Definitzia cu ID-ul 691212:

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

pará f. (turc. pará [d. pers. pare pĭesa bucata]; ngr. paras bg. pará. V. ceampara harapara). A patruzecea parte din vechĭu leŭ shi care (la 1740) valora 3 banĭ. Pl. Banĭ moneta: a avea parale asta costa multe parale. A nu avea nicĭ o para saŭ para chĭoara a nu avea nicĭ un ban nicĭ o letzcaĭe. A face parale 1. vorbind de oamenĭ a cishtiga parale 2. vorbind de lucrurĭ a valora a avea pretz: asta nu face nicĭ o para. A lua la treĭ parale al lua din scurt aĭ cere socoteala al mustra. V. mangir.