16 definitzii pentru coti

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

COTÍ cotesc vb. IV. 1. Intranz. (Despre rauri drumuri etc.) Ashi schimba directzia a face un cot (I 2); (despre fiintze sau vehicule) a face o cotitura a parasi drumul drept; a carmi. ♦ Tranz. (Neobishnuit) A indrepta in alta directzie. ♦ Tranz. A conduce pe cineva pe un drum intortocheat. 2. Tranz. (Rar) A atinge a lovi cu cotul (I 1) pentru ashi face loc.Refl. recipr. Ashi face semn (reciproc) cu cotul. Din cot.

coti1 i [At: POMPILIU B. 1009 / V: cuti cutiu / E: cotetz] Strigat cu care se alunga vitzelul la cotetz.

cotí2 [At: ANON. CAR. / V: cotzí / Pzi: ~tésc / E: cot2] 12 vir (Inv) A (se) atinge cu cotul2 (1) Si: (irg) a (se) coteli (1112) a (se) ghionti (inv) a (se) incota. 34 vir (Inv) A (se) lovi cu cotul2 (1) Si: (irg) a (se) coteli (1314) a (se) ghionti (inv) a (se) incota. 5 vt (Inv) Ashi face loc prin multzime cu coatele2 (2) Si: (irg) a coteli a ghionti (inv) a incota. 67 vir (Inv) A(shi) face semne cu cotul2 (1) Si: (irg) a (se) coteli (1617) a (se) ghionti (inv) a (se) incota. 8 vt (Inv) A intra in vorba cu cineva atragandui atentzia cu cotul2 (1) Si: (irg) a coteli (18) a ghionti (inv) a incota. 9 vr (Inv; d. oameni) A petrece cu cineva Si: a incota. 10 vi (D. drumuri rauri etc.) Ashi schimba directzia Si: (reg) a cotigi (1). 11 vr (Nob) A se incovoia. 12 vi A se abate din drumul sau Si: (reg) a cotigi (2). 13 vt (C. indica drumul) A parasi Si: (reg) a cotigi (3). 1415 vt A merge sau a fugi in zigzag Si: (reg) a cotigi (4). 16 vt A conduce pe cineva pe un drum cotit spre al rataci Si: (reg) a cotigi (5). 17 vt (Rar) A intoarce ceva intro alta directzie Si: (reg) a cotigi (6). 18 vt (Rar) A ocoli ceva deplasanduse pe o linie curba nu dreapta Si: (reg) a cotigi (7). 19 vt (Rar) A evita pe cineva Si: (reg) a cotigi (8). 20 vt (Inv) A cotari1 (1) Cf cot2 (41). 21 vt (Inv; pan) A bate. 22 vt (Inv) A cotari1 (2) Cf cot2 (46).

COTÍ cotesc vb. IV. 1. Intranz. (Despre rauri drumuri etc.) A schimba directzia a face un cot (I 2); (despre fiintze sau vehicule) a face o cotitura a parasi drumul drept; a carmi. ♦ Tranz. (Neobishnuit) A indrepta in alta directzie. ♦ Tranz. A conduce pe cineva pe un drum intortocheat. 2. Tranz. (Rar) A atinge a lovi cu cotul (I 1) pentru ashi face loc. ♦ Refl. recipr. Ashi face semn (reciproc) cu cotul. Din cot.

