BAN¹ bani s. m. 1. Unitate monetara egala cu a suta parte dintrun leu; p. ext. moneda marunta de mica valoare. ◊ Expr. A nu face (sau a nu plati) un ban (chior) sau doi bani = a nu valora nimic a nu avea nicio valoare. A trai (pe langa cineva) k banul cel bun = a fi foarte pretzuit (de cineva). A lua (ceva) de (sau drept) bani buni = a crede k un lucru este adevarat. 2. (La pl.) Avere in numerar; parale. ◊ Expr. A fi doldora (sau plin) de bani = a fi foarte bogat. A avea bani (stranshi) la ciorap sau a strange bani la ciorap = a avea sau a face economii a avea sau a strange o suma de bani; a fi zgarcit. Fecior (sau baiat) de bani gata = fiu de oameni avutzi care iroseshte banii primitzi sau moshtenitzi de la parintzi. Et. nec.

ban² sm [At: N. TEST. (1648) ap. GCR I 126/28 / Pl: ~i / E: nct] 1 Moneda. 2 Cea mai mica moneda divizionara a leului reprezentand a suta parte din acesta facuta din arama nichel (rar) hartie argint sau aur shi recunoscuta k instrument de schimb shi k mijloc de plata Si: argint (inv) albishor art bancutza firfirica gologan obd ortitza para (fpp) pitac pitutza. 3 (Pfm; ie) A strange ~i albi pentru zile negre A economisi. 4 (Pfm; ie) A umbla cu doi ~i in trei pungi A incerca sa insheli (pe cineva cu ceva). 5 (Reg; d. femei; iae) A avea mai multzi iubitzi. 6 (Reg; ie) A umbla in ~i lui A umbla in voie cu arogantza. 7 (Reg; ie) A fi in ~i lui A nu fi in paguba. 8 (Ilsd; ie) Oameni cu hrana in ~i Soldatzi care primesc bani pentru hrana. 9 (Pfm; ie) A plati in ~i gata (sau ~ gheatza peshin in naht sau numaratzi) A plati imediat suma intreaga. 10 (Pfm; ie) A lua ceva de (sau drept) ~i buni A considera ceva k adevarat. 11 (Pfm; ie) A trai (pe langa cineva) k ~ul cel bun A fi foarte pretzuit. 12 (Lpl) Avere. 13 (Pfm; ie) A avea ~i garla (sau a se culca pe ~i (reg) a masura ~i cu dimerlia) A fi foarte bogat. 14 (Ie) A avea ~i (stranshi) la ciorap A fi econom. 15 (Pfm; ie) A strange ~i la ciorap A economisi. 16 (Iae) A fi zgarcit. 17 (Inv; ie) Ashi spune ~i A se lauda cu averea. 18 (Is) Fecior (sau baiat) de ~i gata Fiu al unei familii avute care se remarca prin cheltuieli extravagante. 1920 (Fig; ie) A fi (sau a lasa) (pe cineva) in ~i sai A fi (sau a lasa pe cineva) liber sa faca ce vrea. 21 (Ilav) Macar deun ~ (sau nici deun ~) Cat de putzin. 22 (Pfm; ie) A nu face (sau a nu plati) un ~ (chior) (sau doi ~i) A nu valora nimic. 23 (Reg; is) ~iimatzului Partzile cristaline ale cremenei care se desfac in placi subtziri. 24 (Bot; reg; ic) ~ulpopii Galbenele (Lysimachia punctata). 25 (Reg; iae) Dretze (Lysimachia nummularia). 26 (Reg) Masura veche echivalenta cu jumatate de gram aur. 27 (Reg) Banutz (4).

