TREZÍ trezesc vb. IV. 1. Tranz. shi refl. A (se) deshtepta din somn. 2. Refl. shi tranz. Ashi veni sau a face sashi vina in fire (dintro stare de reverie de leshin etc.). 3. Refl. shi tranz. A deveni sau a face sa devina conshtient a ajunge sau a face sa ajunga sa intzeleaga sashi dea seama de realitate de adevar; a (se) dumeri a (se) lamuri. 4. Refl. A se pomeni pe neashteptate cu cineva a ajunge deodata undeva la cineva sau intro situatzie neprevazuta. ◊ Expr. Unde te trezeshti? se spune unui om prea indraznetz sau care se comporta in mod nepotrivit. ♦ A se afla intrun anumit loc sau intro anumita stare de cand shtie de cand ishi poate aduce aminte. 5. Refl. (Despre mancaruri bauturi mirosuri) Ashi pierde taria gustul aroma; a se rasufla. Din sl. trĕzviti.

trezi [At: VARLAAM C. 280 / V: (irg) ~zvi / Pzi: ~zesc / E: vsl трѣзвити (сѧ)] 12 vtr A (se) scula din somn Si: a (se) deshtepta. 34 vtr A face sashi revina sau ashi reveni dintro stare de ametzeala din leshin etc. 56 vtr (Fig) A face sashi revina sau ashi reveni dintro stare de ratacire sufleteasca din reverie. 78 vtr A face sashi revina sau ashi reveni din betzie. 910 vtr (Fig) A face sa iasa sau a ieshi dintro stare de letargie de nemishcare de inactivitate. 1112 vtr A face sa revina sau a reveni la viatza Si: a invia. 13 vt (Ivr) A readuce in actualitate. 1415 vtr A face sa devina sau a deveni conshtient de realitate de adevar Si: a (se) dumeri a (se) lamuri. 1617 vtr A face sa se manifeste sau a se manifesta. 18 vr (Pop; d. fiintze) A veni pe lume Si: a se nashte. 19 vr A se pomeni pe neashteptate cu (sau la) cineva sau undeva ori intro situatzie neprevazuta. 20 vr (Pop; ie) Unde te ~zeshti? Se spune unui om prea indraznetz sau care se comporta nepotrivit. 21 vr (Pop; ie) A se ~ vorbind A vorbi vrute shi nevrute fara sashi dea seama ce spune. 22 vr A se afla intrun anumit loc sau intro anumita stare de cand se shtie de cand ishi poate aduce aminte. 23 vr (Reg; d. mancaruri bauturi substantze aromatice) Ashi pierde gustul taria aroma Si: a se rasufla.

TREZÍ trezesc vb. IV. 1. Tranz. shi refl. A (se) deshtepta a (se) scula din somn. 2. Refl. shi tranz. Ashi veni sau a face sashi vina in fire (dintro stare de reverie de leshin etc.). 3. Refl. shi tranz. A deveni sau a face sa devina conshtient a ajunge sau a face sa ajunga sa intzeleaga sashi dea seama de realitate de adevar; a (se) dumeri a (se) lamuri. 4. Refl. A se pomeni pe neashteptate cu cineva a ajunge deodata undeva la cineva sau intro situatzie neprevazuta. ◊ Expr. Unde te trezeshti? se spune unui om prea indraznetz sau care se comporta in mod nepotrivit. ♦ A se afla intrun anumit loc sau intro anumita stare de cand shtie de cand ishi poate aduce aminte. 5. Refl. (Despre mancaruri bauturi mirosuri) Ashi pierde taria gustul aroma; a se rasufla. Din sl. trĕzviti.

