CITÍ citesc vb. IV. Tranz. 1. A parcurge un text (pronuntzand cuvintele sau nu) pentru a lua cunoshtintza de cele scrise. ♦ A rosti a urmari un text cu glas tare pentru a comunica cuiva contzinutul lui. ♦ A descifra o partitura muzicala urmarind cu ochii sunetele reprezentate shi valorile lor (shi a le reproduce cu vocea sau cu un instrument). ♦ A interpreta indicatziile topografice ale unei hartzi sau ale unui plan shi a reconstitui dupa ele conformatzia terenului. ♦ A inregistra a deslushi indicatziile date de un contor de un barometru de un indicator etc. 2. Fig. A descoperi a sesiza gandul sentimentele ascunse etc. ale cuiva din atitudinea sau din expresia figurii sale. 3. A invatza a studia (parcurgand scrieri izvoare etc.) ♦ A se instrui a se cultiva. 4. (In superstitzii; in expr.) A citi in stele = a prezice cuiva viitorul dupa pozitzia stelelor. A citi (cuiva) in palma = a prezice cuiva viitorul shi caracterul examinandui liniile din palma. [Var.: (pop.) cetí vb. IV] Din sl. čitati čisti.