24 de definitzii pentru para (moneda)

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

PARÁ3 parale s. f. 1. Moneda divizionara egala cu a suta parte dintrun leu vechi; mica moneda turceasca de argint care a circulat shi in TZarile Romane in sec. XVIIIXIX; (astazi) ban de valoare mica. ◊ Expr. A nu avea (nici o) para (chioara) = a nu avea (nici) un ban. Pana intro para sau pana la (o) para = pana la ultimul ban; exact (din punct de vedere banesc). Nu face nici o para (chioara sau nici doua parale) sau nu face parale = nu are (nicio) valoare nu e bun (de nimic). A face (pe cineva) de doua parale = a certa (aspru) (pe cineva). A lua (pe cineva) la trei parale = ai cere cuiva socoteala pentru ceea ce a facut. ♦ P. gener. Moneda (metalica). 2. (Fam.; la pl.) Bani; p. ext. avere. ◊ Expr. Parale bune = bani multzi. (Fam.) A face parale = a fi valoros de pretz. A shti cate parale face cineva = a fi bine lamurit in privintza caracterului a meritelor sau a capacitatzii cuiva. Din tc. para.

para3 sf [At: NECULCE L. 382 / V: (reg) para paraua / Pl: ~ale (reg) ~aua / E: tc para] 1 (Inv) Moneda turceasca mica de argint care a circulat in tzarile romane shi a carei valoare era egala cu a patruzecea parte dintrun leu (1) nou. 2 (Inv) Unitate divizionara monetara romaneasca egala cu a suta parte dintrun leu (3) vechi. 3 Ban de valoare mica. 4 (Pop; is) La o ~ cinci Ruleta. 5 (Ilav) Pana intro ~ sau pana la (o) ~ Pana la ultimul ban. 6 (Ie) A nu avea (nici o) ~ (chioara sau franta ori de ac) A nu avea bani. 7 (Iae) A fi sarac. 8 (Ie) A shti cate ~le face (cineva) A shti k cineva nu pretzuieshte prea mult. 9 (Reg; ie) A nu shti (sau a nu vedea) cate ~le face sfantzul A nu pretzui ceva sau pe cineva la timpul potrivit. 10 (Ie) A nu(i mai) face (pielea nici) doua ~le sau a nu plati doua ~le ori a nu face ~le (sau nici o ~ chioara) ori (reg) a fi trei de o ~ A nu avea nici o valoare. 11 (Ie) A lega ~aua cu zece noduri A fi zgarcit. 12 (Fam; ie) A lua (sau reg a apuca) la trei le (pe cineva) Ai cere socoteala cuiva pentru ceea ce a facut. 13 (Ie) A lua la (sau in ) trei ~le (pe cineva) Ashi bate joc de cineva. 14 (Ie) A face (pe cineva) de trei (sau de doua) ~le A certa aspru pe cineva. 15 (Fam; ie) K o ~ Fara discutzie Si: (fam) k un leu. 16 Moneda. 17 (Reg) Bancnota. 18 (Fam; mpl; lsg csc) Bani. 19 (Pex) Avere. 20 (Ie) ~le bune Bani multzi. 21 (Fam; ie) A face ~le A fi de pretz. 22 (Reg) Model de impletitura de ciorapi facuta cu andrelele.

PARÁ3 parale s. f. 1. Moneda divizionara egala cu a suta parte dintrun leu vechi; mica moneda turceasca de argint care a circulat shi in tzarile romaneshti; (astazi) ban de valoare mica. ◊ Expr. A nu avea (nici o) para (chioara) = a nu avea (nici) un ban. Pana intro para sau pana la (o) para = pana la ultimul ban; exact (din punct de vedere banesc). Nu face nici o para (chioara sau nici doua parale) sau nu face parale = nu are (nici o) valoare nu e bun (de nimic). A face (pe cineva) de doua parale = a certa (aspru) (pe cineva). A lua (pe cineva) la trei parale = ai cere cuiva socoteala pentru ceea ce a facut. ♦ P. gener. Moneda (metalica). 2. (Fam.; la pl.) Bani; p. ext. avere. ◊ Expr. Parale bune = bani multzi. (Fam.) A face parale = a fi valoros de pretz. A shti cate parale face cineva = a fi bine lamurit in privintza caracterului a meritelor sau a capacitatzii cuiva. Din tc. para.

