CITÍ citesc vb. IV. Tranz. 1. A parcurge un text (pronuntzand cuvintele sau nu) pentru a lua cunoshtintza de cele scrise. ♦ A rosti un text cu voce tare pentru a comunica cuiva contzinutul lui. ♦ A descifra o partitura muzicala urmarind cu ochii sunetele reprezentate shi valorile lor (shi a le reproduce cu vocea sau cu un instrument). ♦ A interpreta indicatziile topografice ale unei hartzi sau ale unui plan shi a reconstitui dupa ele conformatzia terenului. ♦ A inregistra a deslushi indicatziile date de un contor de un barometru de un indicator etc. 2. Fig. A descoperi a sesiza gandul sentimentele ascunse etc. ale cuiva din atitudinea sau din expresia figurii sale. 3. A invatza a studia (parcurgand scrieri izvoare etc.). ♦ A se instrui a se cultiva. 4. (In expr.) A citi in stele = a prezice cuiva viitorul dupa pozitzia stelelor. A citi (cuiva) in palma = a prezice cuiva viitorul shi caracterul examinandui liniile din palma. [Var.: (pop.) cetí vb. IV] Din sl. čitati čisti.

citi vt [At: COD. VOR. 145/11 / V: (irg) ceti (inv) ciati / Pzi: ~tesc / E: vsl чисти] 1 A cunoashte semnificatzia literelor (de tipar sau de mana) ce alcatuiesc cuvintele shi a putea rosti (tare sau in gand) sunetele. 2 A parcurge un text (pronuntzand sau nu cuvintele) pentru a lua cunoshtintza de cele scrise. 3 A comunica altora contzinutul unei scrieri rostind cu glas tare ceea ce este scris sau tiparit in ea Vz a prociti. 4 (Bis) A rosti anumite texte religioase la anumite ocazii. 5 (Pfm; ie) Ai ~ cuiva (buchiile) A spune cuiva tot ce crezi despre el. 6 (Fig) A descoperi gandul sentimentele ascunse etc. ale cuiva din atitudinea sau din expresia figuri sale. 7 A descifra o partitura muzicala urmarind cu ochii sunetele reprezentate shi valorile lor (shi a le reproduce cu vocea sau cu un instrument). 8 A interpreta indicatziile topografice ale unei hartzi sau ale unui plan shi a reconstitui dupa ele conformatzia terenului. 9 A inregistra indicatziile date de un aparat de masura de un indicator etc. 10 A studia (parcurgand scrieri documente etc.). 11 A se cultiva. 12 (Ie) A ~ in stele A prezice cuiva viitorul dupa pozitzia stelelor. 13 (Ie) A ~ (cuiva) in palma A prezice cuiva viitorul shi caracterul examinandui liniile din palma.

CITÍ citesc vb. IV. Tranz. 1. A parcurge un text (pronuntzand cuvintele sau nu) pentru a lua cunoshtintza de cele scrise. ♦ A rosti a urmari un text cu glas tare pentru a comunica cuiva contzinutul lui. ♦ A descifra o partitura muzicala urmarind cu ochii sunetele reprezentate shi valorile lor (shi a le reproduce cu vocea sau cu un instrument). ♦ A interpreta indicatziile topografice ale unei hartzi sau ale unui plan shi a reconstitui dupa ele conformatzia terenului. ♦ A inregistra a deslushi indicatziile date de un contor de un barometru de un indicator etc. 2. Fig. A descoperi a sesiza gandul sentimentele ascunse etc. ale cuiva din atitudinea sau din expresia figurii sale. 3. A invatza a studia (parcurgand scrieri izvoare etc.) ♦ A se instrui a se cultiva. 4. (In superstitzii; in expr.) A citi in stele = a prezice cuiva viitorul dupa pozitzia stelelor. A citi (cuiva) in palma = a prezice cuiva viitorul shi caracterul examinandui liniile din palma. [Var.: (pop.) cetí vb. IV] Din sl. čitati čisti.

CITÍ citesc vb. IV. Tranz. (Folosit shi absolut) 1. A parcurge un text pentru a percepe cele scrise (rostindule in acelashi timp in gind sau tare); a lua cunoshtintza de contzinutul scris al unei cartzi al unei scrieri etc. Tot mai citesc maiastratzi carte Deshi tzio shtiu pe dinafara. VLAHUTZA O. A. I 49. Mama invatza cu mine acasa shi citea acum la ceaslov la psaltire shi Alexandria mai bine decit mine. CREANGA A. 11. Tu citeshti scrisori din roase plicuri SHi intrun ceas gindeshti la viatza toata. EMINESCU O. I 119 Ai voit amice k mai nainte de a o tipari sa citesc eu in manuscript cartea romineasca ce tu ai compus. ODOBESCU S. III 9. ♦ (Cu privire la o partitura la note de muzica) A recunoashte urmarind cu ochii sunetele reprezentate shi valorile lor shi a le reproduce cu vocea sau cu un instrument muzical. Citeshte o simfonie. ♦ (Cu privire la o harta la un plan) A distinge indicatziile topografice shi ashi imagina dupa ele conformatzia terenului. Citea harta amanuntzita a regiunii. ♦ A cerceta (uneori pentru a nota in vederea unei calculatzii) indicatziile inregistrate de un aparat (contor barometru seismograf etc.). 2. Fig. A descoperi gindul sau sentimentele cuiva din atitudinea privirea expresia figurii etc. Chiar daca unii tac... eu citesc in privirile lor batjocura. STANCU 320. Citi tristetzea de pe chipul tovarashului sau. SAHIA N. 32. 3. A comunica altora contzinutul unei scrieri (scrisori cartzi) rostind cu glas tare ceea ce este scris sau tiparit in ea. Mama a citit copilului o poveste. ◊ E foarte frumos. SHi daca nai obosit mai citeshtene ceva. VLAHUTZA O. A. III 90. ◊ Refl. pas. La radio sa citit articolul de fond din «Scinteia»..4. A invatza a studia. A citit mult pentru examene. ♦ A se instrui a se cultiva. Om care. citeshte mult. 5. (Subiectul este preotul) A face lectura in anumite ocazii a unor texte religioase. Ma dascale nam ispravit. Dar ce parinte nu iam citit? TEODORESCU P. P. 130. 6. (In superstitzii numai in expr.) A citi in stele = a prezice viitorul dupa pozitzia stelelor. Varianta: cetí (ISPIRESCU L. 98 NEGRUZZI S. I 46 JARNÍKBIRSEANU D. 117 ALECSANDRI P. P. 90) vb. IV.

