Definitzia cu ID-ul 896819:
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
BAN1 bani s. m. 1. (Mai ales la pl.) Echivalent general al valorii marfurilor (fiind el insushi o marfa) identificat pe baza uzului social cu forma naturala a aurului; indeplineshte functziile de masura a valorii etalon al pretzurilor mijloc de circulatzie de plata shi de tezaurizare shi de moneda universala; moneda de metal (sau de hirtie) recunoscuta k mijloc de schimb shi de plata. ♦ (In vorbirea curenta) Moneda (de metal sau de hirtie). Eu deam avut un singur ban lam impartzit cu tine. COSHBUC P. I 77. Slujba... o voi implinio dacami vei da douazeci de corabii shi bani k sa cumpar marfa cea mai frumoasa. ISPIRESCU L. 24. Simbrie in bani sa nu primeshti de la dinsul! CREANGA P. 146. Bani nam mai vazut deun secol vin nam mai baut deo luna. EMINESCU N. 42. ◊ (Poetic) Mai stralucesc prin iarba vreo citziva bani de soare Apoi i fura umbra. Se vansera curind. JEBELEANU P. 49. ◊ Expr. Bani de buzunar (sau de cheltuiala) = bani destinatzi cheltuielilor marunte zilnice. Bani gata (sau buni lichizi gheatza peshin sau numaratzi) = bani in numerar disponibili cu care potzi plati imediat. Cind a auzit k ginerele are douazeci de mii de lei bani gheatza batrinul sa bucurat la bani. PREDA I. 115. Fecior (sau baiat) de bani gata = (in regimul burghezomoshieresc) tinar din familie bogata care are bani la discretzie shi traieshte fara sa munceasca risipind; om cheltuitor risipitor. In ochii tinarului se vedea dorintza sincera de a auzi de a sorbi cuvintele lui Dan... Nimic din fumurile shi strimbaturile feciorilor de bani gata! VLAHUTZA O. A. 270. Fecior de bani gata... trecuse prin shcoala shi prin lume dus de mina k un copil de averea shi influentza lui tatasau. VLAHUTA O. A. III 59. Nare nevoie sa munceasca deoarece e fecior de bani gata. GHEREA ST. CR. II 328. A lua (ceva) de (sau drept) bani buni = a crede k un lucru este adevarat. A trai (pe linga cineva) k banul cel bun = a se bucura de mare consideratzie de mare atentzie shi grija (din partea cuiva) a fi foarte pretzuit (de cineva). Am sa te ieu cu mine shii trai pe linga noi k banul cel bun. CREANGA P. 175. Avere in numerar parale. Bani nau tzaranii asha k... platesc datoria in munca. PAS L. I 38. Cum sa nu plateasca k doar nu da din banii lui! ALECSANDRI T. I 71. Nici o mindra nu tziar zice: Nutzi bea banii mii voinice K banii tzor trebui Daca tei casatori. JARNÍKBIRSEANU D. 372. ◊ Expr. A face bani = a agonisi a stringe bani; a cishtiga parale. Am vrut sami fac shi bani de drum. DAVIDOGLU M. 20. Intzelegete cu mosh Alexe baciul shi vindetzi cit trebuie din oile canarale (= ingrashate) k sa facetzi bani. SADOVEANU B. 44. A avea bani sau a se culca pe bani a minca banii cu lingura a se juca cu banii a fi doldora (sau plin) de bani sau a avea bani (strinshi) la ciorap = a fi foarte bogat a dispune de parale multe. Iordache zice am auzit k ai bani. Am domnule Ivanceo sic. Am cum sa nam. Sint plin de bani k shi de la tata ceam mai moshtenit. DUMITRIU B. F. 19. A arunca banii pe fereastra v. fereastra. A fi (sau a lasa pe cineva) in banii lui = a fi (sau a lasa pe cineva) liber sa faca ce vrea. Asha il urisa... de tare acum k daca ar fi fost in banii lor sar fi lepadat de spin k de ucigal crucea. CREANGA P. 210. ◊ (La sg. cu sens colectiv) [Baba] lega paraua cu zece noduri shi tremura dupa ban. CREANGA P. 3. Totzi aceia care vorbe mari arunca Numai banul il vineaza shi cishtigul fara munca. EMINESCU O. I 151. Slobod e sa beau shi eu Slobod e pe banul meu! BIBICESCU P. P. 222. 2. (In tzara noastra) Unitate monetara a carei valoare a variat dupa epoci shi regiuni astazi fiind egala cu a suta parte dintrun leu; moneda care o reprezinta; p. ext. moneda marunta de cea mai mica valoare (v. gologan). O cutie de chibrituri costa 15 bani. ▭ Am strins eu pina acuma trei franci shi optzeci de bani. SADOVEANU N. F. 50. Cucurigu! boieri mari Datzi pungutza cu doi bani. CREANGA P. 65. ◊ Expr. A nu face (sau a nu plati) un ban (chior) sau doi bani = a nu valora nimic; a nu face doua parale v. para. Tacu din gura shi inghitzi rushinea cei facura fratzii inaintea tatalui sau. Se gindi el acum o mie de vorbe un ban nu face. ISPIRESCU L. 36. Mindra cind e rumenita Cu cinci sute nui platita Dar cind se desrumeneshte Nici doi bani nu mai plateshte! JARNÍKBIRSEANU D. 440. ◊ (invechit) Ban roshu = moneda care valora 1/4 dintrun ban vechi; shalau. Indatorirea rominilor catre turci sta intrun ushor tribut anual de 3000 bani roshii. BALCESCU O. II 13. Subt Mircea cel Batrin tot soldatul primea pe zi cite doi bani roshii care fac 13 parale. Matei Basarab mari leafa shi o facu de opt bani roshii. BALCESCU O. I 15.