TREZÍ trezesc vb. IV. Refl. 1. A se scula a se deshtepta din somn. A doua zi ma trezii disdedimineatza. SADOVEANU O. VI 118. Se trezi din somn deodata de sarutui fermecat. EMINESCU O. I 80. Mam trezit destul de dimineatza nui asha? ALECSANDRI T. I 407. Mam culcat shiam adormit Anevoie mam trezit. JARNÍKBIRSEANU D. 237. ◊ Fig. Se trezesc muntzii cimpiile apele. Zorile noi ishi deschid pleoapele. TULBURE V. R. 20. In zorii zilei cimpiile se trezesc parca dintro orgie shi linishtea se intoarce asupra lor k o stafie. BOGZA C. O. 249. [Zarzarul] sa trezit asha de dimineatza Cu ramuri albe shi se poate spune Cai pentruntiia oara in viatza Cind i sentimplaasemenea minune. TOPIRCEANU B. 5. ♦ Tranz. A deshtepta pe cineva din somn. Au coborit la crishma shau trezit pe negustor. SADOVEANU B. 105. Tata nu te infricosha k eu sint!... ci trezeshte pe mama. CREANGA P. 79. Dorul mindrei mare este... Eu ma culc el ma trezeshte. HODOSH P. P. 37. ◊ (Poetic) SHi luna ishi adormea stralucirea SHi vintul porni afara sa trezeasca zorile. ISAC O. 75. 2. Fig. A se deshtepta dintro stare de ametzeala de visare de letargie; p. ext. a reveni la viatza a incepe o viatza noua. Cind se trezi bine din cugetarile lui vazu k soarele da in asfintzit. ISPIRESCU L. 34. Femeia lui Ipate shi cu baba cind se trezesc din ametzeala nici tu drumetz nici tu copil nici tu nemica. CREANGA P. 174. Lapushneanul se trezise din letargia sa. NEGRUZZI S. I 160. ♦ Tranz. A scoate din amortzeala din letargie; a readuce la viatza. SHi zina viseaza de veacuri Un tinar nascut din dumbrava Sa vina sai dea un sarut Trezindo din vraja bolnava. BENIUC V. 85. Merge... Din frunze pocnind Codrii vechi trezind. ALECSANDRI P. P. 62. 3. Ashi reveni din betzie. (Tranz. fact.) In ochi negri cal lovea Din betzie cal trezea SHi din gura mii striga. TEODORESCU P. P. 544. 4. Fig. A lua fiintza a aparea a se ivi a se manifesta. Lunca ride shinverzeshte Dorun suflet se trezeshte. ALECSANDRI P. I 235. ♦ Tranz. fact. A face sa ia fiintza sa se manifeste. Politica de pace dusa de puterea sovietica inca din primele zile ale existentzei sale a trezit simpatia maselor iubitoare de pace din lumea intreaga. CONTEMPORANUL S. II 1953 nr. 368 2/1. Operele... artistice ne turbura toata inima trezesc toata durerea pricinuita de razboi. GHEREA ST. CR. II 86. ♦ (Despre fiintze) A capata viatza a veni pe lume; a se nashte. Satul Humuleshtii in care mam trezit nui un sat laturalnic. CREANGA A. 71. 5. A deveni conshtient a ajunge sa intzeleaga sashi dea seama de realitate. Deodata sau trezit k... nau nici soare nici luna nici stele. RETEGANUL P. III 66. Doamne! cum sa ia omul ista la drum cu vorba shi cind se trezeshte cine shtie unde a ajuns. CREANGA P. 119. ◊ (La pers. 2 sg. cu valoare de impersonal) SHtii mata cum sint fetele cind se gatesc de bal... Ba le trebuie una... ba alta... shi cind te trezeshti o innoptat de tot. ALECSANDRI T. I 130. 6. A se pomeni pe neashteptate cu cineva sau cu ceva a ajunge deodata undeva la cineva sau intro situatzie neprevazuta. Mam trezit cu dumneata in sala de ashteptare parca ai cazut din cer. C. PETRESCU A. 281. Cind era sa beau shi eu... ma trezii cu o usturime grozava la amindoua picioarele. ISPIRESCU L. 303. Ne trezim k iar vine parintele la shcoala cu mosh Fotea cojocarul satului. CREANGA O. A. 34. ◊ Expr. Unde te trezeshti? se spune unui om prea indraznetz sau prea obraznic care se comporta in mod nepotrivit. Sperii copiii unde te trezeshti? Nu mai eshti la razboi. SAHIA N. 53. A se trezi in otzelele pushtii v. otzel (4). ♦ A se afla intrun anumit loc sau intro anumita stare de cind shtie de cind ishi poate aduce aminte. Se trezise in bordeiul de linga apa la picioarele de piatra ale podului poate de zece ani poate de mai mult. C. PETRESCU S. 37. Asha mam trezit de mic singursingurel strain shi fara de nime. SBIERA P. 151. Flacaul acela din copilaria lui se trezise prin straini. CREANGA P. 139. 7. (Despre mincari bauturi substantze aromatice etc.) Ashi pierde din tarie din gust din aroma; a se rasufla. Din vorban vorba shi dumneata shi eu nu luam seama k prea lasam vinul sa se trezeasca... Te rog bea shi toarnami shi mie. CARAGIALE P. 127.