A CITÍ ~ésc 1. tranz. 1) (texte scrieri etc.) A reproduce in glas sau in gand (pentru a lua cunoshtintza de cele scrise). ~ o povestire. ~ fugitiv. 2) fig. (ganduri sentimente intentzii etc.) A intzelege din expresia fetzei sau din atitudine. ◊ ~ printre randuri a pricepe shi ceea ce nu este exprimat direct intrun text. ~ in stele a) a prevesti viitorul destinul cuiva dupa pozitzia stelelor; b) a sustzine ceva fara nici un temei. 3) (partituri hartzi indicatzii ale unor aparate etc.) A descifra cu ajutorul vazului. 4) rar A insushi prin instruire; a studia. ~ istoria. 2. intranz. A deveni cult; ashi imbogatzi cunoshtintzele; a se cultiva. /<sl. tzitati tzisti

citì (Mold. cetì) v. 1. a cunoashte literele alfabetului shi a shti sa le impreune in vorbe; 2. a parcurge cu ochii sau a rosti cu glas tare un text tiparit sau scris: a citi ziare; 3. fig. a patrunde ceva intunecos sau ascuns: privirea lui citeshte ’n suflete omeneshti EM.; 4. a ghici a descoperi: citesc in ochii sai. [Slav. ČITǑ].

CETÍ vb. IV. v. citi.

cetí v. Mold. Tr. V. citì.

cetésc V. citesc.

citésc (vest) shi ce (est) v. tr. (vsl. čitati čisticĭton. V. cinste cin 1 cisla procitesc). Strabat cu ochiĭ ceĭa ce e scris pronuntzind cuvintele orĭ nu: a citi un cuvint o carte un autor. Descifrez: a citi o bucata muzicala. Fig. Patrund pricep ceva dificil: a citi ceva in ochiĭ cuĭva. Barb. in Trans. Bucov. (dupa germ. lesen) predaŭ un curs k profesor.

cití (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. citésc imperf. 3 sg. citeá; conj. prez. 3 sa citeásca

cití vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. citésc imperf. 3 sg. citeá; conj. prez. 3 sg. shi pl. citeásca

citi

citesc team 1 imp.

CITÍ vb. 1. a parcurge (livr.) a lectura (inv. shi pop.) a spune a zice. (A ~ cateva randuri apoi a tacut.) 2. v. invatza. 3. a se cultiva a se instrui. (~ mult shi sistematic.) 4. (MUZ.) a descifra. (~ o partitura.)

CITI vb. 1. a parcurge (livr.) a lectura (inv. shi pop.) a spune a zice. (A ~ citeva rinduri apoi a tacut.) 2. a invatza a studia. (~ cursul pentru examene.) 3. a se cultiva a se instrui. (~ mult shi sistematic.) 4. (MUZ.) a descifra. (~ o partitura.)

cití (citésc citít) vb. A parcurge un text. Var. ceti (inv.). Sl. čitati (Miklosich Slaw. Elem. 52; Cihac II 57; Skok 65) de la čisti čitǫ „a cinsti a citi” care este etimonul lui cinsti. Der. citanie s. f. (lectura; inv. invatzatura; astazi slujba religioasa) din sl. čitenije četanije; citetz s. m. (cititor) din sl. čĭticĭ; citetz adj. (lizibil) de la citi; citeala s. f. (inv. lectura studiu); citire s. f. (lectura; enciclopedie manual carte de shcoala elementara); cititor s. m. (lector).

GRAECA SUNT NON LEGUNTUR (lat.) (aceste cuvinte) sunt scrise pe greceshte nu se citesc Avertisment asupra unui text ininteligibil dificil in Evul Mediu limba greaca nemaifiind cunoscuta pasajele scrise in greceshte din lucrarile latine se sareau.

MIRA CETI stea din constelatzia Balena a carei stralucire este variabila intre marimile 17 shi 96 cu o perioada de 332 ± 9 zile. Prima stea variabila cunoscuta; a fost descoperita in 1596 de astronomul german D. Fabricius.

citi citesc I v. t. a ghici intentziile cuiva. II v. i. a bea a trage la masea.