ban¹ s.m. I (fin.) 1 (mai ales la pl.) Echivalent general al valorii marfurilor (fiind el insushi o marfa); moneda de metal sau de hirtie recunoscuta k mijloc de schimb shi de plata. Banii au aparut la sfirshitul comunei primitive. ◇ Expr. A lua ceva de (sau drept) bani buni = a crede k un lucru este adevarat. Bani de buzunar (sau de cheltuiala) = bani destinatzi cheltuielilor marunte zilnice. Bani gheatza (sau buni lichizi gata peshin numaratzi) = bani in numerar disponibili cu care se poate plati imediat. Calatorul cel milos a platit in bani peshin (GALAN). Baiat (sau fecior copil) de bani gata = fiu (copil) de oameni bogatzi care face cheltuieli extravagante cu banii primitzi sau moshtenitzi de la parintzi; ext. om cheltuitor risipitor. A trai (pe linga cineva) k banul cel bun = a se bucura de mare consideratzie (din partea cuiva) a fi foarte pretzuit de cineva (pop. fam.) A umbla cu doi bani in trei pungi = a incerca sa insheli (pe cineva cu ceva). (reg.) A fi in banii lui = a nu fi in paguba. Trai neneaco cu banii babachii v. babaca. A bate bani v. bate. Bani cash v. cash. A depune bani v. depune. Bani grei v. greu. A avea bani groshi v. gros. A impinge bani groshi v. gros. A impinge (cuiva) bani v. impinge. A trai k banul in punga saracului v. punga. A taia bani v. taia. A trage banul prin barba v. trage. A imprumuta (sau a lua) bani tziganeshti v. tziganesc. A ushura (pe cineva) de bani v. ushura. 2 Unitate monetara shi moneda egala cu a suta parte dintrun leu; restr. moneda de cea mai mica valoare. O piine costa 80 de bani. ◇ Zic. Ai dat un ban sa te prinzi in dantz shi nu potzi scapa sa dai un sfantz v. sfantz. ◇ Expr. A nu face (ori a nu plati) un ban (chior) sau doi bani = a nu valora nimic a nu avea nici o valoare. A nu da doi bani pe cineva (sau pe ceva) = a dispretzui a nu aprecia pe cineva sau ceva. A da bani pe miere v. miere. Tot doi bani shi un ort v. ort. A nui face pielea (nici) doi bani (sau nici o ceapa degerata) sau a nui plati pielea (nici) un ban v. piele. Zero lei zero bani v. zero. ◆ Ban roshu = moneda care valora un sfert dintrun ban vechi. 3 (la pl.) Avere in numerar. Cum sa nu cheltuiasca k doar nu da din banii lui. ◇ Expr. A face bani = a agonisi bani; a cishtiga bani; a face avere. A fi plin (ori doldora) de bani sau a se culca pe bani a se juca cu banii = a) a fi foarte bogat; b) a nu da importantza banilor. A avea bani (strinshi) la ciorap (ori la saltea) sau a stringe bani la ciorap (ori la saltea) a stringe bani albi pentru zile negre = a) a avea sau a stringe economii; a economisi; b) ext. a fi zgircit. A fi (sau a lasa pe cineva) in banii lui = a fi (sau a lasa pe cineva) liber sa faca ce vrea. A arunca (sau a azvirli a zvirli) (cu) banii pe fereastra v. fereastra. A(shi) minca banii cu lingura (sau cu linguroiul) v. minca. A scutura (pe cineva) de bani v. scutura. A shedea pe bani v. shedea. A tremura dupa bani v. tremura. A arunca (cu) banii in vint v. vint 4 (inv. reg.) Masura echivalenta cu jumatate de gram de aur. II 1 Compus: (bot.; reg.) banulpopii = a) galbenele (Lysimachia punctata); b) dretze (Lysimachia nummularia). 2 (biol.) Banutz. pl. i. /etimol. nec.

BAN¹ bani s. m. 1. Unitate monetara shi moneda egala cu a suta parte dintrun leu; p. restr. moneda marunta divizionara a leului. ◊ Expr. A nu face (sau a nu plati) un ban (chior) sau doi bani= a nu valora nimic a nu avea nici o valoare. 2. Echivalent general al valorii marfurilor (fiind el insushi o marfa); moneda de metal sau hartie recunoscuta k mijloc de schimb shi de plata; argint (2). ◊ Expr. A trai (pe langa cineva) k banul cel bun = a fi foarte pretzuit (de cineva). A lua (ceva) de (sau drept) bani buni = a crede k un lucru este adevarat. ♦ (La pl.) Avere in numerar; parale. ◊ Expr. A fi doldora (sau plin) de bani = a fi foarte bogat. A avea bani (stranshi) la ciorap sau a strange bani la ciorap = a avea sau a face economii a avea sau a strange o suma de bani; a fi zgarcit. Fecior (sau baiat) de bani gata = fiu de oameni avutzi care face extravagantze cu banii primitzi sau moshtenitzi de la parintzi. Et. nec.