COTÍ cotesc vb. IV. 1. Intranz. (Despre riuri drumuri strazi etc.) A schimba directzia a face un cot (3). SHi pleaca drumetzul peun drum ce coteshte. MACEDONSKI O. I 144. Unde coteshte valea shi drumul acolo sint varariile. SLAVICI O. I 69. Drumul se opreshte Prin cadru coteshte. TEODORESCU P. P. 491. ◊ Refl. (Neobishnuit) Unde Oltu se coteshte Stai bade shi odihneshte. JARNÍKBIRSEANU 2. Intranz. (Despre fiintze sau vehicule adesea determinat printrun adverb de directzie) A schimba directzia a face o cotitura; a cirmi. V. abate. Inca pe intuneric am cotit pe dupa moara cu rotzile oprite. SADOVEANU N. F. 58. Miul voinicul La munte suia Pe cal dormita Iar murgul cotea SHi se poticnea. TEODORESCU P. P. 496. ◊ Tranz. A indrepta in alta directzie. Tinara ishi uda florile ciupea citeva frunze ingalbenite cotea putzin capul shi privea in gradina. SADOVEANU O. IV 109. 3. Tranz. (Rar) A parasi un drum shi a merge in alta directzie. O urmarea cum iese in drum cum coteshte ulitza catre ogoare. CAMILAR TEM. 244. Murgului pasa Somn i se facea SHi drumul cotea Drumul k lasa Cimpul apuca. TEODORESCU P. P. 490. ♦ A conduce pe cineva pe un drum intortocheat. Mergea ce mai mergea. Pin’de oastel departa. Prin rarishe Mil sucea Prin cotishe Mil cotea. TEODORESCU P. P. 502. 4. Tranz. (Rar) A atinge a lovi cu cotul pentru ashi face loc. SHi cotind fete straine Pricina de ris facea. COSHBUC P. II 213. Facindumi loc printre dame... cotind uniform? in dreapta shi in stinga. NEGRUZZI S. I 38. ◊ Absol. In adunari cind intra Ircan coteshtempinge. NEGRUZZI S. II 206. ♦ (Rar) Refl. reciproc. Ashi face semn cu cotul; ashi da coate. Mamele privindon hora. Se cotesc: Olio tu leica Ce mai drac frumos de nora! COSHBUC P. I 97. Orice dama lar fi vazut... nu sar fi putut opri de a se coti cu vecina sa. NEGRUZZI S. I 16.

A COTÍ ~ésc 1. intranz. 1) (despre ape curgatoare drumuri etc.) A face un cot; a lua alta directzie. 2) (despre fiintze sau vehicule) Ashi schimba directzia initziala luando intro parte; a face o cotitura; a intoarce; a carni. 2. tranz. 1) A indrepta in alta directzie. 2) (persoane) A conduce pe un drum cu multe cotituri. 3) rar A inghionti cu cotul pentru ashi face loc. /Din cot

A SE COTÍ ma ~ésc intranz. rar Ashi face semn (concomitent) cu cotul. /Din cot

cotì v. 1. a carmi a apuca intr’o parte a drumului: a coti la dreapta la stanga; 2. a masura cu cotul un vas sau panzeturi; 3. a face cotituri: unde Oltul se coteshte; 4. ashi da coate: se cotiau intre ei.

cotésc v. intr. (d. cot). Ocolesc fac o cotitura: trasura riu coteshte la stinga. V. tr. Fac semn izbesc cu cotu. Masor capacitatea butoaĭelor cu cotu. V. refl. Imĭ daŭ coate: se coteaŭ uniĭ pe altziĭ.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

cotí (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. cotésc imperf. 3 sg. coteá; conj. prez. 3 sa coteásca

cotí vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. cotésc imperf. 3 sg. coteá; conj. prez. 3 sg. shi pl. coteásca

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

COTÍ vb. 1. a carmi a vira (rar) a carmui (pop.) a carni (Mold.) a cotigi (inv.) a shovai. (A ~ un autovehicul.) 2. a o lua a merge. (O ~ la stanga.)

COTI vb. 1. a cirmi a vira (rar) a cirmui (pop.) a cirni (Mold.) a cotigi (inv.) a shovai. (A ~ un autovehicul.) 2. a o lua a merge. (O ~ la stinga.)

Dictzionare specializate

Explica intzelesuri specializate ale cuvintelor.

cóti! (cúti!) interj. (reg.) cuvant folosit pentru alungarea vitzeilor.

Dictzionare de argou

Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a coti mishto expr. (intl.) a da bacshish bun.

