Definitzii

[IOOP3] Semnul grafic numit punct marcheaza pauza care se face in vorbire intre propozitzii sau fraze independente k intzeles. El se pune de asemenea la sfarshitul unor fraze shi propozitzii independente, grupuri de cuvinte sau cuvinte izolate care echivaleaza cu propozitzii independente shi dupa care vorbirea nu mai continua.

[GLR1965] Semnul grafic numit punct marcheaza pauza care se face in vorbire intre propozitzii independente sau fraze enuntziative. El se pune de asemenea dupa cuvinte izolate sau grupuri de cuvinte care au functziune de propozitzii enuntziative independente.

[GLR2008] Punctul marcheaza sfarshitul unui enuntz asertiv. Punctul este utilizat shi dupa propozitziile interogative indirecte totale sau partziale, daca acestea sunt inserate intrun enuntz asertiv.

[DOR] Semnul grafic numit punct marcheaza pauza care se face in vorbire intre propozitzii sau fraze independente k sens.

Dictzionarul de shtiintze ale limbii nu ofera o definitzie descriptiva a punctului, ci una enumerativa.

Exemple

Saniile pornira iar incet [.] Frigul creshtea odata cu lumina [.] Printre gramezi de nouri, se vedea luna in aburi violetzi [.]
Sadoveanu

Sfantul Petrea intreaba dinlauntru :

Cine-i acolo? Eu [.] Cine eu? Eu [.] Ivan [.] SHi ce vrei? Tabacioc este? Nu-i [.] Votchi este? Nu-i [.] Femei sunt? Ba [.]

Creanga

Reguli de folosire (k semn de punctuatzie)

Cand se foloseshte punctul

1. La sfarshitul unei propozitzii enuntziative propriu-zise sau al unei fraze alcatuite din propozitzii enuntziative propriu-zise care se gasesc in raport de coordonare sau de subordonare.

Exemple:

a. dupa propozitzii enuntziative independente :

Era linishte imparateasca [.]
Gala Galaction

Era o zi de iunie, luminoasa shi calda[.]
Gala Galaction

b. dupa fraze alcatuite din propozitzii enuntziative care se gasesc in raport de coordonare :

El sari din carutza, desprinse caii pe de laturi shi pleca spre multzime[.]
Ioan Slavici

c. dupa fraze formate din propozitzii enuntziative care se afla in raport de subordonare:

K sa nu mai ramaie repetent shi anul acesta, mam'mare, mamitzica shi tanti Mitza au promis tanarului Goe sa-l duca-n Bucureshti[.]
Caragiale

2. La sfarshitul unei propozitzii enuntziative optative sau la sfarshitul unei fraze alcatuite din propozitzii coordonate de acest fel sau din propozitzii dependente de o enuntziativa optativa, cand tonul nu este exclamativ.

Foicica macului,

Jelui-m-ash shi n-am cui[.]

Teodorescu

Din loc in loc ash trece la climele straine[.]

Unde sunt alte stele shi ceruri mai senine,
Dar iarashi m-ash intoarce cand firea ar zambi[.]

Alexandrescu

3. La sfarshitul unei propozitzii enuntziative dubitative sau al unei fraze alcatuite din propozitzii de acest fel.

Vor fi fost fericitzi in tzara lor[.]
Sadoveanu

4. La sfarshitul unei propozitzii enuntziative potentziale sau al unei fraze alcatuite din propozitzii de acest fel.

Ascultand graind pe Neron plin de libov shi iubire,

Ai fi zis cai k shi Titus al lumelor indulcire[.]

Conachi

5. La sfarshitul unei propozitzii enuntziative imperative sau al unei fraze dependente de o enuntziativa imperativa, cand acestea sunt rostite pe un ton neutru sau linishtit, care le atenueaza caracterul imperativ.

Urcatzi in varfuri de catarg

SHi punetzi steagul de plecare [.]

Macedonski

Spune-ne povestea cu imparatul Mazarean[.]
Sadoveanu

Vino-n codru la izvorul

Care tremura pe prund,
Unde prispa cea de brazde
Crengi plecate o ascund.

Eminescu

6. La sfarshitul unei fraze alcatuite dintro propozitzie exclamativa urmata de propozitzii subordonate - intrucat pana la sfarshitul frazei tonul exclamativ se pierde.