PARÁ2 parale s. f. 1. Veche moneda divizionara a carei valoare a variat dupa epoci; (astazi la pl. sau in expresii) ban de valoare neinsemnata (v. gologan). Avea in chimir putzine parale marunte de argint shi a baut vin de acele parale. SADOVEANU P. J. 522. Nu capatase niciodata o para mai mult decit i trebuia. CARAGIALE O. III 60. Supt Mircea cel Batrin tot soldatul primea pe zi cite doi bani roshii care fac 13 parale. BALCESCU O. I 15. ◊ Expr. A nu avea (nici o) para sau a fi a se afla fara (nici o) para (chioara sau frinta) = a nu avea nici un ban. Se afla omul la batrinetze impovarat de doua copile destul de coapte care trebuiau numaidecit maritate shi el navea para frinta nemite cu ce sa le inzestreze. CARAGIALE O. III 199. Prin scrisoarea din 5 aprilie... imi dai comisioane pe cari cu parere de rau nu le pot face pina a nu primi bani de la tine sau deacasa caci acum ma aflu fara para. BALCESCU la GHICA A. 503. A lega paraua cu zece noduri v. lega (I 3). (In legatura cu «a da socoteala» «a achita» «a plati») Pina intro para sau pina la (o) para = pina la ultimul ban; fara sa lipseasca nimic exact. Nu mai datora nimanui nimic; achitase pe Lambrino pina intro para. VLAHUTZA O. A. III 81. Se da dator sa plateasca pina la para. CARAGIALE S. N. 84. (In legatura cu evaluari baneshti) K o para = fara discutzie sigur clar neindoielnic. O moshie care face 250 de mii de lei k o para. CARAGIALE O. II 23. (Familiar) A shti cite parale face cineva = a fi bine lamurit in privintza cuiva a shti k nu pretzuieshte mult k nui mare lucru de capul lui. A face (pe cineva) de doua parale = a spune cuiva vorbe grele al ocari strashnic al batjocori al face de ris. A lua (pe cineva) la trei parale = ai cere cuiva socoteala pentru ceea ce a facut ai face mustrari al lua din scurt. ◊ Cinci parale = moneda astazi ieshita din uz care valora a douazecea parte dintrun leu. Intinzind in intuneric pumnul in care stringea gologanul ea suspina: «numai... cinci parale!». VLAHUTZA N. 112. 2. (Familiar mai ales la pl.) Bani; avere in bani. Nu vreau sa se simta ce am cu mine k sa nu ispitesc pe nimeni. Dacar fi paralele mele nash zice nimica. Mi le ia shi pace buna! Dar is paralele lui. SADOVEANU B. 128. Tu totdeauna ai fost baiat cu parale. Ai avut bani de cind te shtiu. CAMIL PETRESCU N. 43. TZara gemen angarale Voda numara parale. LIT. ANTIMONARHICA 110. ◊ Expr. (Familiar) Face parale = merita sa fie apreciat are valoare e bun frumos. Acumai vremea sa ne grabim. Acuma face parale calul bun shi prietinul statornic. SADOVEANU O. I 512. Nu face parale sau nu face nici o para (chioara) sau nici doua parale = este lipsit de valoare.