BAN¹ bani s. m. 1. (Mai ales la pl.) Echivalent general al valorii marfurilor (fiind el insushi o marfa) identificat pe baza uzului social cu forma naturala a aurului; indeplineshte functziile de masura a valorii etalon al pretzurilor mijloc de circulatzie de plata shi de tezaurizare shi de moneda universala; moneda de metal (sau de hirtie) recunoscuta k mijloc de schimb shi de plata. ♦ (In vorbirea curenta) Moneda (de metal sau de hirtie). Eu deam avut un singur ban lam impartzit cu tine. COSHBUC P. I 77. Slujba... o voi implinio dacami vei da douazeci de corabii shi bani k sa cumpar marfa cea mai frumoasa. ISPIRESCU L. 24. Simbrie in bani sa nu primeshti de la dinsul! CREANGA P. 146. Bani nam mai vazut deun secol vin nam mai baut deo luna. EMINESCU N. 42. ◊ (Poetic) Mai stralucesc prin iarba vreo citziva bani de soare Apoi i fura umbra. Se vansera curind. JEBELEANU P. 49. ◊ Expr. Bani de buzunar (sau de cheltuiala) = bani destinatzi cheltuielilor marunte zilnice. Bani gata (sau buni lichizi gheatza peshin sau numaratzi) = bani in numerar disponibili cu care potzi plati imediat. Cind a auzit k ginerele are douazeci de mii de lei bani gheatza batrinul sa bucurat la bani. PREDA I. 115. Fecior (sau baiat) de bani gata = (in regimul burghezomoshieresc) tinar din familie bogata care are bani la discretzie shi traieshte fara sa munceasca risipind; om cheltuitor risipitor. In ochii tinarului se vedea dorintza sincera de a auzi de a sorbi cuvintele lui Dan... Nimic din fumurile shi strimbaturile feciorilor de bani gata! VLAHUTZA O. A. 270. Fecior de bani gata... trecuse prin shcoala shi prin lume dus de mina k un copil de averea shi influentza lui tatasau. VLAHUTA O. A. III 59. Nare nevoie sa munceasca deoarece e fecior de bani gata. GHEREA ST. CR. II 328. A lua (ceva) de (sau drept) bani buni = a crede k un lucru este adevarat. A trai (pe linga cineva) k banul cel bun = a se bucura de mare consideratzie de mare atentzie shi grija (din partea cuiva) a fi foarte pretzuit (de cineva). Am sa te ieu cu mine shii trai pe linga noi k banul cel bun. CREANGA P. 175. Avere in numerar parale. Bani nau tzaranii asha k... platesc datoria in munca. PAS L. I 38. Cum sa nu plateasca k doar nu da din banii lui! ALECSANDRI T. I 71. Nici o mindra nu tziar zice: Nutzi bea banii mii voinice K banii tzor trebui Daca tei casatori. JARNÍKBIRSEANU D. 372. ◊ Expr. A face bani = a agonisi a stringe bani; a cishtiga parale. Am vrut sami fac shi bani de drum. DAVIDOGLU M. 20. Intzelegete cu mosh Alexe baciul shi vindetzi cit trebuie din oile canarale (= ingrashate) k sa facetzi bani. SADOVEANU B. 44. A avea bani sau a se culca pe bani a minca banii cu lingura a se juca cu banii a fi doldora (sau plin) de bani sau a avea bani (strinshi) la ciorap = a fi foarte bogat a dispune de parale multe. Iordache zice am auzit k ai bani. Am domnule Ivanceo sic. Am cum sa nam. Sint plin de bani k shi de la tata ceam mai moshtenit. DUMITRIU B. F. 19. A arunca banii pe fereastra v. fereastra. A fi (sau a lasa pe cineva) in banii lui = a fi (sau a lasa pe cineva) liber sa faca ce vrea. Asha il urisa... de tare acum k daca ar fi fost in banii lor sar fi lepadat de spin k de ucigal crucea. CREANGA P. 210. ◊ (La sg. cu sens colectiv) [Baba] lega paraua cu zece noduri shi tremura dupa ban. CREANGA P. 3. Totzi aceia care vorbe mari arunca Numai banul il vineaza shi cishtigul fara munca. EMINESCU O. I 151. Slobod e sa beau shi eu Slobod e pe banul meu! BIBICESCU P. P. 222. 2. (In tzara noastra) Unitate monetara a carei valoare a variat dupa epoci shi regiuni astazi fiind egala cu a suta parte dintrun leu; moneda care o reprezinta; p. ext. moneda marunta de cea mai mica valoare (v. gologan). O cutie de chibrituri costa 15 bani. ▭ Am strins eu pina acuma trei franci shi optzeci de bani. SADOVEANU N. F. 50. Cucurigu! boieri mari Datzi pungutza cu doi bani. CREANGA P. 65. ◊ Expr. A nu face (sau a nu plati) un ban (chior) sau doi bani = a nu valora nimic; a nu face doua parale v. para. Tacu din gura shi inghitzi rushinea cei facura fratzii inaintea tatalui sau. Se gindi el acum o mie de vorbe un ban nu face. ISPIRESCU L. 36. Mindra cind e rumenita Cu cinci sute nui platita Dar cind se desrumeneshte Nici doi bani nu mai plateshte! JARNÍKBIRSEANU D. 440. ◊ (invechit) Ban roshu = moneda care valora 1/4 dintrun ban vechi; shalau. Indatorirea rominilor catre turci sta intrun ushor tribut anual de 3000 bani roshii. BALCESCU O. II 13. Subt Mircea cel Batrin tot soldatul primea pe zi cite doi bani roshii care fac 13 parale. Matei Basarab mari leafa shi o facu de opt bani roshii. BALCESCU O. I 15.

