SPÚNE spun vb. III. Tranz. 1. A exprima prin cuvinte un gand o parere etc.; a rosti a zice a declara. ◊ Expr. Cetzi spuneam eu! = ai vazut k a fost asha cum am afirmat? Nu mai spune! sau ce spui? formula care exprima mirarea neincrederea. ♦ Fig. A evoca a provoca (sentimente amintiri). Nutzi spune nimic lucrul acesta? ◊ Expr. Ai spune cuiva inima = a avea o intuitzie a intui a presimtzi. ♦ Fig. (Pop.) A exprima ceva prin cantec; a canta. 2. A expune a relata a prezenta; a povesti a istorisi a nara. ♦ (Despre texte scrieri) A cuprinde a scrie a consemna. Ce spun ziarele? ♦ A recita. 3. A destainui a marturisi ceva cuiva. ♦ A pari a denuntza pe cineva. 4. A explica cuiva un lucru a lamuri pe cineva. 5. A numi; a porecli. ♦ Refl. impers. A se obishnui a se zice intrun anumit fel. Lat. exponere.

spune [At: PSALT. HUR. 17^v/19 / V: (inv) ~a spone / Pzi: spun (ivp) spui 4 (reg) spunem 5 spunetz 6 ~ / Ps: shi: 1 (inv) spush ~ushu (reg) ~unsei spusai spushei 2 spusash spusheshi 3 6 (reg) spusera 4 (irg) spusem (reg) spuseram spusem (A shi: spusem) spuseram 5 (reg) spusetzi spuseratz (A shi: spuseratz) / Cj shi: (ivp) sa spui 3 (inv) sa spune 3 6 sa spuie / Grz: shi: (reg) spunau (ivp) spuind (inv) spunindu (reg) spuint spuiu / Par: shi: (reg) spuns / E: ml exponere] 1 vt (Inv) A indica. 2 vt (C. i. cereri) A inainta. 3 vr (Inv) A se infatzisha. 4 vt(a) A exprima prin viu grai Si: a rosti¹ a scoate a vorbi a zice (pop) a cuvanta (1) a glasui (4) a grai (1) (inv) a glasi (5) a slobozi (100) a vorovi. 5 vt (Ie) Ce sa spun... Formula care exprima dezacordul sau rezerva fatza de cineva sau ceva sau fatza de cele relatate de interlocutor. 6 vt (Fam; ie) Nu mai spune! (sau ce spui!) Formula care exprima mirarea shi neincrederea fatza de cele spuse de cineva. 7 vt (C. i. sunete silabe cuvinte) A emite cu ajutorul organelor vorbirii Si: a articula (3) a pronuntza a scoate a vorbi a zice (reg) a bleshti. 8 vt A raspunde. 9 vt (Fam; ie) Mai ~ ceva! Se zice cand cineva considera k cele relatate de el sau de altcineva nu pot fi rasturnate de nici un argument. 10 vt A reda cu voce tare (din memorie) un text eventual in versuri Si: a declama (2) a recita a zice (rar) a debita¹ (3) (pop) a cuvanta (16) (ivr) a recitalui. 11 vt(a) (Inv) A citi (2). 12 vt (Cu pronumele in dativ) Ashi vorbi sieshi. 13 vt(a) (Pex) A gandi (1). 1415 vtrm (C. i. ganduri idei judecatzi sau opinii shtiri etc.) A (se) aduce la cunoshtintza prin cuvinte Si: a arata (6) a comunica (1) a enuntza (1) a exprima (1) a expune (1) a formula (2) a indica a impartashi a prezenta a relata a revela a servi a transmite a zice (irg) a porunci (inv) a parastisi. 16 vt(a) (Pop; ie) A ~ de la ficatzi A exprima cu multa participare shi amaraciune. 17 vt(a) (Pop; ie) A ~ drept k funia in sac A mintzi. 18 vt (Pop; ie) Ai ~ cuiva inima A presimtzi. 19 vt (Ie) Ashi ~ cuvantul Ashi exprima parerea in legatura cu ceva. 20 vt (Iae) Ashi arata efectele. 21 vt (Iae) A avea un anumit rezultat. 22 vt (Ie) Ai ~ cuiva una shi buna Ai comunica cuiva ceva interesant surprinzator. 23 vt (Ie) Ai ~ (cuiva) una A se exprima dezagreabil fatza de cineva. 24 vt(a) (Ie) A ~ din (sau de la) inima A exprima cu multa sinceritate. 25 vt (Inv) A propovadui. 