Problema alegerii intre a shi e este simpla shi se rezolva ferm shi clar dupa semiconsoanele [ĭ] shi [ŭ], scrise i shi u; este relativ simpla shi cu o solutzie conventzionala dupa vocale; este complicata shi supusa unor reguli in mare parte individuale dupa consoane.

1. Dupa semiconsoanele [ĭ] shi [ŭ], scrise i, respectiv u, de fapt, nu exista alegere. In limba literara nu se pronuntza niciodata [ĭa] shi nici nu se scrie ia, ci numai ie (= [ĭe]): de aceea verbele de conjugarea I cu tema in [ĭ] au -e in loc de -a la persoana a 3-a sg. a indicativului prezent (moaie, taie) shi a perfectului simplu (muie, taie) shi -em la persoana 1 pl. a indicativului prezent (muiem, taiem). Nu se pronuntza [ŭe], ci numai [ŭa]), scris ua: de aceea substantivul ou are pluralul cu desinentza -a (oua), fatza de desinentza -e a altor substantive neutre.

2. Dupa vocale nu sint numeroase situatziile care pun probleme. Dupa i vocalic este valabila interdictzia aparitziei lui a, k shi dupa i semiconsonantic, care de fapt exista in pronuntzare, dar nu e notat dupa vocala. Nu se pronuntza [ia] shi nu se scrie ia, ci numai ie (=[i-e]): de aceea shi verbele de conjugarea I cu tema in i vocalic au -e in loc de -a la persoana a 3-a singular a indicativului prezent (apropie, zgirie) shi a perfectului simplu (apropie, zgirie, repatrie) shi -em la persoana 1 pl. a indicativului prezent (apropiem, zgiriem, repatriem).

Dupa u vocalic nu actzioneaza insa interdictzia legata de semiconsoana corespunzatoare, deci sint posibile ambele vocale in discutzie, iar scrierea reflecta pronuntzarea. Se pronuntza shi se scrie continua adj. f. sg. (< continuu) sau vb. (ind. prez. 3 sg. shi pl. de la continua) - continue adj. f.-n. pl. sau vb. (conj. prez. 3 sg. shi pl.); evaluez - evaluam.

Dupa e nu se pronuntza de obicei [a] shi nici [e] pur. Se scrie insa atit a, cit shi e, conform principiului morfologic, in forme flexionare diferite ale verbelor cu tema in -e (agrea, crea, suplea): agream, cream, dar agreez, agreezi, agreeze, respectiv creez, creezi, creeze; substantivul provenit din fostul infinitiv lung al verbului crea, anume creare, are genitiv-dativul singular shi pluralul in -ari: creari.

3. Cele mai multe probleme apar dupa consoane.

a. Dupa j, sh alegerea intre a shi e nu se rezolva la fel de categoric k in cazul lui i shi i sau a shi ea. In radacini se scrie de obicei e: injectzie, jecmani, jefui, jeg - shi jegos -, jeli, jerpeli, jertfa, paianjen, scrijeli/scrijela, stinjen; deshert - shi desherta, deshertaciune -, mushetzel, shedea, shei pl. shi shelar - shi shelarie, deshela, inshela, insheua -, sheici (pl. de la shaica), shepci pl. - shi shepcar, shepcarie, shepcutza -, sheptar shi sheptime, sherb, sherpi pl. - shi sherpar, sherparitza, sherparie, sherpesc, sherpoaica, sherpui etc. -, shervet, shes, shesar shi shesime. Se scrie insa a in jacash, jachila, jalbar, japcan, jaratic, jaragai, jari, jarci (pl. de la jarca), pojarnicie, stejarish - shi stejarel, stejarutz, stejarishte -; deshantzat, shagalnic, shagi (pl. de la shaga), shalutz, shalvirie, shantzuletz - shi shantzishor, shantzui, shantzurele -, shatrar - shi shatrareasa -, shatrutza.

Indreptarele curente ishi permit sa simplifice situatzia, formulind regula scrierii numai cu e in radacina cuvintelor, in ciuda „exceptziilor” admise, dat fiind k cele mai multe cuvinte scrise corect cu a sint cuvinte de mica importantza (invechite sau/shi regionale, diminutive rare).

