turcisme
Contactele indelungate intre doua popoare lasa urme in limbile lor. Relatziile turco-romane sunt vechi de secole. Nu e un secret k, de-a lungul istoriei, turcii ne-au stapanit vreme indelungata, in aceste conditzii, relatziile turco-romane n-au fost prea cordiale, cel putzin pana la finele veacului al XIX-lea. Ostilitatea fatza de opresor se reflecta shi fatza de cuvintele preluate din limba lui. Natura acestei rubrici nu-mi permite sa dezvolt subiectul in complexitatea sa, de aceea ma opresc la un singur aspect, un amanunt la urma-urmei, dar cat de semnificativ…
Cuvintele: ciubuc, hazna, lichea, mahala, rahat, tertip sunt de origine turca. Marafet shi pramatie sunt de origine neogreaca, dar ele au patruns in romaneshte pe vremea fanariotzilor, incat au fost percepute de vorbitori drept cuvinte turceshti. Daca avem curiozitatea sa comparam sensul acestor cuvinte din limba sursa (turca, neogreaca) cu reflexele lor din limba noastra, constatam k romana le-a tratat cu antipatie, atribuindu-le intzelesuri batjocoritoare, defavorabile shi dispretzuitoare care nu le aveau in limba de origine.
In turceshte, cuvantul ciubuc insemna „bara", „baston", „tija". Obiceiul turcesc de a trage fumul de tutun printro asemenea tija s-a raspandit printre boierii TZarilor Romane. Asha se explica evolutzia lui ciubuc de la tc. „tija" la rom. „pipa". Ciubucul a inceput sa functzioneze k un prim pas catre coruptzie. Oferirea unui ciubuc itzi permitea sa intri in vorba cu functzionarul, cashtigandu-i astfel increderea; adaugai apoi suplimentul pretins shi amploaiatul itzi rezolva problema. Obiectul ciubuc a disparut demult. Obiceiul s-a perpetuat insa ani de-a randul, rafinandu-se necontenit. In timpul socialismului biruitor, ciubucul turcesc a fost inlocuit de Kentul american, iar mai nou de moneda europeana. Nimeni nu se mai gandeshte astazi la pipa cand aude cuvantul turcesc ciubuc, ci, eventual, la alte trei cuvinte (intamplator oare?) tot turceshti: peshchesh, bacshish, rushfet.
Hazna insemna in turceshte camera (mica shi izolata), vistierie chiar. In romaneshte, termenul s-a depreciat fundamental ajungand sa desemneze „un bazin pentru decantarea apelor murdare", iar apoi chiar o „latrina mizerabila" (scuzatzi pleonasmul!). Pun aceasta degradare semantica pe seama repugnantzei noastre istorice fatza de impilatorul turc. Cu francezii, relatziile au fost mai degraba amiabile shi de natura preponderent culturala. Atitudinea fatza de imprumutul francez a fost in consecintza prietenoasa, neologismul adus din Frantza fiind investit cu o aura de nobletze shi de rafinament[1]. Va rog sa facetzi un efort de imaginatzie shi sa va ganditzi cum ar fi sa intrebi de hazna la un hotel „five stars” sau, din contra, sa intrebi de toaleta (cf. fr. les toilettes) intro localitate fara canalizare, cum ar fi, de-o pilda, Podu-Turcului din judetzul Bacau.
In neogreaca fanariota praghmatia desemna calitatea unei persoane de a lua in calcul utilitatea practica a lucrurilor, de a fi pe faza, cum se zice astazi atat de frecvent. Nu este deloc rau sa fii om practic, dimpotriva, faptul e de apreciat daca nu-i folosit in scopuri josnice. Or, tocmai acest sens din urma a fost retzinut de cuvantul pramatie, ajuns in romana prin filiera turca acum vreo trei veacuri. Paralela cu franceza se impune din nou. Ngr. praghmatia a mai patruns o data in romaneshte pe la sfarshitul veacului al XIX-lea, dar prin filiera franceza, din pragmatique. In timp ce pragmaticul este persoana care ia in considerare utilitatea practica a lucrurilor, pramatia e escrocul, canalia, destrabalatul.
Alte asemenea degradari semantice pot fi gasite relativ ushor printro simpla consultare a unui dictzionar bilingv turco-roman.
- ↑ Se cunosc shi exceptzii, desigur. (Nu prea multe, totushi.) De pilda, madama, din fr. madame, care a ajuns sa desemneze o „femeie ushoara”.
Alte articole lingvistice
Alexandru Graur
Dezbateri
Diverse
- Calcuri greshite
- Despre majoritate
- Flexionarea cuvintelor compuse
- Forme de plural greshite
- Forme greshite ale cuvintelor
- Ghid de exprimare corecta
- Niciun sau nici un?