BAN¹ bani s. m. 1. Echivalent general al valorii marfurilor (fiind el insushi o marfa) identificat pe baza uzului social cu forma naturala a aurului; moneda de metal sau de hartie recunoscuta k mijloc de schimb shi de plata (in economia socialista shi k mijloc de acumulare socialista shi de economii). Banul e ochiul dracului (= banii ispitesc pe oameni indemnandui la fapte rele). Ban la ban trage (= cei ce au bani multzi aceia se imbogatzesc shi mai tare). Frate frate dar branzai pe bani se replica celor care cer servicii gratuite. ◊ Expr. (A strange) bani albi pentru zile negre = (a face) economii pentru vreme de nevoie. Bani de buzunar (sau de cheltuiala) = bani destinatzi cheltuielilor marunte. Bani gheatza (sau lichizi buni peshin) = bani in numerar disponibili. A trai (pe langa cineva) k banul cel bun = a fi foarte pretzuit (de cineva). A lua (ceva) de (sau drept) bani buni = a crede k un lucru este adevarat. ♦ (La pl.) Avere in numerar; parale. ◊ Expr. A face bani = a cashtiga parale. A manca banii cu lingura sau a fi doldora (sau plin) de bani sau a avea bani (stranshi) la ciorap = a fi foarte bogat. Fecior de bani gata = om care traieshte fara sa munceasca cheltuind averea parintzilor. 2. (In tzara noastra) Unitate monetara egala cu a suta parte dintrun leu; moneda care o reprezinta; p. ext. moneda marunta de cea mai mica valoare. V. gologan. ◊ Expr. A nu face (sau a nu plati) un ban (chior) sau doi bani = a nu valora nimic. V. ban².

BAN¹ ~i m. 1) Marfa indeplinind functzia sociala de echivalent general al tuturor marfurilor in procesul de schimb. 2) Moneda sau bancnota indeplinind functzia sociala de mijloc de schimb shi de plata (a marfurilor). * A plati in ~i gheatza (sau lichizi) bani in numerar (platitzi pe loc). ~i de buzunar bani destinatzi cheltuielilor marunte. 3) la pl. Avere in forma de monede sau bancnote; parale. * A fi doldora de ~i a fi foarte bogat; a avea multzi bani. A arunca ~i pe fereastra a cheltui fara nici o socoteala. A pune ~i la ciorap a) a strange bani; b) a fi foarte zgarcit. A face ~i buni a) a cashtiga bine; b) a avea valoare; a fi de pretz. 4) Subunitate monetara egala cu a suta parte dintrun leu. /Orig. nec.

ban! int. exprima sunetul clopotului: ban! ban!

ban m. 1. moneda in genere; 2. moneda marunta de arama mai inainte ½ dintr’o para azi ¹/100 dintr’un leu; 3. pl. avere in bani stare: a facut bani. [Primitiv: moneda batuta de Banul Severinului].