In afixele flexionare shi lexicale se poate scrie atit a, cit shi e, in functzie de afix shi de clasa de flexiune sau de derivare. Substantivele shi adjectivele feminine cu tema in j, sh se pronuntza shi se scriu numai cu -a la nominativ-acuzativul (shi la vocativul egal cu aceasta forma) singular: cirja, coaja, grija, loja, maja, oja, plaja, ruja, schija, tija, vraja; avalansha, brosha, camasha, cireasha, cravasha, dragalasha, fruntasha, guresha, matusha, nasha, papusha, tovarasha, tusha, uriasha, usha etc. (nu coaje, grije..., camashe, papushe...); ele pot avea -e la plural shi la genitiv-dativ singular: cirje, plaje, ruje, schije, tije; avalanshe, broshe, cireshe, cravashe, dragalashe, fruntashe, gureshe, nashe, tovarashe, tushe, uriashe (celelalte substantive din lista data pentru singular au pluralul in -i). La genul masculin se pronuntza shi se scrie -a la forma de singular (pentru toate cazurile) a substantivelor bulibasha, pasha, dar -e in forma de vocativ singular a substantivelor shi adjectivelor terminate la nominativ-acuzativ in sh: chipeshe (domn!), tovarashe!

Verbele de conjugarea I cu tema in j, sh se pronuntza shi se scriu cu -a la persoana 1 plural shi a 3-a singular shi plural a indicativului prezent (degajam, degaja; infasham, infasha) shi la persoana a 3-a singular a perfectului simplu (angaja, etaja, incuraja), dar cu -e la persoana a 3-a sg. shi pl. a conjunctivului prezent (degaje; infeshe, ingroashe etc.). Desinentza verbelor cu prezent slab este la conjugarea I -ez, iar la a IV-a -esc: angajez, furishez, minjesc, pashesc etc.

Se pronuntza shi se scriu cu a sufixele -amint, -ator shi forma de plural (shi genitiv-dativ singular) a sufixului -are: ingrashamint; crucishator, induioshator, infricoshator, ingrashator; angajari, amenajari, etajari, incurajari, detashari, induioshari, retushari etc. Tot -a- este corect in derivatele cu -ean de la toponime in -ani: botoshanean, focshanean.

Se pronuntza shi se scriu cu -e sufixele -el, -esc shi formele de plural (shi de genitiv-dativ singular) ale sufixelor -eala, -ean: rotunjel, burdushel, frumushel; vitejesc, stramoshesc; oblojeli, gresheli; clujeni, iesheni etc. Sufixele -areasa shi -ereasa, -arie shi -erie au prima vocala diferita dupa cum sint legate de sufixul -ar (-areasa, -arie) sau -er (-ereasa, -erie). Se pronuntza shi se scrie corect a in borshareasa, cenushareasa, dar e in lenjereasa; tot astfel, birjarie, casharie, chitzibusharie, gogosharie, lacatusharie, dar lenjerie, menajerie, strajerie. Derivatele cu -esc, -eshte de la cuvinte formate cu -ar se pronuntza shi se scriu corect cu -aresc, -areshte: birjaresc, birjareshte, calusharesc; e din -er + -esc, -eshte se mentzine: strajeresc.

b. Dupa s, in radacina cuvintelor se pronuntza shi se scrie corect a in pasare, sa conjctz., samintza, sau pron. shi adj. pos., tzesala, dar e in chiselitza, se pron. refl., secara, secui - shi secuiesc, secuime -, semana - shi asemana -, semintze (pl. < samintza), seu s.

Limba literara face deosebire intre sa shi se (de exemplu: sa shtie conj., prez. 3 sg. shi pl. activ, personal; se shtie ind. prez. 3. sg. reflexiv-pasiv impersonal; sa se shti conj. prez. 3 sg. reflexiv-pasiv impersonal), sau shi seu. Unele variante regionale cu a in loc de e erau recomandate de vechi indreptare oficiale: de exemplu, chisalitza, sacui.

