24 de definitzii pentru para (moneda)
din care- explicative (9)
- morfologice (2)
- relatzionale (6)
- etimologice (1)
- specializate (1)
- argou (5)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
PARÁ3 parale s. f. 1. Moneda divizionara egala cu a suta parte dintrun leu vechi; mica moneda turceasca de argint care a circulat shi in TZarile Romane in sec. XVIIIXIX; (astazi) ban de valoare mica. ◊ Expr. A nu avea (nici o) para (chioara) = a nu avea (nici) un ban. Pana intro para sau pana la (o) para = pana la ultimul ban; exact (din punct de vedere banesc). Nu face nici o para (chioara sau nici doua parale) sau nu face parale = nu are (nicio) valoare nu e bun (de nimic). A face (pe cineva) de doua parale = a certa (aspru) (pe cineva). A lua (pe cineva) la trei parale = ai cere cuiva socoteala pentru ceea ce a facut. ♦ P. gener. Moneda (metalica). 2. (Fam.; la pl.) Bani; p. ext. avere. ◊ Expr. Parale bune = bani multzi. (Fam.) A face parale = a fi valoros de pretz. A shti cate parale face cineva = a fi bine lamurit in privintza caracterului a meritelor sau a capacitatzii cuiva. Din tc. para.
para3 sf [At: NECULCE L. 382 / V: (reg) para paraua / Pl: ~ale (reg) ~aua / E: tc para] 1 (Inv) Moneda turceasca mica de argint care a circulat in tzarile romane shi a carei valoare era egala cu a patruzecea parte dintrun leu (1) nou. 2 (Inv) Unitate divizionara monetara romaneasca egala cu a suta parte dintrun leu (3) vechi. 3 Ban de valoare mica. 4 (Pop; is) La o ~ cinci Ruleta. 5 (Ilav) Pana intro ~ sau pana la (o) ~ Pana la ultimul ban. 6 (Ie) A nu avea (nici o) ~ (chioara sau franta ori de ac) A nu avea bani. 7 (Iae) A fi sarac. 8 (Ie) A shti cate ~le face (cineva) A shti k cineva nu pretzuieshte prea mult. 9 (Reg; ie) A nu shti (sau a nu vedea) cate ~le face sfantzul A nu pretzui ceva sau pe cineva la timpul potrivit. 10 (Ie) A nu(i mai) face (pielea nici) doua ~le sau a nu plati doua ~le ori a nu face ~le (sau nici o ~ chioara) ori (reg) a fi trei de o ~ A nu avea nici o valoare. 11 (Ie) A lega ~aua cu zece noduri A fi zgarcit. 12 (Fam; ie) A lua (sau reg a apuca) la trei le (pe cineva) Ai cere socoteala cuiva pentru ceea ce a facut. 13 (Ie) A lua la (sau in ) trei ~le (pe cineva) Ashi bate joc de cineva. 14 (Ie) A face (pe cineva) de trei (sau de doua) ~le A certa aspru pe cineva. 15 (Fam; ie) K o ~ Fara discutzie Si: (fam) k un leu. 16 Moneda. 17 (Reg) Bancnota. 18 (Fam; mpl; lsg csc) Bani. 19 (Pex) Avere. 20 (Ie) ~le bune Bani multzi. 21 (Fam; ie) A face ~le A fi de pretz. 22 (Reg) Model de impletitura de ciorapi facuta cu andrelele.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
PARÁ3 parale s. f. 1. Moneda divizionara egala cu a suta parte dintrun leu vechi; mica moneda turceasca de argint care a circulat shi in tzarile romaneshti; (astazi) ban de valoare mica. ◊ Expr. A nu avea (nici o) para (chioara) = a nu avea (nici) un ban. Pana intro para sau pana la (o) para = pana la ultimul ban; exact (din punct de vedere banesc). Nu face nici o para (chioara sau nici doua parale) sau nu face parale = nu are (nici o) valoare nu e bun (de nimic). A face (pe cineva) de doua parale = a certa (aspru) (pe cineva). A lua (pe cineva) la trei parale = ai cere cuiva socoteala pentru ceea ce a facut. ♦ P. gener. Moneda (metalica). 2. (Fam.; la pl.) Bani; p. ext. avere. ◊ Expr. Parale bune = bani multzi. (Fam.) A face parale = a fi valoros de pretz. A shti cate parale face cineva = a fi bine lamurit in privintza caracterului a meritelor sau a capacitatzii cuiva. Din tc. para.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de valeriu
- actziuni
