povesti [At: (a. 1600) CUV. D. BATR. II 54/12 / V: (irg) ~visti (reg) ~vasti / Pzi: ~tesc / E: poveste] vt 1 A expune detaliat shi de obicei intro desfashurare gradata fapte intamplari reale evenimente etc. Si: a istorisi a relata (liv) a nara (frm) a raconta. 2 vt A spune o poveste (27). 3 (Rar) A infatzisha prin imagini Si: a arata a ilustra. 45 vti (Irg) A (se) face cunoscut. 67 vti (Bis; spc) A (se) propovadui. 8 vi (Pfm) A sta de vorba cu cineva Si: a conversa a discuta (fam) a palavragi a sporovai a taifasui. 9 vt (Rar) A dezbate. 10 vt (Pop) A defaima. 11 vt (Pop; shie A ~ pe la spate pe cineva) A barfi. 12 vrim (Ivr; if povisti) A se mentziona. 13 vi (Reg) A avea relatzii de dragoste cu cineva. 14 vi (Reg) A face curte cuiva. 15 vi (Reg; d. grauri) A scoate sunete caracteristice speciei. 16 vi (Reg) A prevesti de rau Si: a cobi.

POVESTÍ povestesc vb. IV. 1. Tranz. (Folosit shi absolut) A face cunoscut a infatzisha a comunica prin cuvinte ceva; a expune a istorisi a nara. El are un dar de la dumnezeu de povesteshte asha de frumos. SADOVEANU E. 112. Clipind din genele carunte incepea povesti moshneagul. GOGA P. 24. Peste doua sute de ani batrinii vor povesti copiilor in stilul basmelor multe din lucrurile care noi le vedem aievea. VLAHUTZA O. A. I 217. Imparateasa povesteshte sotzului sau cite a patimit ea de cind sa facut el nevazut. CREANGA P. 101. ◊ Fig. Codrii negri aiureaza shi izvoarelei albastre Povestesc elen de ele numai dragostele noastre. EMINESCU O. I 155. Intranz. (Urmat de determinari introduse prin prep. «de» sau «despre») Parintele Veniamin incepu sa ne povesteasca despre o multzime de lucruri felurite. SADOVEANU O. VII 182. Am vazut numai pe harta pina acum citeva zile shiam citit in cartzi pe urma miau povestit luptatorii in cap cu tata despre acest cimp al Marasheshtilor. SAHIA N. 15. (Fig.) Vintul pasarile codrul luna razele de soare Povestesc mereu de tine shi de toate ceai facut. EFTIMIU I. 104. ◊ Refl. impers. Ii raspunsera k bunii lor auzisera de la strabunii lor povestinduse de asemenea fleacuri. ISPIRESCU L. 9. ♦ A infatzisha (o intimplare) prin mijloace plastice (shi nu prin vorbe). Artist cu nume mare el de bunavoie se duse dupa armata in razboi pentru k sa ne poata povesti prin tablouri toate grozaveniile. GHEREA ST. CR. II 89. 2. Intranz. (Transilv. Ban.) A sta de vorba (cu cineva) a sta la taifas. Mai povestira un rastimp in fatza crishmei pe urma se imprashtiara. REBREANU I. 40. Se ia popa meu cu muierea... shi merg catre casa mortului povestind. RETEGANUL P. II 64. SHtii tu badeo ce ziceai Cind seara la noi veneai SHi pe lavitza shedeai SHi cu maica povesteai? JARNÍKBIRSEANU D. 265. ♦ Tranz. (Rar) A discuta. Avem de povestit dupa prinz chestiuni importante. VORNIC P. 174.

A POVESTÍ ~ésc tranz. (ceea ce a vazut a auzit sau a invatzat subiectul) A relata intro succesiune logica shi intro forma anumita; a istorisi; a nara. /Din poveste

povestì v. a spune cu deamaruntul intamplari adevarate sau falshe.

povasti v vz povesti

povisti v vz povesti

povestésc v. tr. (d. poveste. Cp. shi cu vsl. povestovati a povesti). Narez istorisesc spun cum s’a intimplat: ĭa povesteshtene ceaĭ patzit!

povestí (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. povestésc imperf. 3 sg. povesteá; conj. prez. 3 sa povesteásca

povestí vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. povestésc imperf. 3 sg. povesteá; conj. prez. 3 sg. shi pl. povesteásca

POVESTÍ vb. a arata a expune a istorisi a infatzisha a nara a prezenta a relata a spune (inv.) a parastisi. (A ~ subiectul unei piese.)

POVESTÍ vb. v. barfi blama calomnia cleveti conversa defaima denigra dialoga difuza discredita discuta duce imprashtia intinde latzi ponegri predica propaga propovadui raspandi vorbi.

POVESTI vb. a arata a expune a istorisi a infatzisha a nara a prezenta a relata a spune (inv.) a parastisi. (A ~ subiectul unei piese.)

povesti vb. v. BIRFI. BLAMA. CALOMNIA. CLEVETI. CONVERSA. DEFAIMA. DENIGRA. DIALOGA. DIFUZA. DISCREDITA. DISCUTA. DUCE. IMPRASHTIA. INTINDE. LATZI. PONEGRI. PREDICA. PROPAGA. PROPOVADUI. RASPINDI. VORBI.

povestí povestesc vb. refl. A sta de vorba a discuta: „Da’ cum se povestesc ei asha frumos shi catingan dintro data o apuca feciorul pe fata...” (BiltziuDancush 2005: 62). Din poveste (< sl. pověstǐ) (DEX MDA).