XXIV. Succesiuni nepermise sau cu folosire limitata

Scrierea unor litere in vecinatate imediata este uneori total nepermisa, iar alteori limitata fie la anumite cuvinte sau categorii de cuvinte, fie la anumite pozitzii in cuvint.

Unele succesiuni grafice nepermise corespund unor succesiuni fonetice imposibile in limba literara, cel putzin. In aceasta categorie intra, de exemplu, succesiuni k ia (atit cu valoarea [ia], cit shi cu valoarea [ĭa]) sau zp shi pz.

Alte succesiuni grafice nepermise corespund unor succesiuni fonetice posibile. Asha sint, pe de o parte, succesiuni grafice nepermise din considerente de simplificare shi de analogie sau consecventza in cadrul sistemului ortografic, k iea = [iĭa], shi, pe de alta parte, succesiunile grafice inacceptabile din considerente etimologice, k wa (fie cu valoarea [va], fie cu valoarea [ŭa]) sau ghy (=[ǵi]).

Opuse acestora din urma sint succesiunile grafice permise - in anumite limite - care corespund unor succesiuni imposibile din punct de vedere fonetic daca se acorda literelor in cauza valorile lor curente. In aceasta situatzie sint numeroase succesiuni grafice care aparent noteaza grupuri constituite dintro consoana sonora urmata de una surda (bc, bf, bp, bs, bt, btz) sau dintro consoana surda urmata de una sonora (cd, cv; sb, sd, sg, sj, sv), deshi in realitate pe plan fonetic se produc asimilari, de obicei sub influentza celei de a doua consoane, asha incit una dintre cele doua litere ale grupului are alta valoare decit cea obishnuita: de exemplu, b are valoarea [p] in grupuri de tipul bc (abces, obcina, subcarpatic, subchiriash etc.), bt (dedesubt, obtuz, subtil), btz (abtzine, subtzire).

l. Succesiunile grafice total nepermise sint de diverse feluri.

a. Unele noteaza sunete incompatibile din punct de vedere fonetic:

- ia: Nu se scrie, de exemplu, nici linia (perf. s. 3 sg.) sau liniam (ind. prez. 1 sg.) in flexiunea verbului a linia, nici taia sau taiam in flexiunea verbului a taia, ci numai -ie, -iem.

- iea monosilabic: Nu se scrie nici intemeieaza sau traieasca, nici indoieala sau vasluiean, intrucit in pronuntzare exista o singura semiconsoana [ĭ], deci diftongul [ĭa], scris ia. Vezi shi X.

- Litere care noteaza anumite consoane sonore + consoane surde, anume grupurile dc, df, dp, dsh; jc, jf, jp, jt shi zc, zf, zp, zt. Nu se scrie deci lodca, podcap, podcoava, vodca, ci lotca, potcap, potcoava, votca.

- Litere care noteaza anumite consoane surde + unele consoane sonore, anume grupurile cb; fb, fz; pd, pg, pv, pz; shb, shd, shg. Nu se scrie deci vrashba - shi invrashbi -, ashishderea, odashdii, shgheab - shi inshgheba -, poshghitza, ci vrajba, invrajbi, ashijderea, odajdii, jgheab, injgheba, pojghitza.

Succesiunile grafice fd, fg, sv, shv shi tb, td, tj, tv sint insa partzial permise, deshi pronuntzarea lor este mai curind [vd], [vg], respectiv [zv], [jv], [db] etc.: vezi e shi 2.

Succesiunea grafica tz este permisa numai cu valoarea exceptzionala [tz], in neologisme neadaptate, nume proprii shi derivate ale acestora, de exemplu hertz, wurtzit; altminteri se scrie, de exemplu, podzol, nu potzol.

- Litere care noteaza consoane nesonante + x. Intereseaza in mod special caracterul inacceptabil al secventzelor grafice cx, hx shi gx; vezi shi XXI.

b. Altele contzin litere intre care exista o incompatibilitate etimologica. In general, literele k, q, w, y, specifice elementelor straine recente din vocabular, nu se asociaza cu litere specific romaneshti, k a, i, sh, tz sau grupul gh; cuvintele scrise cu k, q, w, y pot contzine literele a, i, sh, tz in afixe (de exemplu, kenyana, wolframica, yoghista; kilometrind) shi in alternantze ale temei (de exemplu, watzi), dar nu in succesiune directa cu cele dintii. Nu sint acceptabile deci succesiunile:

- ka, ki, ktz shi ak, ik, tzk;

Pentru ksh shi shk vezi 2.