PARÁ2 parale s. f. 1. Veche moneda divizionara a carei valoare a variat dupa epoci; (astazi la pl. sau in expresii) ban de valoare neinsemnata (v. gologan). Avea in chimir putzine parale marunte de argint shi a baut vin de acele parale. SADOVEANU P. J. 522. Nu capatase niciodata o para mai mult decit i trebuia. CARAGIALE O. III 60. Supt Mircea cel Batrin tot soldatul primea pe zi cite doi bani roshii care fac 13 parale. BALCESCU O. I 15. ◊ Expr. A nu avea (nici o) para sau a fi a se afla fara (nici o) para (chioara sau frinta) = a nu avea nici un ban. Se afla omul la batrinetze impovarat de doua copile destul de coapte care trebuiau numaidecit maritate shi el navea para frinta nemite cu ce sa le inzestreze. CARAGIALE O. III 199. Prin scrisoarea din 5 aprilie... imi dai comisioane pe cari cu parere de rau nu le pot face pina a nu primi bani de la tine sau deacasa caci acum ma aflu fara para. BALCESCU la GHICA A. 503. A lega paraua cu zece noduri v. lega (I 3). (In legatura cu «a da socoteala» «a achita» «a plati») Pina intro para sau pina la (o) para = pina la ultimul ban; fara sa lipseasca nimic exact. Nu mai datora nimanui nimic; achitase pe Lambrino pina intro para. VLAHUTZA O. A. III 81. Se da dator sa plateasca pina la para. CARAGIALE S. N. 84. (In legatura cu evaluari baneshti) K o para = fara discutzie sigur clar neindoielnic. O moshie care face 250 de mii de lei k o para. CARAGIALE O. II 23. (Familiar) A shti cite parale face cineva = a fi bine lamurit in privintza cuiva a shti k nu pretzuieshte mult k nui mare lucru de capul lui. A face (pe cineva) de doua parale = a spune cuiva vorbe grele al ocari strashnic al batjocori al face de ris. A lua (pe cineva) la trei parale = ai cere cuiva socoteala pentru ceea ce a facut ai face mustrari al lua din scurt. ◊ Cinci parale = moneda astazi ieshita din uz care valora a douazecea parte dintrun leu. Intinzind in intuneric pumnul in care stringea gologanul ea suspina: «numai... cinci parale!». VLAHUTZA N. 112. 2. (Familiar mai ales la pl.) Bani; avere in bani. Nu vreau sa se simta ce am cu mine k sa nu ispitesc pe nimeni. Dacar fi paralele mele nash zice nimica. Mi le ia shi pace buna! Dar is paralele lui. SADOVEANU B. 128. Tu totdeauna ai fost baiat cu parale. Ai avut bani de cind te shtiu. CAMIL PETRESCU N. 43. TZara gemen angarale Voda numara parale. LIT. ANTIMONARHICA 110. ◊ Expr. (Familiar) Face parale = merita sa fie apreciat are valoare e bun frumos. Acumai vremea sa ne grabim. Acuma face parale calul bun shi prietinul statornic. SADOVEANU O. I 512. Nu face parale sau nu face nici o para (chioara) sau nici doua parale = este lipsit de valoare.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
PARÁ ~le f. 1) inv. Moneda marunta egala cu a suta parte dintrun leu. 2) inv. Moneda turceasca de argint care a circulat shi in TZara Moldovei. 3) Moneda divizionara iugoslava egala cu a suta parte dintrun dinar. 4) Ban de valoare neinsemnata. ◊ Nu face nici o ~ (chioara) sau nu face nici doua ~le (sau nici doi bani) nu are nici o valoare; nu costa nimic. A nu avea nici o ~ (sau letzcaie) chioara a nu avea nici un ban. A face pe cineva de doua ~le a batjocori tare pe cineva; a face de nimic. 5) la pl. Bani in numar nedeterminat. ◊ Pana intro ~ pana la ultimul ban. A lua pe cineva la trei ~le ai cere cuiva socoteala; a lua din scurt pe cineva. Face ~le e de pretz; nu e lipsit de valoare. [Art. paraua; G.D. paralei] /<turc. para
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
parà f. 1. mica moneda turceasca 1/40 dintr’un leu vechiu: nojitza shi leitza curaua shi paraua POP.; 2. ban: n’am nicio para; 3. pl. bani: are parale; a lua la trei parale ashi bate joc de cineva. [Turc. PARA lit. piesa moneda].