- Scara numerica
- Termeni de propaganda
DOOM2
- 0. Principalele norme ortografice
- 1.1. Literele
- 1.2. Semnele ortografice
- 2. Reguli de scriere shi de pronuntzare literara
- 3. Scrierea cu litera mica sau mare
- 4.1. Scrierea derivatelor, prefixelor shi sufixelor
- 4.2. Scrierea cuvintelor compuse
- 4.3. Scrierea locutziunilor
- 4.4. Scrierea grupurilor de cuvinte
- 5.1. Despartzirea grupurilor de cuvinte shi a abrevierilor
- 5.2. Despartzirea in interiorul cuvintelor
- 6. Cateva norme morfologice
DOOM3
Ionel Funeriu
- „carteziana e latina” (Ion Barbu)
- abrevieri buclucashe
- accentul I
- accentul II
- adaptare shi adoptare
- au mai patzit-o shi altzii
- auspiciu, auspicii
- baioneta din Bayonne
- capcane semantice
- casa, acasa, domiciliu
- computer
- Cristian Tudor Popescu versus Robert Turcescu
- dacisca domnului Roxin
- diminutive
- divortz, trivial shi carrefour sau despre 2, 3 shi 4
- duminica
- errare humanum est, perseverare diabolicum
- etimologii populare (I)
- etimologii populare (II)
- facliile latine
- ficat
- Gaudeamus
- germanisme
- grammar nazi(s) versus idealul perfectziunii
- hiperurbanism
- joi
- la poshta
- latina ginta e regina
- libertatea inseamna iertare
- luna shi luni
- management
- martzi, martzieni, martzishor...
- mass-media
- miercuri, marfa, mersi, iarmaroc…
- mujdei de usturoi
- naturalia non (sunt) turpia
- Nicolae
- nomen (est) omen
- nomen meum
- o intamplare lingvistica
- o polemica
- o provocare
- ogni abuso sará punito
- ortografie (I)
- ortografie (II): ortografie fonetica sau ortografie etimologica
- ortografie (III) sau unde-i lege nu-i tocmeala
- Pastila de limba
- peshti
- pishcot shi servus
- plagiat
- potica
- privighetoare, veioza, Revelion
- provocare
- rovinieta
- ruta, deruta, rutina
- sambata
- slavonisme
- sunatoare
- shapte, saptamana, hebdomadar
- tzine de tenis
- vineri
- Volvo — o mashina revolutzionara
Istoria regulilor ortografice
- Ortografie - 1871 Regule ortographice ale limbei romane
- Ortografie - 1899 Regulele ortografiei romane
- Ortografie - 1904 Regule ortografice
- Ortografie - 1932 Reforma ortografica din 1932
- Ortografie - 1954 Mic dictzionar ortografic
- Ortografie - 2005 - Ce e nou in DOOM2
Incercari de indreptare
Indreptarul ortografic, editzia a V-a : Punctuatzia
- 01. Introducere
- 02. Punctul
- 03. Semnul intrebarii
- 04. Semnul exclamarii
- 05. Virgula
- 06. Punctul shi virgula
- 07. Doua puncte
- 08. Semnele citarii (ghilimelele)
- 09. Linia de dialog shi de pauza
- 10. Parantezele
- 11. Punctele de suspensie
Mioara Avram
- 0. Prefatza
- Bibliografie shi abrevieri
- I. e sau ea?
- II. a sau e?
- III. a sau i?
- IV. e sau ie?
- IX. i sau i?
- V. ea sau ia (shi: eai sau iai, eau sau iau)?
- VI. h sau c(h) sau k(h)?
- VII. Cu sau fara h?
- VIII. i sau i (shi i sau iii)?
- X. ia sau iea, iia?
- XI. Cu sau fara i final?
- XII. i sau a?
- XIII. k sau c, ch, ck, q
- XIV. Cu sau fara -l
- XIX. s sau z?
- XV. n sau m
- XVI. oa sau ua
- XVII. q(u) sau c, ch, cu, cv, k
- XVIII. s sau sh?
- XX. w sau v, u?
- XXI. x sau cs (ks, cks), gz (cz)?
- XXII. y sau i, ai?
- XXIII. Litera unica sau repetata (dubla, tripla)?
- XXIV. Succesiuni nepermise sau cu folosire limitata
- XXIX. Numele de luni
- XXV. Un cuvint sau mai multe?
- XXVI. Cu sau fara cratima?
- XXVII. Majuscula sau minuscula?
- XXVIII. Abrevierile
- XXX. Despartzirea cuvintelor la capat de rind