Pentru afixe alegerea intre a shi e se orienteaza dupa criterii morfologice. Este corect -e in substantivele matase, tuse. Flexiunea unor verbe are atit forme corecte cu -e, cit shi unele cu -a: coase (inf. prez. shi ind. prez. 3 sg.) - coasa (conj. prez. 3 sg. shi pl.); iese (ind. prez. 3 sg.) - iasa (conj. prez. 3 sg. shi pl.); miroase (ind. prez. 3 sg.) - miroasa (conj. prez. 3 sg. shi pl.). Desinentza verbala shi sufixul adjectival omonim se pronuntza shi se scriu -esc (nu -asc): obosesc, rusesc. Sufixele -arie shi -erie sint ambele corecte, in cuvinte diferite: matasarie, dar cocserie.

Dupa z, in radacina cuvintelor se pronuntza shi se scrie corect a in mazare - shi mazarar, mazarat -, mazariche, dar e in Dumnezeu, muzeu, razesh - shi razeshesc, razeshie, razeshime, razeshitza -, reazem s. - shi rezema -, zece, zeghe, zemos, zer, zetzui. Se face deosebire intre zeu s. shi zau interj. In afixe se aplica principiul morfologic. La substantivele shi adjectivele feminine este corect nominativ-acuzativul singular in -a shi pluralul (= genitiv-dativul singular) in -e: coacaza - coacaze, oaza - oaze, pupaza - pupeze, raza - raze, viteaza - viteze. In flexiunea verbala de asemenea exista forme corecte cu ambele vocale: cuteaza (ind. prez. 3 sg. shi pl.) - cuteze (conj. prez. 3 sg. shi pl.). Desinentza verbala shi sufixul adjectival omonim se pronuntza shi se scriu corect -esc: asurzesc, umezesc, englezesc, frantzuzesc. Sufixele -arie shi -erie ishi impart formatziile corecte: brinzarie, ceaprazarie, orezarie, dar leprozerie.

Dupa tz, in radacina cuvintelor se scrie a in intzarca, tzapoi, tzaran, tzarush, dar e in intzelege, otzet, tzelina, tzencusha, tzepi pl. (de la tzeapa shi de la rarul tzep) - shi tzepos, tzepusha -, tzesala, tzese - shi tzesator, tzesatorie, tzesatura -, tzest - shi tzestos -, tzevar - shi tzevarie, tzevishoara, tzevos, tzevui -. In afixe criteriile sint de ordin morfologic. La substantivele shi adjectivele feminine este corect nominativ-acuzativul singular in -a shi pluralul (= genitiv-dativul sg.) in -e: atza - atze, ratza - ratze, vitza - vitze, lunguiatza - lunguietze. In flexiunea unor verbe exista forme corecte cu -a shi cu -e: agatza, cocoatza (ind. prez. 3 sg. shi pl.) - agatze, cocoatze (conj. prez. 3 sg. shi pl.). Desinentza verbala shi sufixul adjectival omonim se pronuntza shi se scriu corect -esc: ametzesc, uritzesc, baietzesc, fratzesc. In limba literara actuala este corect sufixul substantival -etze (nu -etza, care e invechit): batrinetze, delicatetze, politetze, tineretze. Se pronuntza shi se scrie corect -arie in cirnatzarie, faientzarie, zetzarie, dar -erie in semintzerie, spitzerie, tapitzerie.

Regulile academice din 1932 recomandau scrierea -etza in neologisme (acuratetza, finetza, nobletza, politetza, strictetza) shi tolerau variatzia -etze/-etza in formatziile traditzionale (batrinetze/batrinetza, blindetze/blindetza, tineretze/ tineretza, tristetze/tristetza). Dupa aceste reguli se scria intzerca.

c. Dupa d, se pronuntza shi se scrie corect e in prepozitzia de - shi in compusele cu ea: deoarece, deunazi, devalmashie -, conjunctzia de, interjectzia de, in prefixele de- (dedulci, depune), des-/dez- (dezbraca, desface etc.) shi in cuvintele desaga, deshtept, dar a in nadajdui. Se admite variatzia e/a in verbele daula/dehula shi depara/dapara.

Dupa t, in radacina cuvintelor se pronuntza shi se scrie corect a in pieptana - shi pieptan (ind. prez. 1 sg.), pieptanat, pieptanatoare, pieptanator, pieptanatorie, pieptanatura -, pieptanar, pieptanaritza, pieptanash, pieptanush, taciune, tapshan - shi tapshi -, vatami (ind. prez. 2 sg.), dar e in pieptene s. sg. shi vb. (conj. prez. 3 sg. shi pl.), piepteni s. pl. shi vb. (ind. prez. 2 sg.), pieptenel, tehui, telpiz. In ce priveshte desinentzele, se pronuntza shi se scrie corect -a in napasta shi soarta. Sufixul -arie este corect in cofetarie, laptarie, papetarie, iar -erie in galanterie, loterie, piraterie.

