15 definiții pentru pui (vb.)
din care- explicative (10)
- morfologice (2)
- relaționale (2)
- enciclopedice (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
PUÍ3, pers. 3 puiește, vb. IV. Tranz. (Reg.; despre păsări) A face pui1. [Var.: puiá vb. I] – Din pui1.
PUÍ3, pers. 3 puiește, vb. IV. Tranz. (Reg.; despre păsări) A face pui1. [Var.: puiá vb. I] – Din pui1.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de oprocopiuc
- acțiuni
pui2 [At: ANON. CAR. / V: (reg; cscj) poia, puia / Pzi: 3 ~ește / E: pui1] 1-2 vt(a) (Îvr; d. păsări) A face pui1 (1, 11). 3 vrr (Reg; d. animale) A se împreuna. 4 vrr (Reg; pex) A se înmulți. 5 vt (Trs) A făta (1). 6-7 vri (Îrg; d. insecte) A depune ouă. 8-9 vri (Pex) A se răspândi în număr mare. 10 vr (Reg; d. albine; îf puia) A-și depune ouăle în vederea înmulțirii. 11 vr(a) (Reg; d. ouăle de albine; îf puia) A scoate larve de albină. 12 vi (Reg; d. plante, spc d. porumb) A înfrăți. 13 vi (Pex) A forma copileți (3). 14-15 vtr (C. i. plante) A (se) tăia lăstarii fără rod Si: (reg) a copili (2). 16 vi (Olt; Ban; pan; în descântece; d. bube; îf puia) A se întinde. 17-18 vir (Îrg; fig) A crește în intensitate. 19 vt (Reg; îe) A ~a capul (sau urechile) cuiva A nu lăsa în pace pe cineva, încercând insistent să-l determine să accepte o idee. corectată
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PUÍ3, pers. 3 puiește, vb. IV. Tranz. (Regional) A face pui. V. făta.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
A PUÍ pers. 3 puiéște intranz. rar A scoate pui; a se înmulți. /v. pui
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
puì v. în agricultură: a rupe puii de la rădăcină.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PUIÁ vb. I v. pui3.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
PUIÁ vb. I v. pui3.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de oprocopiuc
- acțiuni
poia v vz pui2
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
puia v vz pui2
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
puĭésc (mă) v. refl. Est. Puĭez, fac puĭ, mă înmulțesc.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
puĭéz v. intr. (d. puĭ 1). Vest. Fac puĭ mulțĭ, mă puĭesc, mă puĭezesc: puĭaseră’n cramă nește șocițĭ (NPl. Ceaur. 144).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
puí4 (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 3 sg. puiéște, imperf. 3 sg. puiá; conj. prez. 3 să puiáscă
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
puí vb., ind. prez. 3 sg. puiéște, imperf. 3 sg. puiá; conj. prez. 3 sg. și pl. puiáscă
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
PUÍ vb. v. copili, face, făta, goni, împerechea, împreuna, încrucișa, înfrăți, naște, plivi.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
pui vb. v. COPILI. FACE. FĂTA. GONI. ÎMPERECHEA. ÎMPREUNA. ÎNCRUCIȘA. ÎNFRĂȚI. NAȘTE. PLIVI.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
PUYA Mol., PUIA, fam. Bromeliaceae. Gen originar din Munții Cordilieri, Chile, Argentina, Columbia, cca 78 specii, cuprinzînd plante cu tulpină, mai rar fără. Rozeta de frunze este densă, glabre sau cu solzi pe partea inferioară, vîrf ascuțit spinos, dentate. Floarea are sepalele libere, lanceolate, petale libere, late, formînd la bază un tub lat, stamine libere, stil lung, cu stigmate scurte, puțin îndepărtate.
- sursa: DFL (1989)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
verb (VT408) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
— | — | ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) | — | — | — | — | — | |
a II-a (tu) | — | — | — | — | — | ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) | — | — | — | — | — | |
a II-a (voi) | — | — | — | — | — | ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (VT213) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
— | — | ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) | — | — | — | — | — | |
a II-a (tu) | — | — | — | — | — | ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) | — | — | — | — | — | |
a II-a (voi) | — | — | — | — | — | ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|