2) ban (d. ban 1 adica „moneta banuluĭ” dar nu a celuĭ de Severin ci acelui de Agram aĭ caruĭ dinarĭ „banalĭ” eraŭ foarte cautatzi in sec. 13 fiindca argintu lor era foarte curat. Cp. cu ducat shi pol 1). Odinioara cea mai mica moneta de argint apoĭ de arama in valoare de 1/8 din para iar de la 1867 1/100 din franc. Gologan de 10 banĭ (Munt.). Moneta in general: un ban de aur. Pl. Parale avere in banĭ: n’am bani la mine ci acasa. Lucrurĭ care s’aŭ dat multzĭ banĭ: citzĭ banĭ pe morminte! A face banĭ 1) a fabrica banĭ 2) a agonisĭ (a cishtiga) banĭ. Prov. A stringe banĭ albĭ pentru zile negre a stringe banĭ p. viitoru nesigur (V. dinar). Fecĭor de banĭ gata acela care are de cheltuĭala baniĭ parintzilor. A fi in baniĭ taĭ a fi la largu taŭ nestinjenit.

ban s. m. pl. bani

ban (moneda functzie) s. m. pl. bani

BAN s. 1. franc gologan para (inv. shi pop.) sorocovatz (pop. shi fam.) pitac sfantz (reg. shi fam.) pitzula (astazi fam.) argintzi (pl.) (fam.) capital centima (arg.) lovele (pl.) mangari (pl.) mardei (pl.) material. (A ramas fara nici un ~.) 2. v. moneda.

BAN s. v. banutz disc embrionar.

BAN s. 1. franc gologan para (inv. shi pop.) sorocovatz (pop. shi fam.) pitac sfantz (reg. shi fam.) pitzula (astazi fam.) argintzi (pl.) (fam.) capital (arg.) lovele (pl.) mangari (pl.) mardei (pl.) material. (A ramas fara ~i.) 2. moneda piesa (pop.) para. (Un ~ de cinci.)

ban s. v. BANUTZ. DISC EMBRIONAR.

ban (báni) s. m. 1. Moneda. 2. Parale (mai ales la pl.). 3. Unitate monetara de valoare diferita: in sec. XVII valoarea 1/200 dintrun ducat de aur; la inceputul sec. XIX 1/120 dintrun leu vechi; modern o centima adica 1/100 dintrun leu. Megl. bani. Origine necunoscuta. Este vorba probabil de cuvintul germ. ban lat. med. bannus „comunicare strigare” care a ajuns sa insemne intre multe altele „amenda impusa pentru delicte impotriva autoritatzii” sau „contributzie platita domnului feudal de catre targuri” (cf. ex. din sec. VIIXII la Niermeyer 823). Schimbarea sensului sar explica prin necesitatea de a plati amenzile cu bani gheatza intro epoca in care moneda nu era obishnuita. Ramine de lamurit drumul urmat de imprumut; este probabil sa fi fost prin intermediul mag. A fost uneori explicat prin intermediul lui ban „conte” (Hasdeu 2425; Tiktin); aceasta explicatzie este insa lipsita de fundament istoric caci ar fi posibila numai daca ar exista monede batute de demnitarul desemnat prin acelashi nume. Sa presupus apoi pentru cuvintul rom. o origine sl. (Miklosich Slaw. Elem. 14); intradevar exista in bg. han („moneda” shi „conte”) shi in v. pol. ban. Totushi cel mai probabil este k ambele cuvinte sa provina din rom. (Cihac II 8; DAR; Capidan Raporturile 230); tot din rom. deriva mag. bány „moneda” (Edelspacher 9). In sfirshit dupa o ipoteza a lui Pushcariu in DAR ar fi vorba de o radacina preromanica *bann „viatza” de unde se deduce shi mr. a bana „a trai.” Sub aspect semantic ar trebui sa se presupuna un sens al lui *bann „vite” (k lat. vita › rom. vita) shi apoi „bani” (k lat. pecus › pecunia) ipoteza ce pare a prezenta neajunsul de a fi prea ingenioasa. Der. banar s. m. (inv. portmoneu); banarie s. f. (monetarie); banaret s. n. (banet); banarit s. n. (banet); banesc adj. (referitor la bani pecuniar economic); baneshte adv. (din punct de vedere economic material); banet (bani multzi); banica s. f. (planta Phyteuma orbiculare); banicel s. m. (paieta); banishor s. m. (banutz moneda mica; planta banica); banos adj. (avut bogat; care aduce cishtig mare productiv lucrativ); banutz s. m. (moneda mica; germenul oului; planta ciubotzicacucului Bellis perennis; planta cimishir Buxus sempervirens; planta saschiu Vinca pervinca).

