COTÍ cotesc vb. IV. 1. Intranz. (Despre riuri drumuri strazi etc.) A schimba directzia a face un cot (3). SHi pleaca drumetzul peun drum ce coteshte. MACEDONSKI O. I 144. Unde coteshte valea shi drumul acolo sint varariile. SLAVICI O. I 69. Drumul se opreshte Prin cadru coteshte. TEODORESCU P. P. 491. ◊ Refl. (Neobishnuit) Unde Oltu se coteshte Stai bade shi odihneshte. JARNÍKBIRSEANU 2. Intranz. (Despre fiintze sau vehicule adesea determinat printrun adverb de directzie) A schimba directzia a face o cotitura; a cirmi. V. abate. Inca pe intuneric am cotit pe dupa moara cu rotzile oprite. SADOVEANU N. F. 58. Miul voinicul La munte suia Pe cal dormita Iar murgul cotea SHi se poticnea. TEODORESCU P. P. 496. ◊ Tranz. A indrepta in alta directzie. Tinara ishi uda florile ciupea citeva frunze ingalbenite cotea putzin capul shi privea in gradina. SADOVEANU O. IV 109. 3. Tranz. (Rar) A parasi un drum shi a merge in alta directzie. O urmarea cum iese in drum cum coteshte ulitza catre ogoare. CAMILAR TEM. 244. Murgului pasa Somn i se facea SHi drumul cotea Drumul k lasa Cimpul apuca. TEODORESCU P. P. 490. ♦ A conduce pe cineva pe un drum intortocheat. Mergea ce mai mergea. Pin’de oastel departa. Prin rarishe Mil sucea Prin cotishe Mil cotea. TEODORESCU P. P. 502. 4. Tranz. (Rar) A atinge a lovi cu cotul pentru ashi face loc. SHi cotind fete straine Pricina de ris facea. COSHBUC P. II 213. Facindumi loc printre dame... cotind uniform? in dreapta shi in stinga. NEGRUZZI S. I 38. ◊ Absol. In adunari cind intra Ircan coteshtempinge. NEGRUZZI S. II 206. ♦ (Rar) Refl. reciproc. Ashi face semn cu cotul; ashi da coate. Mamele privindon hora. Se cotesc: Olio tu leica Ce mai drac frumos de nora! COSHBUC P. I 97. Orice dama lar fi vazut... nu sar fi putut opri de a se coti cu vecina sa. NEGRUZZI S. I 16.