A TREZÍ ~ésc tranz. 1) A face sa se trezeasca. 2) A face sa apara. ~ interesul. /<sl. trĕzviti

A SE TREZÍ ma ~ésc intranz. 1) A trece de la starea de somn la cea de veghe; a se deshtepta; a se scula. ~ in zori. 2) A reveni la starea de sesizare conshtienta a realitatzii; a se deshtepta. ~ din reverie. 3) fig. Ashi da seama de adevar; a se dumiri. 4) A ajunge pe neashteptate (intrun loc sau intro situatzie); a nimeri; a se pomeni; a pica; a cadea. /<sl. trĕzviti

trezì v. 1. a se desmetzi ashi veni in fire: a se trezi din betzie; 2. a deshtepta: a trezi din somn; 3. fig. a face sa nasca: incepura prin tipar a trezi opinia publica BALC.; 4. a se pomeni: se trezesc imbracatzi in profira imparateasca CR.; 5. a se acri: prea lasam vinul sa se trezeasca. [Slav. TRĬEZVITI a fi treaz].

trezésc shi (vechĭ) trezvésc v. tr. (vsl. trĭezviti sen a nu fi beat). Deshtept din betzie saŭ din somn: apa rece huĭetu la trezit. V. refl. Ma deshtept: betzivu copilu s’a trezit. Fig. Ma gindesc intzeleg in fine: prea tirziŭ teaĭ trezit sa cumperĭ. Ma rasuflu ma otzetesc ma stric: vinu s’a trezit. A te trezi cu a te pomeni cu a vedea deodata linga tine: cind intorseĭ capu ma treziĭ cu hotzu’n casa. Te trezeshtĭ k se poate intimpla pin surprindere sa: te trezeshtĭ c’a fugit cu baniĭ! In Tel. trazvesc.

trezí (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. trezésc imperf. 3 sg. trezeá; conj. prez. 3 sa trezeásca

trezí vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. trezésc imperf. 3 sg. trezeá; conj. prez. 3 sg. shi pl. trezeásca

TREZÍ vb. 1. v. deshtepta. 2. v. reveni. 3. a (se) dezmetici (rar) a (se) dezbata. (Sa ~ dupa chef.) 4. v. pomeni. 5. v. suscita. 6. v. rasufla.

TREZÍ vb. v. dumeri evoca intzelege lamuri pricepe shti.

TREZI vb. 1. a (se) deshtepta a (se) scula (pop.) a (se) pomeni (inv. shi reg.) a (se) scormoni a (se) stirni (prin Mold.) a (se) suminica (inv.) a (se) scorni. (Sa ~ devreme.) 2. a se dezmetici a se reculege a se regasi ashi reveni (inv.) a se dezmetzi a se recuceri a se remite (rar fig.) a se dezbata. (Sa ~ destul de repede shi a actzionat normal.) 3. (rar) a (se) dezbata. (Sa ~ din betzie.) 4. a (se) dezmetici (rar) a (se) dezbata. (Sa ~ dupa chef.) 5. a se afla a se gasi a se pomeni a se vedea. (Sa ~ incoltzit de creditori.) 6. a deshtepta a produce a provoca a solicita a stirni a suscita. (Cartea a ~ un mare interes.) 7. a se rasufla. (Vinul sa ~.)

trezi vb. v. DUMERI. INTZELEGE. LAMURI. PRICEPE. SHTI.

A (se) trezi ≠ a (se) imbata a adormi