Dupa n, se pronuntza shi se scrie corect a in nadejde, nagara, najit, nametzi, napusti, natarau, navadi, navod, nazdravan, dar e in necaz - shi necaji -, nerod - shi nerozie -, netot. In desinentze, se pronuntza shi se scrie corect -a in grindina, lindina, menghina, pagina, dar -e in funingine, imagine, margine, origine, pecingine. Sint corecte formatziile benzinarie, marochinarie, dar bombonerie, clovnerie.

d. Dupa r, se pronuntza shi se scrie corect a in crapa - shi crapi (ind. prez. 2 sg.) -, curatza - shi curatz, curatza -, ferastrau, inzdraveni, rabda, raci, ragaz, raposa, raspunde, ratez s., rautate, strain, strajer - shi straji (pl. de la straja), strajui -, stramurare, stranuta, dar e in catre, curetzi (ind. prez. 2 sg.) shi curetze (conj. prez. 3 sg. shi pl.), ferestrui, intre, intrema, rebegi, rele adj. f.-n. pl. shi s. n. pl. (< rau), repede - shi repejor, repezi -, reteza, retzea, reushi, rezema. Prefixul ras- nu trebuie confundat cu secventza res-: se pronuntza shi se scrie corect rasfira, rasfringe, dar respinge, restrishte. De asemenea se disting prefixele dublete ra- shi re-: rapune „a dobori, a ucide” - repune „a pune din nou”; cf. shi raposa „a deceda” - repauza „a se odihni”. Prefixul stra- nu trebuie confundat cu secventza stre-: se pronuntza shi se scrie corect stramosh, stramuta, stravedea, dar strecura, strepezi.

De remarcat shi distinctzia dintre vechiul raspunde shi neologicele coresponda, corespunde, responsabil, precum shi dintre paronimele ratez s. shi retez vb. (ind. prez. 1 sg. de la reteza).

In ce priveshte afixele flexionare, substantivele feminine pot avea la singular atit desinentza -a, cit shi -e: se pronuntza shi se scrie corect -a in bratzara, latura, tzigara, dar -e in directoare. Desinentza de plural a substantivelor neutre este in limba literara actuala -e: care (< car), hotare (< hotar), izvoare (< izvor), pahare (< pahar).

Flexiunea unor verbe are forme corecte atit cu -a, cit shi cu -e: acopera, coboara, descopera, ofera, omoara, prefera, sufera (ind. prez. 3 sg. shi pl.) - acopere, coboare, descopere, ofere, omoare, prefere, sufere (conj. prez. 3 sg. shi pl.). La conjugarea a IV-a desinentza verbelor cu infinitivul in -i este -esc (dogoresc), iar a celor cu infinitivul in -i este -asc (amarasc, hotarasc, izvorasc, ocarasc etc.). Sufixul adjectival se pronuntza shi se scrie corect -esc: tataresc, iar sufixul adverbial corespunzator, -eshte: tatareshte. In berarie, pulberarie este corect sufixul -arie, iar in trezorerie sufixul -erie.

Regulile academice din 1932 recomandau formele de ind. prez. 3 sg. acopere, sufere (3 pl. acoper, sufer), dar 3 sg. shi pl. difera, ofera.

Dupa l, in radacina cuvintelor se scrie a in laicer/lavicer, lauza - shi lauzi, lauzie -, dar e in lepada. Se admite variatzia in lascaie/letzcaie. In flexiunea verbelor azvirli, zvirli se admite variatzia azvirla/azvirle, zvirla/zvirle la indicativ prezent 3 sg., aceeashi persoana fiind numai azvirle, zvirle la conjunctiv prezent.

e. Dupa b, in radacina cuvintelor se pronuntza shi se scrie corect a in bajenie - shi bajenar, bajenari, bajeni -, barbieri, bashica, baut - shi bautor, bautura -, ciubar, foraibar, greaban, lebada, dar e in galben, oberliht. Forma de conjunctiv prezent 3 sg. shi pl. a verbului avea are desinentza -a (nu -e): aiba. Desinentza verbelor de conjugarea a IV-a cu prezent slab se pronuntza shi se scrie corect -esc: iubesc, vorbesc.