PARÁ ~le f. 1) inv. Moneda marunta egala cu a suta parte dintrun leu. 2) inv. Moneda turceasca de argint care a circulat shi in TZara Moldovei. 3) Moneda divizionara iugoslava egala cu a suta parte dintrun dinar. 4) Ban de valoare neinsemnata. ◊ Nu face nici o ~ (chioara) sau nu face nici doua ~le (sau nici doi bani) nu are nici o valoare; nu costa nimic. A nu avea nici o ~ (sau letzcaie) chioara a nu avea nici un ban. A face pe cineva de doua ~le a batjocori tare pe cineva; a face de nimic. 5) la pl. Bani in numar nedeterminat. ◊ Pana intro ~ pana la ultimul ban. A lua pe cineva la trei ~le ai cere cuiva socoteala; a lua din scurt pe cineva. Face ~le e de pretz; nu e lipsit de valoare. [Art. paraua; G.D. paralei] /<turc. para

parà f. 1. mica moneda turceasca 1/40 dintr’un leu vechiu: nojitza shi leitza curaua shi paraua POP.; 2. ban: n’am nicio para; 3. pl. bani: are parale; a lua la trei parale ashi bate joc de cineva. [Turc. PARA lit. piesa moneda].

pará f. (turc. pará [d. pers. pare pĭesa bucata]; ngr. paras bg. pará. V. ceampara harapara). A patruzecea parte din vechĭu leŭ shi care (la 1740) valora 3 banĭ. Pl. Banĭ moneta: a avea parale asta costa multe parale. A nu avea nicĭ o para saŭ para chĭoara a nu avea nicĭ un ban nicĭ o letzcaĭe. A face parale 1. vorbind de oamenĭ a cishtiga parale 2. vorbind de lucrurĭ a valora a avea pretz: asta nu face nicĭ o para. A lua la treĭ parale al lua din scurt aĭ cere socoteala al mustra. V. mangir.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

pará1 s. f. art. paráua g.d. art. parálei; pl. parále art. parálele

pará s. f. art. paráua g.d. art. parálei; pl. parále

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

PARA s. ban franc gologan (inv. shi pop.) sorocovatz (pop. shi fam.) pitac sfantz (reg. shi fam.) pitzula (astazi fam.) argintzi (pl.) (fam.) capital (arg.) lovele (pl.) mangari (pl.) mardei (pl.) material. (Nare o ~ in punga.)

PARÁLE s. pl. v. avere avut avutzie bogatzie bun mijloace situatzie stare.

parale s. pl. v. AVERE. AVUT. AVUTZIE. BOGATZIE. BUN. MIJLOACE. SITUATZIE. STARE.

Dictzionare etimologice

Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

pará (parále) s. f. 1. Veche moneda divizionara turca cu valoare de 2 aspri 3 bani sau 1/40 dintrun piastru. 2. Moneda divizionara rom. valorind 1/40 dintrun leu vechi. 3. Centima. 4. (Pl.) Bani. Mr. megl. para. Tc. para (Roesler 601; SHeineanu II 283; Loebel 74; Lokotsch 1626) din per. parä cf. ngr. παρᾶ alb. bg. sb. para. Der. paraleshte adv. (in numerar); paralet s. n. (banet); paraleala s. f. (extorcare paguba); parali vb. (a jecmani); paralic s. n. (banet; maruntzish); paralutza s. f. (centima ban; banush Bellis perennis).

Dictzionare specializate

Explica intzelesuri specializate ale cuvintelor.

pará par vb. I (inv.) a (se) apara.

Dictzionare de argou

Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a face paralele expr. a fi valoros / de pretz.

a lega paraua cu zece noduri expr. a fi zgarcit.

parán coada expr. (la barbut) zaruri cashtigatoare.

parándarat expr. (la barbut) 1. zaruri cashtigatoare cu care se recupereaza banii pierdutzi mai devreme. 2. restituirea banilor cashtigatzi la jocul anterior.

parandarat la pace expr. (la barbut) restituirea banilor cashtigatzi la jocul anterior sau la dublarea mizei.