Ce n-ash fi dat sa ma lase profesorii in pace, k sa invartesc degetele mari, unul imprejurul celuilalt, din ce in ce mai repede, din ce in ce mai incet, dupa cum lectzia curgea mai repede sau mai pe gandite [.]
Delavrancea

7. La sfarshitul unei propozitzii interogative indirecte.

Tata a intrebat insa cate exemplare vom trage.
Camil Petrescu

Observatzii

1. In ceea ce priveshte punctuatzia grupurilor de cuvinte, a propozitziilor sau a frazelor aflate in paranteza se disting doua situatzii:
   1. cand in paranteza se afla un grup de cuvinte care nu formeaza o propozitzie independenta, punctul se pune dupa paranteza;
   2. cand in paranteza se afla o propozitzie independenta sau o fraza, punctul se pune in interiorul parantezei.

Punctul k semn ortografic

K semn ortografic, punctul se foloseshte pentru marcarea anumitor abrevieri shi k separator in scrierea datelor calendaristice cu cifre.

Abrevierile

Este folosit k semn ortografic dupa majoritatea abrevierilor, shi anume dupa cele care pastreaza una sau mai multe litere din partea initziala a cuvantului abreviat, nu shi ultima lui litera: etc. (etcetera, et caetera), ian. (ianuarie), id. (idem), nr. (numarul), v. (vezi), inclusiv in abrevierile de la prenume (I. pentru Ion).

Prin traditzie, se admit insa shi exceptzii (dr. pentru doctor).

Scopul abrevierilor fiind acela de a face economie de spatziu, dupa abrevieri, punctul nu este precedat de blanc, iar in interiorul abrevierilor complexe nu este in general precedat, nici urmat de blanc (a.c. – anul curent, sh.a. – shi altzii/shi altele, dar nr. crt. pentru numarul curent).

In unele abrevieri complexe, punctul interior este urmat de cratima cand se abreviaza un compus scris cu cratima (lt.-maj. pentru locotenent-major).

Observatzie: Se pot scrie cu sau fara punct intre literele componente abrevierile compuse din mai multe initziale majuscule (A.C.T.H./ACTH, C.E.C./CEC, O.N.U./ONU, P.F.L./PFL); actualmente se prefera scrierea fara puncte despartzitoare: SIDA, UNESCO.

Data calendaristica

Punctul se foloseshte shi la notarea in cifre a datei (01.01.2000), cu mentziunea k se pot utiliza k semne echivalente: cratima sau bara oblica.

Cand nu se foloseshte punctul

Nu se pune punct:

1. Prin traditzie, dupa titlu (inclusiv cele de cartzi, de opere literare, muzicale)

Dictare; Compunere; Tema in clasa;

Luceafarul; Trei, Doamne, shi totzi trei; Cel mai iubit dintre pamanteni

Simfonia a IX-a; Anotimpurile; Bolero

Exceptzie: Daca titlul este format din mai multe unitatzi independente se poate pune punct in interior.

2. Dupa formulele de adresare (din scrisori, cuvantari etc.);

3. In abrevierile care pastreaza finala cuvantului abreviat

cca (circa), dl (domnul), dle (domnule), dna (doamna)

4. In abrevierile numelor punctelor cardinale

E (est), N (nord), V (vest), S (sud)

5. In simboluri shtiintzifice in chimie, fizica, matematica, muzica

H₂O (apa), H (hidrogen), O (oxigen), Ag (argint), CP (cal-putere), mf (mezzo-forte), pp (pianissimo)

6. Dupa denumirile prescurtate ale unitatzilor de masura

cm (centimetru), gal (galon), m (metru), kg (kilogram), l (litru), ha (hectar), t (tona), kW (kilowatt) etc.

7. Dupa prenumele sau prenume shi numele de familie ce incheie unele expresii stereotip de la sfarshitul scrisorilor sau alte corespondentze oficiale. (Semnatura celor ce expediaza scrisoarea se plaseaza cu un rand mai jos.);

8. Unele abrevieri (imprumutate k atare shi care au dobandit statut de cuvinte) se scriu totdeauna fara punct: UNESCO, HIV, SIDA;

9. Intre litere abrevierilor care contzin fragmente de cuvinte: TAROM pentru Transporturile Aeriene Romane;

10. In interiorul anumitor sigle shi acronime de circulatzie (ONU pentru Organizatzia Natziunilor Unite, UE pentru Uniunea Europeana, CFR pentru Caile Ferate Romane)

11. Cand data calendaristica se indica prin cifre sau litere: 20 aprilie 1993; 31 august 2000.

12. Cand o propozitzie are k ultim cuvant abrevierea etc.

Bibliografie

Vezi bibliografia generala