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
pará f. (turc. pará [d. pers. pare pĭesa bucata]; ngr. paras bg. pará. V. ceampara harapara). A patruzecea parte din vechĭu leŭ shi care (la 1740) valora 3 banĭ. Pl. Banĭ moneta: a avea parale asta costa multe parale. A nu avea nicĭ o para saŭ para chĭoara a nu avea nicĭ un ban nicĭ o letzcaĭe. A face parale 1. vorbind de oamenĭ a cishtiga parale 2. vorbind de lucrurĭ a valora a avea pretz: asta nu face nicĭ o para. A lua la treĭ parale al lua din scurt aĭ cere socoteala al mustra. V. mangir.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
para1 sf vz para3 corectata
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
paraua sf vz para3
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
pará1 s. f. art. paráua g.d. art. parálei; pl. parále art. parálele
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
pará s. f. art. paráua g.d. art. parálei; pl. parále
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
PARÁ s. v. ban.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
PARÁ s. v. ban moneda piesa.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
PARA s. ban franc gologan (inv. shi pop.) sorocovatz (pop. shi fam.) pitac sfantz (reg. shi fam.) pitzula (astazi fam.) argintzi (pl.) (fam.) capital (arg.) lovele (pl.) mangari (pl.) mardei (pl.) material. (Nare o ~ in punga.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
para s. v. BAN. MONEDA. PIESA.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
PARÁLE s. pl. v. avere avut avutzie bogatzie bun mijloace situatzie stare.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
parale s. pl. v. AVERE. AVUT. AVUTZIE. BOGATZIE. BUN. MIJLOACE. SITUATZIE. STARE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare etimologice
Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
pará (parále) s. f. 1. Veche moneda divizionara turca cu valoare de 2 aspri 3 bani sau 1/40 dintrun piastru. 2. Moneda divizionara rom. valorind 1/40 dintrun leu vechi. 3. Centima. 4. (Pl.) Bani. Mr. megl. para. Tc. para (Roesler 601; SHeineanu II 283; Loebel 74; Lokotsch 1626) din per. parä cf. ngr. παρᾶ alb. bg. sb. para. Der. paraleshte adv. (in numerar); paralet s. n. (banet); paraleala s. f. (extorcare paguba); parali vb. (a jecmani); paralic s. n. (banet; maruntzish); paralutza s. f. (centima ban; banush Bellis perennis).
- sursa: DER (1958-1966)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare specializate
Explica intzelesuri specializate ale cuvintelor.
pará par vb. I (inv.) a (se) apara.