Intrare: coti
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • coti
  • cotire
  • cotit
  • cotitu‑
  • cotind
  • cotindu‑
singular plural
  • coteshte
  • cotitzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • cotesc
(sa)
  • cotesc
  • coteam
  • cotii
  • cotisem
a II-a (tu)
  • coteshti
(sa)
  • coteshti
  • coteai
  • cotishi
  • cotiseshi
a III-a (el, ea)
  • coteshte
(sa)
  • coteasca
  • cotea
  • coti
  • cotise
plural I (noi)
  • cotim
(sa)
  • cotim
  • coteam
  • cotiram
  • cotiseram
  • cotisem
a II-a (voi)
  • cotitzi
(sa)
  • cotitzi
  • coteatzi
  • cotiratzi
  • cotiseratzi
  • cotisetzi
a III-a (ei, ele)
  • cotesc
(sa)
  • coteasca
  • coteau
  • cotira
  • cotisera
* forma nerecomandata sau greshita – (arata)
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

coti, cotescverb

  • 1. intranzitiv unipersonal (Despre rauri drumuri etc.) Ashi schimba directzia a face un cot. DEX '09 DLRLC
    • format_quote SHi pleaca drumetzul peun drum ce coteshte. MACEDONSKI O. I 144. DLRLC
    • format_quote Unde coteshte valea shi drumul acolo sint varariile. SLAVICI O. I 69. DLRLC
    • format_quote Drumul se opreshte Prin cadru coteshte. TEODORESCU P. P. 491. DLRLC
    • format_quote reflexiv neobishnuit Unde Oltu se coteshte Stai bade shi odihneshte. JARNÍKBIRSEANU D. 266. DLRLC
  • 2. intranzitiv (Despre fiintze sau vehicule) A face o cotitura a parasi drumul drept. DEX '09 DLRLC
    • format_quote Inca pe intuneric am cotit pe dupa moara cu rotzile oprite. SADOVEANU N. F. 58. DLRLC
    • format_quote Miul voinicul La munte suia Pe cal dormita Iar murgul cotea SHi se poticnea. TEODORESCU P. P. 496. DLRLC
    • 2.1. tranzitiv neobishnuit A indrepta in alta directzie. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Tinara ishi uda florile ciupea citeva frunze ingalbenite cotea putzin capul shi privea in gradina. SADOVEANU O. IV 109. DLRLC
    • 2.2. tranzitiv rar A parasi un drum shi a merge in alta directzie. DLRLC
      • format_quote O urmarea cum iese in drum cum coteshte ulitza catre ogoare. CAMILAR TEM. 244. DLRLC
      • format_quote Murgului pasa Somn i se facea SHi drumul cotea Drumul k lasa Cimpul apuca. TEODORESCU P. P. 490. DLRLC
    • 2.3. tranzitiv A conduce pe cineva pe un drum intortocheat. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Mergea ce mai mergea. Pin’de oastel departa. Prin rarishe Mil sucea Prin cotishe Mil cotea. TEODORESCU P. P. 502. DLRLC
  • 3. tranzitiv rar A atinge a lovi cu cotul pentru ashi face loc. DEX '09 DLRLC
    • format_quote SHi cotind fete straine Pricina de ris facea. COSHBUC P. II 213. DLRLC
    • format_quote Facindumi loc printre dame... cotind uniforme in dreapta shi in stinga. NEGRUZZI S. I 38. DLRLC
    • format_quote (shi) absolut In adunari cind intra Ircan coteshtempinge. NEGRUZZI S. II 206. DLRLC
    • 3.1. reflexiv reciproc Ashi face semn (reciproc) cu cotul. DEX '09 DLRLC
      • format_quote Mamele privindon hora. Se cotesc: Olio tu leica Ce mai drac frumos de nora! COSHBUC P. I 97. DLRLC
      • format_quote Orice dama lar fi vazut... nu sar fi putut opri de a se coti cu vecina sa. NEGRUZZI S. I 16. DLRLC
etimologie:
  • cot DEX '09 DEX '98

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.