- q(u)a, q(u)i shi aq(u), iq(u), shq(u), tzq(u);

- wa, wi, wsh, wtz shi aw, iw, shw, tzw;

- ysh, ytz shi ay, iy, shy, tzy; chy, ghy.

c. Unele succesiuni grafice pentru care exista corespondente fonetice sint nepermise de conventzia sistemului ortografic. Asha sint succesiunile:

- cs sau ks + consoana: Pentru o asemenea secventza s-a stabilit notatzia unica prin x a grupului [ks]: text shi context, subtext (nu tecst sau tekst).

- iea bisilabic: Pentru pronuntzarea ĭa [iĭa] se considera suficienta notatzia ia, k shi ie pentru [iĭe]; nu se scrie deci nici bucuriea, familiea, nici linieaza, prieasca, nici fieasca, sfieala. Vezi X.

d. Alte succesiuni grafice pentru care de asemenea exista, la unii vorbitori, corespondente fonetice sint nepermise din motive etimologice sau/shi morfologice: e cazul succesiunii shce, varianta incorecta a lui sce (scena, sceptru; basce, fresce).

Succesiunea shce este corecta in nume proprii straine: de exemplu, N. Saltikov-SHcedrin.

e. Unele succesiuni grafice sint total nepermise numai in anumite contexte. Astfel, succesiunile grafice sb, sd, sg, sj, sv, corecte in unele situatzii (vezi 2), sint incorecte in cuvintele formate cu prefixele des-/ dez-, iz-/is- shi raz-/ras-. Se scrie corect asbest, dar numai dezbina, dezbrobodi, izbuc, razbuna etc.; la fel, jurisdictzie, dar dezdoi, izdat, razda; sgraffito, dar dezgropa, razgindi; sveter, dar razvrati. Vezi shi XIX.

2. Limitarea unor succesiuni grafice la anumite cuvinte sau categorii de cuvinte tzine seama de trei criterii: unul istoric (distinctzia intre cuvinte traditzionale shi neologisme), altul functzional (distinctzia intre cuvinte comune shi nume proprii, cu care se grupeaza shi derivatele acestora) shi celalalt de structura (distinctzia intre cuvinte simple shi cuvinte analizabile: derivate/forme flexionare cu afixe sau cuvinte compuse).

a. Sint limitate la neologisme urmatoarele secventze grafice:

ee: agreez, alee, idee, melopee etc. (nu shi femee sau intemeez). Vezi shi III.

oe: aloe, canoe (nu shi voe, voesc). Vezi shi IV.

Unele litere care noteaza consoane sonore + consoane surde: bc, bh, bs. Se scrie corect abces, abhora, absent, absida, absint, absolvi, absorbi, abstract, observa, subsecvent, subscrie.

Pentru bf shi bp vezi c. Uneori este vorba numai de o preferintza pentru neologisme. De exemplu, succesiunile grafice bt, btz se intilnesc in mai multe neologisme (obtuz, subteran, subterfugiu, subtil, abtzibild, abtzine, obtzine, resorbtzie), dar shi in cuvinte traditzionale (dedesubt, subtzire).

Unele litere care noteaza consoane surde + consoane sonore: cd, cv, cz; sb, sd, sg, sj, sv; shv. Se scrie anecdota, dar migdala; eczema - shi eczematos -, dar bogza. Se face deosebire intre gv < gu (lingvistica, sangvin) shi cv < qu (delincvent, nu delingvent). In cuvintele traditzionale se scrie z: zbate, zbor, zdup, zgarda, zvon, dar in neologisme (shi) s: aisberg, transborda; jurisdictzie shi transdanubian; sgraffito shi transgresa; disjunct; svastica, sveter, glasvand shi transvaza. Se scrie shv, nu jv, in shvab - shi shvabesc, shvabeshte, shvaboaica -, shvaitzer, shvartz, shved - shi shvezesc -, shvemer.

b. Sint limitate la nume proprii sau/shi la derivate ale acestora succesiuni k: rx: marxism, marxist.

c. Sint limitate la cuvinte analizabile, in spetza la intilnirea intre finala unui prim constituent (prefix, element de compunere, radacina/tema) shi initziala celui urmator (sufix lexical, element de compunere, radacina) urmatoarele secventze:

iia: diiamb. Vezi shi VIII.

i: nemaiintilnit;

xs: exsicator, exstrofie, exsudat. Vezi shi XXI.

Unele litere care noteaza consoane sonore + consoane surde: bf (in subfebril, subfiliala), bp (in subpamintean, subpolar, subprefect etc.), gsh (in tirgshor), zc (in ovazcior).

