TREZÍ trezesc vb. IV. Refl. 1. A se scula a se deshtepta din somn. A doua zi ma trezii disdedimineatza. SADOVEANU O. VI 118. Se trezi din somn deodata de sarutui fermecat. EMINESCU O. I 80. Mam trezit destul de dimineatza nui asha? ALECSANDRI T. I 407. Mam culcat shiam adormit Anevoie mam trezit. JARNÍKBIRSEANU D. 237. ◊ Fig. Se trezesc muntzii cimpiile apele. Zorile noi ishi deschid pleoapele. TULBURE V. R. 20. In zorii zilei cimpiile se trezesc parca dintro orgie shi linishtea se intoarce asupra lor k o stafie. BOGZA C. O. 249. [Zarzarul] sa trezit asha de dimineatza Cu ramuri albe shi se poate spune Cai pentruntiia oara in viatza Cind i sentimplaasemenea minune. TOPIRCEANU B. 5. ♦ Tranz. A deshtepta pe cineva din somn. Au coborit la crishma shau trezit pe negustor. SADOVEANU B. 105. Tata nu te infricosha k eu sint!... ci trezeshte pe mama. CREANGA P. 79. Dorul mindrei mare este... Eu ma culc el ma trezeshte. HODOSH P. P. 37. ◊ (Poetic) SHi luna ishi adormea stralucirea SHi vintul porni afara sa trezeasca zorile. ISAC O. 75. 2. Fig. A se deshtepta dintro stare de ametzeala de visare de letargie; p. ext. a reveni la viatza a incepe o viatza noua. Cind se trezi bine din cugetarile lui vazu k soarele da in asfintzit. ISPIRESCU L. 34. Femeia lui Ipate shi cu baba cind se trezesc din ametzeala nici tu drumetz nici tu copil nici tu nemica. CREANGA P. 174. Lapushneanul se trezise din letargia sa. NEGRUZZI S. I 160. ♦ Tranz. A scoate din amortzeala din letargie; a readuce la viatza. SHi zina viseaza de veacuri Un tinar nascut din dumbrava Sa vina sai dea un sarut Trezindo din vraja bolnava. BENIUC V. 85. Merge... Din frunze pocnind Codrii vechi trezind. ALECSANDRI P. P. 62. 3. Ashi reveni din betzie. (Tranz. fact.) In ochi negri cal lovea Din betzie cal trezea SHi din gura mii striga. TEODORESCU P. P. 544. 4. Fig. A lua fiintza a aparea a se ivi a se manifesta. Lunca ride shinverzeshte Dorun suflet se trezeshte. ALECSANDRI P. I 235. ♦ Tranz. fact. A face sa ia fiintza sa se manifeste. Politica de pace dusa de puterea sovietica inca din primele zile ale existentzei sale a trezit simpatia maselor iubitoare de pace din lumea intreaga. CONTEMPORANUL S. II 1953 nr. 368 2/1. Operele... artistice ne turbura toata inima trezesc toata durerea pricinuita de razboi. GHEREA ST. CR. II 86. ♦ (Despre fiintze) A capata viatza a veni pe lume; a se nashte. Satul Humuleshtii in care mam trezit nui un sat laturalnic. CREANGA A. 71. 5. A deveni conshtient a ajunge sa intzeleaga sashi dea seama de realitate. Deodata sau trezit k... nau nici soare nici luna nici stele. RETEGANUL P. III 66. Doamne! cum sa ia omul ista la drum cu vorba shi cind se trezeshte cine shtie unde a ajuns. CREANGA P. 119. ◊ (La pers. 2 sg. cu valoare de impersonal) SHtii mata cum sint fetele cind se gatesc de bal... Ba le trebuie una... ba alta... shi cind te trezeshti o innoptat de tot. ALECSANDRI T. I 130. 6. A se pomeni pe neashteptate cu cineva sau cu ceva a ajunge deodata undeva la cineva sau intro situatzie neprevazuta. Mam trezit cu dumneata in sala de ashteptare parca ai cazut din cer. C. PETRESCU A. 281. Cind era sa beau shi eu... ma trezii cu o usturime grozava la amindoua picioarele. ISPIRESCU L. 303. Ne trezim k iar vine parintele la shcoala cu mosh Fotea cojocarul satului. CREANGA O. A. 34. ◊ Expr. Unde te trezeshti? se spune unui om prea indraznetz sau prea obraznic care se comporta in mod nepotrivit. Sperii copiii unde te trezeshti? Nu mai eshti la razboi. SAHIA N. 53. A se trezi in otzelele pushtii v. otzel (4). ♦ A se afla intrun anumit loc sau intro anumita stare de cind shtie de cind ishi poate aduce aminte. Se trezise in bordeiul de linga apa la picioarele de piatra ale podului poate de zece ani poate de mai mult. C. PETRESCU S. 37. Asha mam trezit de mic singursingurel strain shi fara de nime. SBIERA P. 151. Flacaul acela din copilaria lui se trezise prin straini. CREANGA P. 139. 7. (Despre mincari bauturi substantze aromatice etc.) Ashi pierde din tarie din gust din aroma; a se rasufla. Din vorban vorba shi dumneata shi eu nu luam seama k prea lasam vinul sa se trezeasca... Te rog bea shi toarnami shi mie. CARAGIALE P. 127.