26 vt (Irg) A prevesti. 27 vt(a) (Rar) A semnifica (1). 28 vt(a) (Rar) A atrage atentzia. 29 vt(a) (Rar; pex) A certa (1). 30 vt (Ivp) A (se) descrie (1). 31 vt (Ivp) A (se) explica (1). 32 vt A (se) comunica cu tarie idei pareri etc. Si: a (se) afirma (3) a (se) declara (2). 33 vt (Pex) A avea convingerea nejustificata k... Si: a pretinde a sustzine (inv) a pretendarisi (ivr) a pretendui. 34 vt A (se) comunica autoritar prin cuvinte sa se faca intocmai ceva Si: a cere (25) a comanda (1) a dispune (3) a ordona a porunci a zice (inv) a hotari (6) a orandui a opri. 35 vt(a) A comunica prin cuvinte detaliat shi de obicei intro desfashurare gradata shi unitara Si: a expune (1) a istorisi a povesti a relata (liv) a nara (inv) a parastisi (fri) a raconta Vz a arata a descrie a infatzisha a prezenta. 36 vt (Pfm; ie) A ~ (cate) verzi shi uscate (sau moshi pe groshi vrute shi nevrute gogoshi brashoave cai verzi pe peretzi cate shi mai multe) A palavragi. 37 vt (Pfm; ie) A (o) ~ shi mortzilor (sau shi la mortzi) Se zice cand cineva trece printro spaima foarte mare printro situatzie foarte dificila. 38 vt (Liv; fam; d. autori sau scrieri texte etc.) A scrie. 39 vt (Liv; fam; pex; d. scrieri texte etc.) A cuprinde (44). 40 vt (Rar) A evoca (1). 41 vt (C. i. ganduri sentimente etc. ascunse sau fapte intamplari situatzii etc.) A arata prin cuvinte deschis shi fara sa omita sau sa modifice ceva Si: a declara (5) a destainui (3) a dezvalui (3) a divulga (1) a impartashi a marturisi a revela a zice (ivp) a dezveli (8) (pop) a cuvanta (14) (inv) a marturi a propovadui (reg) a deveghea (1). 42 vt (Ivp; fam; pex; c. i. oameni) A pari. 43 vr (Inv) A se spovedi (2). 44 vt A (se) numi¹. 45 vt(a) A i se adresa cuiva cu un nume o denumire un titlu un calificativ etc. Si: a chema (19) a denumi (2) a intitula a numi¹ (irg) a numara² (inv) a grai (8) a nomina a numeri a pomeni a titlui. 46 vt (Spc) A da cuiva o porecla (sau a fi poreclit) Si: a (se) porecli a (se) supranumi (reg) a (se) nunashi a (se) policrari. 47 vt(a) A i se adresa cuiva cu o porecla Si: a porecli a supranumi (reg) a nunashi a policrari. 48 vt (Ie) A ~ lucrurilor pe nume A se exprima direct fara menajamente. 49 vt (Pfm; ie) Sa numi mai spui (sau ~tzi ~na)... Formula prin care cineva intareshte adevarul celor afirmate de el. 50 vt (Pfm; iae) Formula prin care cineva se angajeaza sa infaptuiasca ceva. 51 vt(a) (Liv; fig; pex) A canta (1).

SPÚNE spun vb. III. Tranz. 1. A exprima prin viu grai un gand o parere etc.; a rosti a zice a declara. ◊ Expr. Cetzi spuneam eu! = ai vazut k a fost asha cum am afirmat? Nu mai spune! sau ce spui? formula care exprima mirarea neincrederea. ♦ Fig. A evoca a provoca (sentimente amintiri). Nutzi spune nimic lucrul acesta? ◊ Expr. Ai spune cuiva inima = a avea o intuitzie a intui a presimtzi. ♦ Fig. (Pop.) A exprima ceva prin cantec; a canta. 2. A expune a relata a prezenta; a povesti a istorisi a nara. ♦ (Despre texte scrieri) A cuprinde a scrie a consemna. Ce spun ziarele? ♦ A recita. 3. A destainui a marturisi ceva cuiva. ♦ A pari a denuntza pe cineva. 4. A explica cuiva un lucru a lamuri pe cineva. 5. A numi; a porecli. ♦ Refl. impers. A se obishnui a se zice intrun anumit fel. Lat. exponere.