Mai multe litere care noteaza consoane surde + consoane sonore: cg (in caicgiu), td (in portdrapel, postdata), tg (in botgros), tj (in portjartier), sz (in deszapezi shi deszavori).

Numeroase secventze constituite din litere care noteaza consoane de acelashi fel din punctul de vedere al absentzei/ prezentzei sonoritatzii: bg (in subgrinda, subgrup), bv (obversiune, subventzie etc.), dv (adverb, advers etc.), ssh (rasshtiut), (r sau s)tc (portcutzit, postcalcul), stf (postfatza), (r)th (portharta), (r)tp (portperie), stp (postpalatal, postpune), (r sau s)ts (portsabie, postscenium, postsincronizare), (s)tsh (postshcolar), (r)ttz (porttzigaret) etc.

Secventze constituite din litere care noteaza consoane sonore + consoane sonante: bm (submarin, submina), bn (abnegatzie, grabnic, obnubila, subnutri etc.), dm (admira, admite), dn (adnota).

Secventze de mai mult de trei litere care noteaza consoane: de exemplu, nscr (inscriptzie, inscrie), nzdr (inzdraveni), ptspr (optsprezece), rstn (virstnic).

Uneori este vorba numai de o preferintza pentru cuvinte analizabile. De exemplu, succesiunea grafica tv, exceptzionala in cuvinte simple (tverdu, molitva), apare in citeva compuse shi derivate prefixale actuale (patvagon, portvizit; postverbal).

d. Este limitata la forme flexionare cu anumite structuri, mai exact la intilnirea intre finala radacinii/temei shi desinentza sau sufixul gramatical, secventza ea: agream, cream, creari etc.

e. Unele cuvinte cumuleaza statutul de neologisme shi pe acela de cuvinte analizabile sau macar semianalizabile (derivate sau compuse): de exemplu, absolvi, disjunct, subteran, transdanubian; altele cumuleaza statutul de neologisme shi pe acela de forme flexionare analizabile: de exemplu, agreez.

f. Unele secventze grafice cu sfera limitata de acceptabilitate se intilnesc atit in neologisme, cit shi in cuvinte traditzionale analizabile: de exemplu, fg (afgan shi pilafgiu); altele atit in neologisme, cit shi in nume proprii shi derivate ale acestora: de exemplu, sd in jurisdictzie shi Hasdeu, hasdeian sau tz = [tz] in kibbutz shi (Nicolae) Kretzulescu, hertz, wurtzit, iar altele atit in cuvinte analizabile, cit shi in forme analizabile: de exemplu, ei (neinsemnat, reincepe; agreind, creind).

Secventza grafica sd are valori fonetice diferite in neologismul jurisdictzie ([sd]) shi in numele propriu romanesc Hasdeu (shi derivatul sau), in care reprezinta secventza shd [jd]; cf. variantele de scriere shi de pronuntzare intilnite pentru acest nume.

3. Limitarea pozitzionala a unor secventze grafice este uneori exclusiva (o singura pozitzie permisa), alteori extinsa la doua pozitzii.

a. Sint limitate la pozitzia initziala shi mediala secventzele grafice:

oo: oogeneza, coopta etc.;

Zoo s.n. este o exceptzie explicabila.

qu: quarc, maquis etc.;

Secventzele alcatuite din litere care noteaza consoane nesonante + consoanele sonante l, r; de exemplu:

bl: blana, oblon etc.;

br: brinza, abraziv etc.

b. Sint limitate la pozitzia mediala shi finala secventze grafice k:

ee: agreez, alee shi aleea, coreean etc.;

i: antiimperialist, baietzii, fii shi fiind etc.;

oe: canoe shi canoea;

In pozitzie initziala oe apare cu valori din alte limbi: [e] sau [ö].

ue: asidue, evaluez etc.;

uu: continuu, vacuum etc.;

bd: rabda shi rabd etc.;

bt: dedesubt shi dedesubtul, subtil etc.;

secventze alcatuite din litere care noteaza consoane sonante + consoane nesonante; de exemplu:

lb: albie, alb etc.;

mb: tumba, romb etc.;

nx: anxios, linx etc.;

rc: morcov shi porc etc.

c. Sint limitate la pozitzia mediala urmatoarele secventze grafice, pe linga cele de sub 2 b, d, f:

bc: abces, obcina, subcarpatic etc.;

bj: abject, subjuga;

bs: absent, observa, subsemnat etc.;

bsh: obshte, subshef;

btz: abtzibild, abtzine, resorbtzie, subtzire etc.;

bw: zimbabwean;

rl: mierla, urla etc.;

rx: marxist;

shci: coshciug, ushcioara;

tzc: cotzcar, letzcaie (varianta a lui lascaie).