BANI. Subst. Bani banutzi gologani argintzi (rar) argintzei (dim. rar) lovele (arg.) parale (fam.) finantze (fam.) bancutze (inv.); valuta valuta forte. Ban gologan para paralutza (dim.) paralusha lascaie chior (fam.) para chioara creitzar (inv. shi reg.) pitzula (fam.) pitac (reg.). Bani maruntzi maruntzish paralic (inv. shi reg.); bancutza (inv. shi reg.). Bancnota hirtiemoneda asignat (inv.) asignatzie (inv.) bumashca (inv.). Bani de buzunar (de cheltuiala); bani gata (buni lichizi gheatza peshin numaratzi); bani grei. Banet banarit (reg.) paralet (rar) paralic (rar). Monede: moneda (ban) de aur; moneda (ban) de argint; moneda (ban) de arama. As; aspru aureus (ant.); ban banutz (dim.); ban roshu; barbuta; bancutza firfiric; beshlic; carboantza carboava; cent; centima; copeica; coroana creitzar; denar; dinar; diobol; direclie stilpar; dolar; drahma; dublon; ducat; duro; dutca; escudo; fiorin; florint; forint; franc; funduc funducliu; galben galbior (dim.) galbenash (pop.); grosh; groshitza; guinee; gulden; husash (reg.); irmilic icosar; iuzluc; lascaie lascaioara (dim. pop.); left; leitza; leu leushor (dim.) leutz leushcan; leva; lira; lira sterlina; ludovic; mahmudea; marca; mina; napoleon; nesfie; obol; olan; peni; peseta; peso; pfenig; pfund; piastru; pistol; pitac patashca; pitzula; pol; potronic; real; rubia; rubla; rupie; scud; sen; sestertz; sfantz; sfantzishor (dim.); sfantzoaica sfantzuica; sol; soldiu sorocovatz; spetz; stater; sultanin; shalau; shezina; shiling; shushtac; talant; taler; ternutziu; timin; tugric; tult; tzechin; ughi; venetic galben venetic; yen; yuan; zgriptzoar zgriptzorash (dim. pop.); zlot. Finantze. Comoara; tezaur vistierie vistier (inv.) hazna (inv.) aerarium (ant.); trezorerie. Banca. Monetarie tarapana (inv.). Sistem monetar valuta; monometalism bimetalism. Adj. Banesc; financiar; monetar valutar. Vb. A bate (a taia a face) moneda a monetiza (rar). A schimba bani. A avea bani a se culca pe bani a se scalda in bani a se juca cu banii a fi doldora (plin) de bani a fi plin de parale k ciinele de purici a fi stup de bani a minca banii cu lingura a bea (a inghitzi) bani a avea bani (strinshi) la ciorap. A stringe bani a pune bani la ciorap a stringe bani albi pentru zile negre. A cheltui a arunca banii pe fereastra a toca banii. A nu avea bani a ramine fara bani a ramine lefter a nu avea (nici o) para chioara (frinta) a nu avea (nici o) lascaie. A imprumuta bani a finantza (fam.) a da cu imprumut; a investi banii (in ceva). A lua banii (cuiva) a lasa (pe cineva) lefter a lua (cuiva) ultimul ban a gologani (rar). A depune bani. Adv. Baneshte; cu bani; fara bani. V. bogatzie metale.

jocul miresii pe (in) bani moment ritual din ceremonialul nuptzial in Transilvania TZara Crishurilor shi Maramuresh care marcheaza integrarea miresei in familia mirelui. Se produce dupa masa mare. Mireasa este jucata (invartita) de rudele tinere (fratzi surori veri verishoare) shi prieteni apropiatzi fiecare platind jocul; ultimul o joaca mirele care da suma cea mai mare. Banii adunatzi apartzin in exclusivitate miresei. Din punct de vedere coregrafic este o varianta simpla fragmentata de invartita* iute. Ritmul este binar* shi mishcare vioaie. Are in general melodie proprie de circulatzie zonala.

NON OLET (PECUNIA) (lat.) banii nau miros Replica care a dato imparatul Vespasian fiului sau Titus carei reprosha k infiintzase latrine cu taxa pentru a reface vistieria tzarii. Ironie la adresa celor ce obtzin cashtiguri baneshti prin mijloace nedemne sau necinstite.