SPÚNE spun vb. III. Tranz. (Folosit shi absolut) 1. A exprima (un gind o parere) prin viu grai; a rosti a zice a declara. Am spus deasara cai in cumpana vremea. SADOVEANU I. A. 93. Toata ziua la fereastra suspinind nu spui nimica. EMINESCU O. I 82. Obshtea nea trimis pre noi satzi spunem k norodul nu te vrea. NEGRUZZI S. I 139. ◊ Fig. Mircea! imi raspunde dealul; Mircea! Oltul repeteaza; Acest sunet acest nume valurilel primesc Unul altuia il spune. ALEXANDRESCU M. 15. ◊ Expr. Cetzi spuneam eu? = ai vazut k a fost asha cum tziam spus? Nu mai spune! (sau ce spui!) exprima mirarea indoiala neincrederea. Cam de citzi ani i fi tu? Ia poate sa am vreo treisprezece ani. Ce spui tu mai? CREANGA P. 148. A spune verde (in fatza sau in ochi) = a spune adevarul dea dreptul fara inconjur sau menajamente. De binear fi sa fie cum zici dar eu itzi spun verde nu cred. REBREANU R. I 161. Intro zi se adunara o multzime de oameni la dinsul shii spusera verden fatza shi hotarit... sa se duca incotro lor duce ochii. SBIERA P. 165. Mosh Roata... spunea omului verde in ochi fie cinea fi cind il scormolea ceva la inima. CREANGA A. 151. A spune drept (sau curat) = a spune adevarul a declara sincer cinstit. FatFrumos... i spuse curat ce cauta. ISPIRESCU L. 5. Curat itzi spun k nu mai ai ce cauta la casa mea. CREANGA P. 193. Am vazut eu moshule felurite pietre scumpe dar k acestea drept satzi spun nam vazut. id. ib. 217. ♦ Fig. A evoca a provoca (sentimente amintiri). O! dar nutzi spune nimic glasul meu? DELAVRANCEA O. II 185. ◊ Expr. Ai spune cuiva inima = a avea o intuitzie. Li era drag k sarean ochi pentru k le spunea inima ce om fara de lege este spinul. CREANGA O. A. 242. ♦ Fig. (Popular) A exprima prin cintec a cinta. Alauta lui Ilie prinse a spune o durere mistuitoare. SADOVEANU O. I 301. Aud doina spusa din frunza. DELAVRANCEA O. II 260. 2. A expune a relata. Ce teai apucat sami spui mie toate astea? CAMIL PETRESCU U. N. 190. Ii arat locul unde a fost templul lui Ahile shii spun cum pasarile insulei zburau in fiecare dimineatza la mare deshi muiau penele. VLAHUTZA R. P. 42. Invinshi!... dar spune Harnov Cum Tomsha nea invins? ALECSANDRI T. II 174. ◊ (Invechit la pers. 3 pl. cu valoare de impersonal) Spun k in minutul acela el era foarte galben la fatza. NEGRUZZI S. I 148. Spun k omori paisprezece inshi. BALCESCU O. II 172. ◊ Refl. impers. Din batrini se spune k sint ceasuri bune. ALECSANDRI P. I 56. Nu e dracul asha de negru cum se spune (= lucrurile nu sint chiar asha de rele cum sint aratate). ♦ Fig. (Despre scrieri texte) A cuprinde a relata a scrie. Ce mai spun ziarele? ◊ Impers. Spune la cartzi k in vremea cea veche veche de tot oamenii se inchinau la idoli. ISPIRESCU U. 3. SHi ce spune in cartea asta? NEGRUZZI S. I 223. 3. A povesti a istorisi. Se imprietenise cu vreun mosh batrin sau cu vreo baba carei spunea «poveshti fantastice despre zine imbracate in aur shi lumini». CALINESCU E. 53. Incepu a ride mai dinainte de comica istorie care avea so spuie. VLAHUTZA O. A. III 69. Dar dumneata moshule no sa ne spui ceva? NEGRUZZI S. I 245. ◊ Fig. Vintul alene cintind deasupra padurii prin virfuri Spune traite poveshti din lumilealbastreale zarii. COSHBUC P. II 63. ◊ Expr. A spune (cite sau shi) verzi shi uscate = a vorbi multe shi fara rost a trancani. [TZiganca] incepu a arata craiesei cite toate shi ai spune cite verzi shi uscate de gindeai cai o melitza. RETEGANUL P. I 48. De ce sa ni mai spunem unii altora cite verzi shi uscate? SBIERA P. 88. A spune (la) cai verzi (pe peretzi) v. cal. ♦ A recita a debita (ceva). A spune o poezie. ▭ Undes shirurile clare din viatzami sa le spun? EMINESCU O. I 158. ♦ (Rar) A citi. Eram capabil sa spun pe carte cit oricare... de rapede. NEGRUZZI S. I 11. 4. A destainui a marturisi (ceva cuiva). Taina voastran veci de veci La nimeni no so spui! COSHBUC P. I 232. Fiindca a venit vorba deasha itzi spun k la un frate. CREANGA P. 200. Gura tu! invatza minte nu ma spune nimarui. EMINESCU O. I 80. Alba pasarica!... Ce durere spune Ce dor greu supune Inimioara ta? ALECSANDRI P. I 197. ♦ A denuntza (pe cineva); a piri. Sa nu ma spui la... craiul sherpilor. RETEGANUL P. II 43. Mama ma spuse la tata Tata sare sa ma bata. HODOSH P. P. 71. 5. A explica cuiva un lucru a lamuri pe cineva a da explicatzii. [Fata] se infatzisha la imparatul shi spuse pentru ce a venit. ISPIRESCU L. 22. 6. Ai zice cuiva pe nume; a numi a porecli. [Copiii] imi spuneau Dintzosul. STANCU D. 320. Dar oare pe acesta cum... la fi mai chemind? Zii pe nume sa tzil spun raspunse atunci Ochila zimbind pe sub mustetze. CREANGA P. 245. Prez. ind. shi: spui (ARGHEZI P. T. 154 CARAGIALE O. III 53).