Dupa p, se pronuntza shi se scrie corect a in ienupar, jneapan, lepada, in formele verbale acopar, descopar (ind. prez. 1 sg. de la acoperi, descoperi) shi in prepozitzia dupa (nu dupe!), dar e in prepozitzia pe, in substantivele carpen, curpen, pereche, perete shi in verbul speria. Substantivul derivat de la a tzipa pentru a desemna actziunea shi rezultatul ei este tzipat, pl. tzipete. Variantele acoper, descoper se pot explica prin vechi deprinderi ortografice, conforme cu regulile academice din 1932.

Dupa m, se pronuntza shi se scrie corect a in geaman shi e in egumen, famen, rumen, semen „drug de fier”, dar se admite variatzia la substantivul seaman/semen (persoana; „asemanare”). Verbele semana shi asemana au forme corecte nu numai cu a, ci shi cu e in radacina: seman (ind. prez. 1 sg.) - semeni (ind. prez. 2 sg.), semene (conj. prez. 3 sg. shi pl.); verbul a merge nu are insa forme cu a: in limba literara se pronuntza shi se scrie merg. Desinentza verbala shi sufixul adjectival omonim sint -esc: multzumesc, lumesc. Substantivul derivat de la a geme pentru a desemna actziunea shi rezultatul ei este geamat, pl. gemete, iar substantivul colectiv derivat de la poama este pomet. Sufixele -arie, -erie sint corecte in cuvinte diferite: plapumarie, dar parfumerie.

Dupa v, se pronuntza shi se scrie corect a in levantzica, reavan, dar e in dezveli, inveli, vecui, vedritza, veleat.

Dupa f, se pronuntza shi se scrie corect a in sufar (ind. prez. 1 sg. de la suferi), dar e in felie, femeie, fermeca. Problema alegerii intre a shi e poate viza simultan mai multe vecinatatzi consonantice: este cazul lui fatalau (nu feteleu).

Varianta sufer era recomandata de regulile academice din 1932.

f. Dupa h, se pronuntza shi se scrie corect a in halaciuga, hamesi,haratzi, lehameti - shi lehametisi, lehametui -.

g. In numele proprii romaneshti se intilnesc variante - fixate k nume diferite - cu a in loc de e shi e in loc de a.

La antroponime ele sint respectate, conform dorintzei purtatorilor shi traditziei, chiar daca unele dintre ele au fost la origine pur grafice (cu scriere etimologica). La prenume mai frecventa este variatzia la Petru/Patru shi la unele derivate: Petrashcu/Patrashcu, Petrutz/Patrutz; ea apare shi la alte prenume, k Zenovie/Zanovie shi chiar neologicele Jenel/Janel, Jenica/Janica. La numele de familie variatzia are o larga raspindire, dupa diverse consoane shi in diverse pozitzii; de exemplu: Bajenaru, Bejanaru shi Bejenaru; Cirja shi Cirje; Focshaneanu shi Focsheneanu; Herescu shi Herascu; Jeler shi Jaler; Ladunca shi Ledunca; Lepadat(u), Lapadat(u) shi Lapedatu; Muresh(e)anu shi Murashanu; Navodaru shi Nevodaru; Salageanu, Selageanu shi Selegean(u); Salajan shi Selejan; Saulescu shi Seulescu; SHelaru shi SHalaru; SHerpescu shi SHarpescu; Tatarascu shi Tattarescu; TZepush shi TZapush etc.

In toponimie, pe de o parte, se preiau unele variante regionale, iar, pe de alta, se mentzin unele variante grafice invechite (etimologice sau chiar greshite). Administratzia a optat uneori pentru variante diferite in cazul aceleiashi denumiri atribuite mai multor localitatzi; de exemplu: Racash shi Recash; Rauseni shi Reuseni; Salishte shi Selishte; Sauca shi Seuca; SHaulia shi SHeulia; Tamasheshti shi Temesheshti; Tatarashti shi Tatareshti. Se pronuntza shi se scrie corect a in Buzau, Salaj, dar e in Maramuresh, Muresh, Visheu.