VIRTUS POST NUMMOS (lat.) virtutea dupa bani Horatziu „Epistulae” I 1 54. Satirizare a coruptziei moravurilor.

Bani gheatza sau bani peshin Expresia „bani gheatza” vrea sa arate k banii sint pushi deoparte in bloc pentru e anume tirguiala precum shi faptul k sint platitzi in bloc totzi o data. Se mai intrebuintzeaza shi formula „bani peshin” care vine din turceshte adica pregatitzi pentru a se face plata sau cumparatura pe bani gata. Era un cuvint foarte „la moda” pe vremuri cind tzarile romane trebuiau sa plateasca tributuri haraciuri peshcheshuri shi bacshishuri grase in bani „peshin”. „Bani peshin cai numara SHi pe tablai socotea…” …spune o poezie populara (colectzia G. Dem. Teodorescu). IST.

Banul nare miros Imparatul roman Vespasian (69 179 e.n.) gasind vistieria goala dupa domnia lui Nero shi a urmashilor acestuia nu sa dat in laturi de la nici un mijloc pentru a stringe bani. Printre taxele care lea pus a fost shi una asupra closetelor publice (de aici shi numele de vespasiene dat acestor toalete). Intro zi fiul sau Titus (viitorul imparat) ia spus k poporul ride shi birfeshte fiindca se scot bani dintro asemenea sursa. Vespasian ia pus o moneda sub nas zicindui: „Non olet” (nu miroase) adica: „Uite banul nare miros!” Vorba a prins shi a fost intrebuintzata spre ai ironiza pe cei care folosesc fara scrupule chiar cele mai urite mijloace pentru a cishtiga bani. Cunoscutul dramaturg englez Bernard Shaw satirizind asemenea oameni shi metode shia intitulat o piesa: Banul nare miros. lar marele scriitor francez Balzac spunea k Parisului iar conveni „aceasta axioma a lui Vespasian!” In satira XIV versul 204 Iuvenal exprima critic o parere asemanatoare: Lucri bonus est odor ex re qualibet („Cashtigul de oriunde ar veni are miros placut”). IST.

a arunca (cu) banii pe fereastra expr. 1. a cheltui exagerat de mult a fi risipitor. 2. a achizitziona un produs necorespunzator din punct de vedere calitativ.

a inota in aur / in bani expr. a fi bogat.

a lua (ceva sau pe cineva) la bani maruntzi expr. a examina a analiza a discuta amanuntzit

a manca banii cu lingura expr. a cheltui prea mult a fi risipitor.

a nu da doi bani (pe cineva / ceva) expr. a avea o parere proasta (despre cineva / ceva).

a pune bani la ciorap expr. a economisi bani a pune bani deoparte.

a scutura (pe cineva) de bani expr. a stoarce (pe cineva) de bani.

a spala bani expr. a introduce pe piatza bani provenitzi din activitatzi ilegale.

a spanzura banii expr. (glum.) a cheltui exagerat de mult; a cheltui fara discernamant; a fi risipitor.

a strange bani la ciorap expr. a face economii.

a toca banii (cuiva) expr. a cheltui banii (cuiva).

a ushura de bani (pe cineva) expr. 1. a face pe cineva sa cheltuiasca o suma mare de bani. 2. a lua de la cineva o suma mare de bani printro escrocherie.

ashi bea banii expr. (d. alcoolici) a cheltui totzi banii pe bautura.

BANI albi albishori bani gruba bishtar blanc boabe bulshoi cashcaval coarja copeici creitzari denghi falset fashfash galbeni gloantze gozor laptzi lamai lovele lovinci lovo loz mangari manglai mangotzi marafetzi mardei material malai manei moloz moni ovaz pagnos parai parale parnusa pinca pitaci pitzule pleava sarsana scama taxa de prostie teshcherea trandafir tzechini zarzavat.

de doi bani / trei lulele expr. (peior.) 1. ieftin. 2. de calitate inferioara.

in bani expr. (d. oameni) cu situatzie financiara foarte buna; in posesia unei sume de bani.

in pana de bani expr. ramas fara bani inaintea zilei de salariu / de pensie; lefter.

plin de bani k broasca de par expr. (glum.) sarac nevoiash.

shi futut shi cu banii luatzi expr. (obs.) expus simultan mai multor necazuri / nenorociri; jefuit shi maltratat; foarte pagubit.