A SPÚNE spun 1. tranz. 1) A reda prin cuvinte; a exprima prin grai; a zice. ~ adevarul. ~ pe de rost. ◊ ~ drept a spune adevarul. Cine ar fi putut ~ cine ar fi putut sa creada. A nu ~ nici carc a nu scoate nici o vorba. ~ verde in fatza (sau in ochi) a da adevarul pe fatza fara ocolishuri. Ai ~ cuiva inima a presimtzi. Dupa cum se ~ cu alte cuvinte. ~ poveshti a comunica lucruri ireale. 2) (piese muzicale) A produce cu vocea sau cu un instrument; a zice; a canta; a interpreta. 3) (pe cineva cuiva) A prezenta k vinovat de infaptuirea unor actziuni reprobabile tzinute in taina dand in vileag cu intentzii rele; a pari; a denuntza. 2. intranz. A purta numele; a se numi; a se chema. Cum itzi ~? /<lat. exponere

spune v. 1. a arata prin vorbe: spunemi parerea ta; 2. a povesti: a spune un basm; 3. a denuntza: m’a spus; 4. a da pe fata a marturisi: spune adevarul. [Lat. EXPONERE (cu sensul lui DICERE in latinitatea medie): sensul intermediar «a arata» il poseda macedoromana].

spun spus a spúne v. tr. (lat. expónere it. sporre pv. esponer espondre sp. esponer. D. rom. vine alb. špun. V. pun expun). Arat prin vorbe declar marturisesc expun: spun ceĭa ce cred. Povestesc narez: spun ce s’a intimplat. Denuntz: m’a spus. Zic: spune shi tu o vorba. A spune mincĭunĭ a mintzi. A spune poveshtĭ a nara basme. Ce spuĭ? saŭ Nu maĭ spune! exclamatziune de uĭmire adica „cum se poate numi vine sa cred!” Fals se spune ild. se zice se pronuntza.

spúne (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. spun 1 pl. spúnem 2 pl. spúnetzi; conj. prez. 3 sa spúna; ger. spunand; part. spus

spúne vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. spun 1 pl. spúnem 2 pl. spúnetzi; conj. prez. 3 sg. shi pl. spúna; ger. spunand; part. spus

spune (ind. prez. 1 sg. spun conj. spuna ger. spunind)

spun spui 2 spuna 3 conj. spusei 1 aor. spunand ger.

SPÚNE vb. v. aparea arata chema citi canta evoca executa indica interpreta intona ivi infatzisha numi parcurge predica prezenta propaga propovadui raspandi veni.

