ARGÍNT (1) s. n. (2) arginturi s. n. (3) argintzi s. m. 1. S. n. (Adesea fig.) Metal pretzios de culoare alba stralucitoare maleabil shi ductil cu o mare conductibilitate electrica. ♦ Nunta de argint = a douazeci shi cincea aniversare a casatoriei cuiva; petrecere organizata cu acest prilej. ♦ Compus: (pop.) argintviu = a) mercur; b) fig. om plin de energie iute vioi. 2. S. n. Varietate sau obiect de argint (1). 3. S. m. (Mai ales la pl.) Ban¹ para³. Lat. argentum.

ARGÍNT (1) s. n. (2) argintzi s. m. 1. S. n. (Adesea fig.) Metal pretzios de culoare alba stralucitoare maleabil shi ductil cu o mare conductibilitate electrica. ♦ Nunta de argint = a douazeci shi cincea aniversare a casatoriei cuiva; petrecere organizata cu acest prilej. ♦ Compus: (pop.) argintviu = a) mercur; b) fig. om plin de energie. 2. S. m. (Mai ales la pl.) Ban¹ para³. Lat. argentum.

ARGÍNT (13) s. n. (2) argintzi s. m. 1. Metal pretzios cu duritate scazuta de culoare albacenushie stralucitoare. Vinzatorii din pravalie le aduc pe tavi de argint o farfurioara cu sherbet. PAS L. I 83. Hainele de pe feciori Sclipeau de argint. COSHBUC P. I 55. Flori de tei el aren parui SHi la shold un corn deargint. EMINESCU O. I 103. ◊ Fig. In parul meu salbatic A prins ninsoarea firelor deargint. BENIUC V. 38. Toamna cua ei alba frunte... A lasat argint pe munte SHi rugina pe paduri. TOPIRCEANU S. A. 22. Din ochii ei albashtri shi mari curgeau shiroaie de margaritare apoase pe o fatza mai alba k argintul crinului. EMINESCU N. 4. ◊ Nunta de argint = aniversare a 25 de ani de la casatorie; petrecere organizata cu acest prilej. 2. (La pl.; rar) Bani. Mari bogatani fiare flamindensetate De aur deargintzi de bucate. BENIUC V. 153. Vrei pacea sa o aperi de furi shi de vicleni? Fintini fa sa tzishneasca tzitzeiul la Moreni SHi nu uita! Mai vajnici decit ai lor argintzi E munca ta sint stropii sudorilor fierbintzi. JEBELEANU P. 13. 3. (In expr.) Argintviu = mercur. Nu se afla pe lume peshti k cei din apa Moldovei... luminoshi shi iutzi k argintulviu. SADOVEANU N. F. 30. Cind ai shti cit i de vesela... fiica mea cai vine logodnicul! Parca are argintviu intrinsa. ALECSANDRI T. 997. ◊ Fig. Feciorii starostelui incepura sa se mishte cu o harnicie al carei argint viu nici nu se banuia a fi in madularile lor mari. SADOVEANU F. J. 466.

ARGÍNT (1) s. n. (2) argintzi s. m. 1. (Adesea fig.) Metal pretzios de culoare albacenushie stralucitoare. ♦ Nunta de argint = a douazeci shi cincea aniversare a casatoriei. ♦ Compus: argintviu = mercur. 2. (La pl.) Bani. Lat. argentum.

argint n. 1. metal pretzios de coloare alba; 2. moneda din acest metal: a plati in argint; 3. fig. avutzie: iubitor de argint; 4. pl. arginturi lucruri de argint; 5. argintzi bani (invechit): Iuda vandu pe Isus pentru 30 de argintzi. [Lat. ARGENTUM].

argínt n. (lat. argentum it. argento pv. argen fr. argent vsp. argento). Un metal pretzios alb. Moneta de argint: a plati in argint. Pl. arginturĭ lucrurĭ de argint argintariĭ. Pl. m. Banĭ de argint: Iuda il vindu pe Hristos pe treĭzecĭ de argintzĭ. Ĭubitor de argint ĭubitor de banĭ. Argint viŭ mercur. Fig. Om vioĭ. Argintu e foarte maleabil shi dúctil shi nu se altereaza in aer. In ácide se altereaza cu greŭ. Se aliaza maĭ ales cu cupru (k la monete) shi cu mercuru. Se gaseshte maĭ totdeauna amestecat cu sulf clor brom ĭod sh. a. Se afla mine de argint in Suedia Norvegia Rusia sh. a. dar cele maĭ bogates in Perú shi Mexic.

argínt¹ (ban) s. m. pl. argíntzi

argínt (ban) s. m. pl. argíntzi

ARGÍNTZI s. pl. v. ban franc gologan para.

argintzi s. pl. v. BAN. FRANC. GOLOGAN. PARA.

argínt s. n. 1. Metal pretzios de culoare alba stralucitoare. 2. Argintarie obiecte de argint. 3 (S. m.) Moneda de argint. Argintviu mercur. Mr. arzint razint istr. arzint. Lat. argentum (Pushcariu 116; CandreaDens. 82; REW 640; DAR); cf. alb. ërgënd it. argento v. prov. fr. cat. argent v. sp. argento. Pl. argintzi se foloseshte numai cu sensul 3. Numele de mercur apare inca in lat. argentum vivum cf. it. argento vivo v. fr. argent vif (fr. vif argent) v. sp. argent bivo (Castro RFE 1921 p. 17). Der. arginta vb.; argintar s. m. care poate fi de formatzie interna (Pushcariu 117; REW 638 shi DAR il deriva din lat. argentarius cf. it. argentaio fr. argentier cat. argenter sp. argentero); argintarie s. f. (argint batut; argintarie; tacimuri de argint); argintaritza s. f. (planta chenopodiacee Potentilla anserina); arginteala s. f. (argintare); arginti vb.; argintzica s. f. (arbust Dryas octopetala); argintiu adj.; argintos adj. (argintiu); argintui vb.

ARGÍNT (lat. argentum) 1. S. n. Element chimic (Ag; nr. at. 47 m. at. 10787 p. t. 960 °C p. f. 2.180 °C duritate 27). Metal pretzios alb lucios moale maleabil shi ductil cu cea mai mare conductibilitate electrica shi calorica dintre elemente. Se gaseshte in stare nativa shi sub forma de combinatzii (sulfura clorura) in special in galenele argentifere. Este inoxidabil. In combinatzii functzioneaza monovalent. Se utilizeaza pentru confectzionarea de podoabe obiecte uzuale instrumente medicale la fabricarea oglinzilor in fotografie la baterea monedelor etc. Cunoscut din antichitate. ♦ Nunta de a. = a douazeci shi cincea aniversare a casatoriei. ♦ (FARM.) A. coloidal = antiseptic obtzinut prin reducerea azotatului de argint cu sulfat de feros; pulbere granuloasa neagraverzuie sau lamele cenushii cu 70 la suta argint coloidal; colargol. Argint viu = a) (pop.) mercur. b) (fam.) om iute sprinten plin de energie. 2. S. m. (La pl.) Bani.