TOPÓR topoare s. n. Unealta pentru taiat copaci pentru despicat lemne etc. formata dintrun corp de otzel cu taish la un capat shi cu un orificiu la partea opusa in care se fixeaza o coada de lemn tare. ◊ Loc. adj. shi adv. Din topor = Fara finetze; grosolan necioplit. ◊ Expr. A fi topor de oase = a avea de indurat greutatzi mari a suferi mult. A sta cu toporul la brau = a fi totdeauna gata de cearta de bataie. Din sl. toporŭ.

topor sn [At: PSALT. 147 / Pl: ~oare / E: vsl топоръ] 1 Unealta pentru taiat copaci pentru despicat lemne etc. (folosita in trecut shi k arma de lupta) formata dintrun corp de otzel cu taish shi cu un orificiu la partea opusa in care se fixeaza o coada de lemn tare Si: (inv) tesla (2) (reg) titeu. 2 (Inv; fig; is) Coada de ~ Persoana care serveshte cuiva k unealta k ajutor in savarshirea unei fapte rele. 3 (Is) ~ de piatra Unealta primitiva de munca shi de aparare formata dintro piatra legata de o coada de lemn. 45 (Fam; iljv) Din ~ (Care este) lipsit de finetze Si: grosolan necioplit. 6 (Pop; ie) A fi ~ de oase A avea de indurat greutatzi mari. 7 (Pop; iae) A fi cal de bataie. 8 (Pop; ie) A face (cuiva) un ~ (sau ~ul) A pacali. 9 (Pop; iae) A face cuiva rau. 10 (Pop; iae; shie ai face (cuiva) chica ~) A bate zdravan (pe cineva). 11 (Pop; ie) A scapa cu chica ~ A scapa ingrozit. 12 (Pop; ie) A sta cu ~ul la brau A fi intotdeauna gata de cearta de bataie. 13 Lovitura data cu toporul (1). 14 (Reg; art.) Dans popular nedefinit mai indeaproape. 15 (Ast; pop) Constelatzia Perseu.

TOPÓR topoare s. n. Unealta pentru taiat copaci pentru despicat lemne etc. formata dintrun corp de otzel cu taish la un capat shi cu un orificiu la partea opusa in care se fixeaza o coada de lemn tare. ◊ Loc. adj. shi adv. Din topor = fara finetze; grosolan necioplit. ◊ Expr. A fi topor de oase = a avea de indurat greutatzi mari a suferi mult. A sta cu toporul la brau = a fi totdeauna gata de cearta de bataie. Din sl. toporŭ.

TOPÓR topoare s. n. Unealta taietoare formata dintrun corp de otzel in forma de pana cu taish shi cu un ochi in care se fixeaza o coada de lemn tare; se foloseshte la despicatul lemnelor shi la diferite lucrari de dulgherie. V. secure barda. Un om vorbeshte singur shi invirteshte un topor in mina. BUJOR S. 149. Din fiece palat SHi fiece coliba a pus deau adunat Sagetzi shi lanci shi sulitzi shi spazi inveninate SHi paloshe topoare deotzel. COSHBUC P. II 181. Aoleo mai hotz de dor Nam topor sa te omor. JARNÍKBIRSEANU D. 93. ◊ (In metonimii) Barbatul sau locuia intro padure mare shi deasa pe unde nu ajunsese toporul inca. ISPIRESCU L. 58. ◊ Loc. adj. shi adv. Din topor = fara finetze grosolan necioplit otova. Natura ar fi trebuit sa le croiasca un sistem nervos mai din topor. VLAHUTZA O. A. 98. Barbat de cinste om plin de bunatate Facea versuri dacele k din topor lucrate. ALEXANDRESCU P. 85. ◊ Expr. Coada de topor v. coada (5). Topor de oase = cal de bataie v. cal (1). Na shtiuto nici fetzele boiereshti darmite noi sarmanii topor de oase. DELAVRANCEA S. 227. A sta cu toporul la briu = a fi totdeauna gata de cearta de bataie. A face cuiva un topor (sau toporul) = a) a inshela a pacali pe cineva ai juca o festa cuiva. Uite cine nea facut toporu! Pe el baietzi! PAMFILE M. R. I 76. Leul sau intors unde au fost lasat iepurele dar rau norocosul k iepurile iau facut un topor k au aflat numai locul unde zacuse. TZICHINDEAL F. 27; b) a bate zdravan (pe cineva). Pesemne te maninca spinarea cum vad eu shi ia acush te scarpin daca vrei; ba shun topor itzi fac daca ma crezi dei zice «aman puiule» cind i scapa din mina mea. CREANGA A. 57. A face cuiva chica topor v. chica (1).

TOPÓR ~oáre n. Unealta formata dintrun corp de otzel cu taish shi cu o gaura in care se fixeaza o coada de lemn folosit pentru taiat lemne. ◊ (K) din ~ grosolan; necioplit. Coada de ~ om servil prin intermediul caruia se fac lucruri condamnabile. /<sl. toporu

topor n. 1. unealta de spart lemne: coada de topor; din topor grosolan: lucru din topor; topor de oase asin fig. fiintza expusa la tot felul de sarcini: numai eu sunt topor de oase PANN; 2. a face topor fam. a apuca pe cineva de cap shi ai strange parul: shi un topor itzi fac CR. [Slav. TOPORŬ secure].

topór n. pl. oare (vsl. toporŭ d. arm. tapar pers. tabar topor; rus. toporŭ secure bg. ung. topor secure). Unealta de taĭat copacĭ shi de despicat lemne de foc. (Se tzine de ordinar cu amindoŭa minile. Cind e maĭ mare se numeshte toaĭpa; cind e maĭ mic secure. In Olt. topor inseamna „secure” shi secure „topor”). Fig. Om saŭ lucru din topor om saŭ lucru grosolan. Topor de oase persoana pusa la muncĭ prea grele (in locu altora). Cu toporu pin mijloace violente: aicĭ nu merge cu toporu!

topór s. n. pl. topoáre

topór s. n. pl. topoáre

topor poare.

TOPÓR s. (prin Bucov.) manea. (A taia lemne cu ~ul.)

TOPOR s. (prin Bucov.) manea. (A taia lemne cu ~.)

TOPÓRUL s. art. v. perseu.

toporul s. art. v. PERSEU.

topór (oáre) s. n. Barda secure. Mr. tapor tupor. Sl. toporŭ (Miklosich Slaw. Elem. 49; Cihac II 417; Conev 66) cf. bg. slov. rut. rus. pol. mag. topor; pare a fi cuvint oriental cf. tc. teber. Der. toporan s. m. (inv. ostash inarmat cu topor); toporash s. m. (violeta Viola odorata V. hirta V. Jooi; plante Tagetes patula Delphinium consolida Aquilegia vulgaris); toporashiu adj. (violet de culoarea toporashului); toporishca s. f. (tesla); toporishte (var. toporishte mr. taparishte) s. f. (coada de topor) din sl. (bg. rus.) toporište. TZig. sp. tober „topor” (Besses 159) ar putea proveni din rom. sau din tc.

a se duce k toporul la fund expr. a se scufunda.

a sta cu toporul in / la brau expr. a fi certaretz a fi pus pe cearta.