SPÚNE vb. 1. a vorbi a zice (pop.) a cuvanta a glasui a grai (inv.) a vorovi. (~i inainte nu te sfii!) 2. a rosti a vorbi a zice (pop.) a cuvanta a glasui a grai (inv.) a glasi (depr.) a debita. (~ numai prostii.) 3. v. arata. 4. v. afirma. 5. v. zice. 6. a face a zice. (El ~: Nu vreau!) 7. v. transmite. 8. v. povesti. 9. v. destainui. 10. v. recita. 11. v. sustzine. 12. a se afirma a se auzi a se shopti a se vorbi a se zice a se zvoni (inv. shi reg.) a (se) suna (reg.) a se slomni. (Se ~ k a plecat.) 13. v. scoate. 14. v. pronuntza. 15. v. supranumi. 16. v. numi. 17. a sustzine. (Ce ~ savantul in aceasta carte?) 18. v. presupune. 19. v. contzine. 20. v. semnifica. 21. v. denuntza. 22. v. porunci. 23. v. obiecta.

spune vb. v. APAREA. ARATA. CITI. CINTA. EXECUTA. INDICA. INTERPRETA. INTONA. IVI. INFATZISHA. PARCURGE. PREDICA. PREZENTA. PROPAGA. PROPOVADUI. RASPINDI. VENI.

SPUNE vb. 1. a vorbi a zice (pop.) a cuvinta a glasui a grai (inv.) a vorovi. (~i inainte nu te sfii!) 2. a rosti a vorbi a zice (pop.) a cuvinta a glasui a grai (inv.) a glasi (depr.) a debita. (~ numai prostii.) 3. a arata a indica a preciza (inv. shi reg.) a semna (inv.) a premite (grecism inv.) a prohdeorisi. (Dupa cum am ~.) 4. a afirma a declara a marturisi a relata a zice (pop.) a cuvinta (inv.) a marturi. (A ~ urmatoarele...) 5. a exprima a formula a pronuntza a rosti a zice. (A ~ urmatoarea opinie...) 6. a face a zice. (El ~: Nu vreau!) 7. a comunica a transmite a zice (inv.) a parastisi (fig.) a servi. (lam ~ tot ce miai spus; lea ~ ultimele noutatzi.) 8. a arata a expune a istorisi a infatzisha a nara a povesti a prezenta a relata (inv.) a parastisi. (A ~ subiectul unei piese.) 9. a declara a destainui a dezvalui a divulga a impartashi a incredintza a marturisi a revela a spovedi (livr.) a confia (inv. shi pop.) a dezveli (reg.) a deveghea (inv.) a propovadui. (Ia ~ dragostea lui pentru ea.) 10. a declama a recita a rosti (rar) a debita (pop.) a cuvinta. (A ~ o poezie.) 11. a afirma a declara a pretinde a sustzine a zice (grecism inv.) a pretenderisi. (~ k marfa e de buna calitate.) 12. a se afirma a se auzi a se shopti a se vorbi a se zice a se zvoni (inv. shi reg.) a (se) suna (reg.) a se slomni. (Se ~ k a plecat.) 13. a articula a grai a pronuntza a rosti a scoate a vorbi a zice (prin Mold.) a bleshti. (Na ~ un cuvint.) 14. a (se) pronuntza. (In Moldova se ~ „chicior”.) 15. a boteza a chema a denumi a intitula a numi a porecli a supranumi (inv. shi reg.) a numara (inv.) a grai a nomina a numeni a titlui. (Pentru vitejia lui iau ~ „Bravul”.) 16. a se chema a se numi a se zice (inv.) a se pomeni. (Cum se ~ pe la voi acestei flori?) 17. a sustzine. (Ce ~ savantul in aceasta carte?) 18. a admite a presupune a zice. (Sa ~ cai asha cum sustzii.) 19. a contzine a cuprinde a scrie a zice. (Ce ~ aceste documente?) 20. a insemna a semnifica a simboliza (inv.) a semna. (Aceasta porecla nu ~ nimic.) 21. a denuntza a piri a reclama (pop.) a vinde (Mold. Transilv. shi Maram.) a ponoslui (inv.) a jelui a vadi (fam. fig.) a aranja a turna. (La ~ autoritatzilor.) 22. a ordona a porunci a zice. (Fa cetzi ~ el!) 23. a obiecta a reprosha a zice (inv.) a prici a remonstra. (Nam ce ~ totul a fost perfect.)