Intrare: para (moneda)
para1 (s.f.) substantiv feminin
substantiv feminin (F149)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • para
  • paraua
plural
  • parale
  • paralele
genitiv-dativ singular
  • parale
  • paralei
plural
  • parale
  • paralelor
vocativ singular
plural
para
Nu exista informatzii despre paradigma acestui cuvant.
paraua
Nu exista informatzii despre paradigma acestui cuvant.
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

para, paralesubstantiv feminin

  • 1. Moneda divizionara egala cu a suta parte dintrun leu vechi; mica moneda turceasca de argint care a circulat shi in TZarile Romane in secolele XVIIIXIX; (astazi) ban de valoare mica. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    diminutive: paralutza
    • format_quote Avea in chimir putzine parale marunte de argint shi a baut vin de acele parale. SADOVEANU P. J. 522. DLRLC
    • format_quote Nu capatase niciodata o para mai mult decit i trebuia. CARAGIALE O. III 60. DLRLC
    • format_quote Supt Mircea cel Batrin tot soldatul primea pe zi cite doi bani roshii care fac 13 parale. BALCESCU O. I 15. DLRLC
    • 1.1. prin generalizare Moneda (metalica). DEX '09 DEX '98
      sinonime: moneda
    • 1.2. Cinci parale = moneda astazi ieshita din uz care valora a douazecea parte dintrun leu. DLRLC
      • format_quote Intinzind in intuneric pumnul in care stringea gologanul ea suspina: «numai... cinci parale!». VLAHUTZA N. 112. DLRLC
    • chat_bubble A nu avea (nici o) para (chioara sau franta) = a nu avea (nici) un ban. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Se afla omul la batrinetze impovarat de doua copile destul de coapte care trebuiau numaidecit maritate shi el navea para frinta nemite cu ce sa le inzestreze. CARAGIALE O. III 199. DLRLC
      • format_quote Prin scrisoarea din 5 aprilie... imi dai comisioane pe cari cu parere de rau nu le pot face pina a nu primi bani de la tine sau deacasa caci acum ma aflu fara para. BALCESCU la GHICA A. 503. DLRLC
    • chat_bubble A lega paraua cu zece noduri. DLRLC
    • chat_bubble Pana intro para sau pana la (o) para = pana la ultimul ban; exact (din punct de vedere banesc). DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: exact
      • format_quote Nu mai datora nimanui nimic; achitase pe Lambrino pina intro para. VLAHUTZA O. A. III 81. DLRLC
      • format_quote Se da dator sa plateasca pina la para. CARAGIALE S. N. 84. DLRLC
    • chat_bubble K o para = fara discutzie. DLRLC
      • format_quote O moshie care face 250 de mii de lei k o para. CARAGIALE O. II 23. DLRLC
    • chat_bubble familiar A shti cate parale face cineva = a fi bine lamurit in privintza cuiva a shti k nu pretzuieshte mult k nui mare lucru de capul lui. DLRLC
      • chat_bubble Nu face nici o para (chioara sau nici doua parale) sau nu face parale = nu are (nicio) valoare nu e bun (de nimic). DEX '09 DLRLC
    • chat_bubble A face (pe cineva) de doua parale = a certa (aspru) (pe cineva). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • chat_bubble A lua (pe cineva) la trei parale = ai cere cuiva socoteala pentru ceea ce a facut. DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 2. familiar (la) plural Bani. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: ban
    • format_quote Nu vreau sa se simta ce am cu mine k sa nu ispitesc pe nimeni. Dacar fi paralele mele nash zice nimica. Mi le ia shi pace buna! Dar is paralele lui. SADOVEANU B. 128. DLRLC
    • 2.1. prin extensiune Avere. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: avere
      • format_quote Tu totdeauna ai fost baiat cu parale. Ai avut bani de cind te shtiu. CAMIL PETRESCU N. 43. DLRLC
      • format_quote TZara gemen angarale Voda numara parale. LIT. ANTIMONARHICA 110. DLRLC
    • chat_bubble Parale bune = bani multzi. DEX '09 DEX '98
    • chat_bubble familiar A face parale = a fi valoros de pretz. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Acumai vremea sa ne grabim. Acuma face parale calul bun shi prietinul statornic. SADOVEANU O. I 512. DLRLC
    • chat_bubble familiar A shti cate parale face cineva = a fi bine lamurit in privintza caracterului a meritelor sau a capacitatzii cuiva. DEX '09 DEX '98
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.