- sursa: DAR (2002)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare de argou
Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.
a face paralele expr. a fi valoros / de pretz.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
a lega paraua cu zece noduri expr. a fi zgarcit.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
parán coada expr. (la barbut) zaruri cashtigatoare.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
parándarat expr. (la barbut) 1. zaruri cashtigatoare cu care se recupereaza banii pierdutzi mai devreme. 2. restituirea banilor cashtigatzi la jocul anterior.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
parandarat la pace expr. (la barbut) restituirea banilor cashtigatzi la jocul anterior sau la dublarea mizei.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
substantiv feminin (F149) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
para, paralesubstantiv feminin
- 1. Moneda divizionara egala cu a suta parte dintrun leu vechi; mica moneda turceasca de argint care a circulat shi in TZarile Romane in secolele XVIIIXIX; (astazi) ban de valoare mica. DEX '09 DEX '98 DLRLCdiminutive: paralutza
- Avea in chimir putzine parale marunte de argint shi a baut vin de acele parale. SADOVEANU P. J. 522. DLRLC
- Nu capatase niciodata o para mai mult decit i trebuia. CARAGIALE O. III 60. DLRLC
- Supt Mircea cel Batrin tot soldatul primea pe zi cite doi bani roshii care fac 13 parale. BALCESCU O. I 15. DLRLC
- 1.1. Moneda (metalica). DEX '09 DEX '98sinonime: moneda
- 1.2. Cinci parale = moneda astazi ieshita din uz care valora a douazecea parte dintrun leu. DLRLC
- Intinzind in intuneric pumnul in care stringea gologanul ea suspina: «numai... cinci parale!». VLAHUTZA N. 112. DLRLC
-
- A nu avea (nici o) para (chioara sau franta) = a nu avea (nici) un ban. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Se afla omul la batrinetze impovarat de doua copile destul de coapte care trebuiau numaidecit maritate shi el navea para frinta nemite cu ce sa le inzestreze. CARAGIALE O. III 199. DLRLC
- Prin scrisoarea din 5 aprilie... imi dai comisioane pe cari cu parere de rau nu le pot face pina a nu primi bani de la tine sau deacasa caci acum ma aflu fara para. BALCESCU la GHICA A. 503. DLRLC
-
- Pana intro para sau pana la (o) para = pana la ultimul ban; exact (din punct de vedere banesc). DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: exact
- Nu mai datora nimanui nimic; achitase pe Lambrino pina intro para. VLAHUTZA O. A. III 81. DLRLC
- Se da dator sa plateasca pina la para. CARAGIALE S. N. 84. DLRLC
-
- K o para = fara discutzie. DLRLCsinonime: clar neindoielnic sigur
- O moshie care face 250 de mii de lei k o para. CARAGIALE O. II 23. DLRLC
-
- A shti cate parale face cineva = a fi bine lamurit in privintza cuiva a shti k nu pretzuieshte mult k nui mare lucru de capul lui. DLRLC
- Nu face nici o para (chioara sau nici doua parale) sau nu face parale = nu are (nicio) valoare nu e bun (de nimic). DEX '09 DLRLC
-
- A lua (pe cineva) la trei parale = ai cere cuiva socoteala pentru ceea ce a facut. DEX '09 DEX '98 DLRLC
-
- 2. Bani. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: ban
- Nu vreau sa se simta ce am cu mine k sa nu ispitesc pe nimeni. Dacar fi paralele mele nash zice nimica. Mi le ia shi pace buna! Dar is paralele lui. SADOVEANU B. 128. DLRLC
- 2.1. Avere. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: avere
- Tu totdeauna ai fost baiat cu parale. Ai avut bani de cind te shtiu. CAMIL PETRESCU N. 43. DLRLC
- TZara gemen angarale Voda numara parale. LIT. ANTIMONARHICA 110. DLRLC
-
- Parale bune = bani multzi. DEX '09 DEX '98
- A face parale = a fi valoros de pretz. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Acumai vremea sa ne grabim. Acuma face parale calul bun shi prietinul statornic. SADOVEANU O. I 512. DLRLC
-
- A shti cate parale face cineva = a fi bine lamurit in privintza caracterului a meritelor sau a capacitatzii cuiva. DEX '09 DEX '98
-
etimologie:
- para DEX '98 DEX '09