A spune ≠ a tacea

spúne (n us) vb. 1. (Inv.) A expune a exprima a indica. 2. A zice. 3. A povesti a nara a recita. 4. A acuza a reclama a denuntza. Mr. (a)spun(ere) spush spus; megl. spun(iri) spush spus; istr. spur spus. Lat. exponĕre (Pushcariu 1636; CandreaDens. 1467; REW 3054; Popinceanu ZRPh. LXIX 23666) cf. it. esporre prov. esponer (calabr. spunere) v. fr. espondre sp. exponer port. expôr alb. špuń „a invatza a instrui” (Meyer 415; Philippide II 641). Uz general (ALR I 107). Der. spus adj. (zis); nespus adj. (inexprimabil; adv. nemaipomenit extraordinar); spusa s. f. (zisa).

AUTOS EPHA (Aὑτός ἔφα) (gr.) el insushi a spus Formula utilizata de discipolii lui Pitagora pentru a pune capat unei dispute. Argument fara replica. V. shi Ipse (magister) dixit.

DIXI (ET SALVAVI ANIMAM MEAM) (lat.) am spus (shi miam mantuit sufletul) Formula rostita de filozofi shi de jurishti la incheierea argumentarilor shi a pledoariilor. Prin ea se subliniaza k ai spus tot ce ai avut de spus.

IPSE (MAGISTER) DIXIT (lat.) el insushi (magistrul) a spus Scolasticii in lipsa de alte argumente recurgeau in discutziile lor la autoritatea neconditzionata a magistrului lor Aristotel. V. shi Autos epha.

LE SECRET D’ENNUYER EST CELUI DE TOUT DIRE (fr.) secretul de a plictisi este acela de a spune totul Voltaire „Discours sur l’homme” VI 171.

MAGISTER DIXIT V. IPSE (MAGISTER) DIXIT.

NULLUM EST IAM DICTUM QUOD NON SIT DICTUM PRIUS (lat.) nu sa spus nimic care sa nu fi fost spus mai inainte Terentziu „Eunuchus” Prolog 41. Ineditul shi originalitatea sunt intotdeauna relative.

QUIDQUID TENTABAT DICERE VERSUS ERAT (lat.) orice incearca sa spuna era vers Ovidiu „Tristele” IV 10 26: „Et quod tentabam dicere versus erat” („Orice incercam sa spun era vers”). Expresia indica talentul poetic deosebit al cuiva.

RIDENTEM DICERE VERUM (lat.) sa spui adevarul razand Horatziu „Satirae” I 1 24.

SOLEM QUIS DICERE FALSUM AUDEAT (lat.) cine ar cuteza sa spuna k Soarele nu este adevarat? Vergiliu „Georgica” I 463464. Evidentzele nu pot fi contestate.

UBI SOLITUDINEM FACIUNT PACEM APPELLANT (lat.) acolo unde fac pustiu spun k fac pace Tacit „De vita Agricolae” 30. Cuvintele prin care eroul caledonian Calgacus infiereaza pe romani care pradau shi pustiau tzinuturile cucerite de ei.

A spune brashoave Brashoave inseamna palavre minciuni. Cuvintul vine de la Brashov iar expresia de la negustorii brashoveni de odinioara care aducindushi marfa la tzara o recomandau cu tot felul de laude exagerate de baliverne shi reclame viclene. „Siretul inadins ne duceasha departe scria Vlahutza k sa nu bagam noi de seama k ne spune brashoave.” (Opere alese vol. II pag. 24). IST.

a spune doua vorbe shi un cuvant expr. a vorbi extrem de concis.

a spune gogoshi expr. a spune minciuni.

a spune ocabele expr. (adol.) a mintzi; a lansa zvonuri nefondate.

a spune prapastii expr. 1. a spune lucruri care inspaimanta. 2. a spune lucruri lipsite de ratziune / prostii / bazaconii.

a spune verzi shi uscate expr. a spune prostii a vorbi fara rost.

a spune vrute shi nevrute expr. a flecari a palavragi.

ai spune (cuiva) ceva verde in fatza expr. ai spune ceva (cuiva) direct / cu sinceritate / fara menajamente.

ai spune cuiva vreo doua de dulce expr. a certa / a mustra pe cineva.