă. 4. Tranz. și refl. A (se) despărți, a (se) dezlipi. [Perf. s. smulséi, part. smuls și (înv. și reg.) smult] – Lat. *exmulgere.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
A SMÚLGE smulg tranz. 1) (obiecte) A trage cu putere pentru a scoate sau a schimba locul de aflare. ~ iarbă. ◊ A-și ~ barba (sau părul din cap) a-și exterioriza în mod evident durerile fizice sau spirituale. 2) (obiecte) A lua cu forța. ~ o carte din mână. 3) fig. (secrete, mărturii etc.) A obține datorită unei insistențe excesive. 4) A face să se smulgă. * ~ din ghearele morții a salva de la moarte. /<lat. exmulgere
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A SE SMÚLGE mă smulg intranz. 1) A se rupe brusc din locul de aflare. 2) A se da la o parte printr-o mișcare bruscă. 3) A înceta de a mai fi împreună; a se despărți. /<lat. exmulgere
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
smúlge vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. smulg, imperf. 3 sg. smulgeá, perf. s. 1 sg. smulséi, 1 pl. smúlserăm; part. smuls
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
SMÚLGE vb. 1. a trage. (A ~ un cui cu cleștele.) 2. a scoate. (A ~ buruienile din pământ.) 3. a (se) smuci. (S-a ~ din mâinile lui.) 4. a răpi. (Dușmanul le-a ~ o parte din țară.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
SMÚLGE vb. v. jumuli.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
participiu (PT2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
smulge, smulgverb
- 1. A trage cu putere pentru a scoate sau a deplasa din locul unde se află. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
- Adam și cu Filoftei vîsleau să-și smulgă brațele din umeri. DUMITRIU, P. F. 19. DLRLC
- A chitit un stejar care era mai gros, pe care a vrut să-l smulgă din pămînt, dar n-a putut. CREANGĂ, O. A. 271. DLRLC
- Floare albă din grădină, Smulge-te-aș din rădăcină, Să te dau la mîndra-n mînă. HODOȘ, P. P. 192. DLRLC
- [Băiatul] a smuls două pene din o aripă. ȘEZ. IV 171. DLRLC
- Am de gînd să mă smulg din rădăcină și să mă duc pe furtună unde se bat munții în capete. SADOVEANU, N. P. 114. DLRLC
- 1.1. A jumuli o pasăre de pene. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: jumuli
- [Femeia] să smulgă puii aceștia, să puie doi în frigare și să ducă degrabă unul fript la călătorul de la nr. 4. NEGRUZZI, S. III 195. DLRLC
-
- 1.2. A (se) desprinde (brusc) din locul unde se află. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: desprinde
- Moșul Careba... începu să smulgă șindrilele acoperișului. DUMITRIU, N. 215. DLRLC
- Mură... smulgea din scripca lui atîta alean, atîta gingășie și atîta dor... GALACTION, O. I 69. DLRLC
- Smulg aceste versuri dintr-a inimii durere. MACEDONSKI, O. I 9. DLRLC
- Și ciuturi nouă smulge tu din liră-mi. EMINESCU, O. I 120. DLRLC
- Ancora se smulge tîrîndu-se pe fund. BART, S. M. 21. DLRLC
- Voinicul... se smulse din legăturile în care îl ținea farmecul Omfalei. ISPIRESCU, U. 71. DLRLC
-
- A-și smulge părul (din cap) sau a-și smulge barba = a-și manifesta puternic durerea sau disperarea; a fi foarte supărat. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
- Profira cu celelalte muieri și cu copiii începuseră să țipe și să-și smulgă părul. GALACTION, O. I 290. DLRLC
- Și mă-ta, cînd a dat de copilă că nu-i, a început a-și smulge părul din cap și a o boci. CREANGĂ, A. 21. DLRLC
- Oh! nenorocitul de mine! strigă Moțoc smulgîndu-și barba. NEGRUZZI, S. I 155. DLRLC
-
-
- 2. A obține ceva cu mari eforturi; a lua cu forța. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
- Noaptea se iveau cîțiva oameni cu arme și le smulgeau cu sila mîncare. DUMITRIU, N. 189. DLRLC
- Toate încercările lui n-au izbutit să-i smulgă măcar o promisiune precisă. REBREANU, R. I 259. DLRLC
- Laurii voiau să-i smulgă de pe fruntea ta de fier. EMINESCU, O. I 147. DLRLC
- A smulge (pe cineva) din ghearele morții = a salva (pe cineva) de la moarte. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEXsinonime: salva
-
- 3. A (se) da la o parte, a (se) îndepărta, a (se) retrage cu o mișcare bruscă. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
- Era să vă calce, vorbi tînărul înalt care-i smulsese de pe linie. C. PETRESCU, C. V. 37. DLRLC
- Pe luminoasele culmi am rămas. Fruntea și ochii cu rouă mi-i spăl, Negura ruptă mi-o smulg din obraz. TULBURE, V. R. 25. DLRLC
- Își smulse mîna parcă ar fi atins o piele de șarpe. REBREANU, R. I 228. DLRLC
-
-
- Mama se smulge de lîngă noi fugind, cu Iulius în brațe, spre soldatul cu piciorul de lemn. SAHIA, N. 52. DLRLC
- Nici moartea nu mă va putea smulge de lîngă tine. ALECSANDRI, T. 981. DLRLC
-
etimologie:
- *exmulgere DEX '09 DEX '98 NODEX