Articol publicat de Ionel Funeriu in Biografii lexicale, Editura Brumar, 2019

In ortografia romaneasca, accentul grafic nu se foloseshte decat atunci cand apare pericolul unei confuzii. Cand scriu vesela nu e nevoie sa marchez grafic silaba accentuata. Cititorul intzelege imediat, din context, daca e vorba de adj. „voioasa” sau de „ustensilele din bucatarie”. Se intampla rareori, dar se intampla, k un context sa fie insuficient shi atunci e bine sa notam accentul prin semnul corespunzator pentru a nu crea confuzii. Comentez mai jos cateva situatzii in care notarea accentului ar fi inlaturat echivocul.

1. Editandu-l pe Eminescu, Perpessicius a conservat, pentru parfumul ei popular-arhaic, varianta grafica vecinica in locul actualului veshnica. Editorul nu shia imaginat, desigur, k se va afla vreodata un roman care, in focul declamator, sai schimbe accentuarea. S-a intamplat shi tocmai de ziua poetului, la tv. Ajungand la versurile din Calin (file din poveste):

Cine e nebun sa arda in carbuni smarandul rar

SH-a lui vecinica lucire s-o striveasca in zadar?

un actor de ocazie pronuntza cu toata claritatea: „a lui vecinik... s-o striveasca in zadar”..., iar eu nici acum nu shtiu daca sa pun accentuarea pe seama ignorantzei actoriceshti sau pe seama umorului indoielnic cultivat de televiziunile comerciale pentru rating.

2. Prin clasa a doua sau a treia, am primit k premiu pentru buna purtare (?) o carte ilustrata cu titlul Valurea. Inainte de a mi-o inmana, invatzatoarea ne-a citit cateva pasaje de acolo. Valurea era un personaj acvatic (o fetitza) care se agatza de mustatza unui somn shi in felul asta peshtele o purta cu el peste tot, fara a o putea inghitzi. Citindu-ne din carte, invatzatoarea pronuntza tot timpul Valurea, cu accentul pe u, shi in patru silabe: Va-lu-re-a. Ajuns acasa, m-am laudat cu Valúrea mea, imitand pronuntzia invatzatoarei, pana ce tata, privind ilustratziile din carte, shia dat seama cai Valureá (k randunea, turturea) shi mia explicat k de la val i se trage numele. Vorba ceea: „ce e val, k valul trece”.

3. Catziva ani mai tarziu, la cinematograful din orashelul natal, rula filmul Robii, ecranizare dupa romanul Of Human Bondage al lui Somerset Maugham. Filmul englezesc, o raritate in vremea aceea, facea sali pline. Deshi pelicula infatzisha patimile amoroase ale nefericitului Philip Carey, totzi spectatorii pronuntzau Róbii, cu accentul pe o. A doua zi, profesorul de engleza ne-a luminat, pronuntzand cu dictzie pedagogica - Robii.

4. Cand am ajuns la facultate, in chiar primul an, la intrarea in caminul studentzesc, un afish ne invita, cu pretz redus, la spectacolul cu opera Cavaleria rusticana a lui Pietro Mascagni. Am fost la spectacol shi abia acolo miam dat seama k accentuarea corecta este cavalería (din it. cavalleria), nu cavaléria (din germ. Kavallerie, rus. cavaleriia), intrucat nu se canta vitejia unei armate de calaretzi, ci se omagia nobletzea tzaranului sicilian.

5. Citesc un anuntz din vitrina unei cofetarii: torturi la comanda; intzeleg imediat k acolo potzi comanda un tort pentru o ocazie fericita. Prietenul care ma insotzeshte (colaborator la „Catzavencu”), imi zice grav, aratand spre DNA-ul de vis-à-vis: „aici procurorii comanda tortúri k sa afle inside ce se petrece outside”.

6. Te amuzi ascultandu-l, dar nu mai faci nici doi pashi pe stradela de burg medieval ce duce spre Tribunal shi ramai perplex cand, de pe peretele scorojit al unui birou de copiat acte, itzi sare in ochi anuntzul „ucigash”: executam copii. „Glume ieftine” vetzi zice citind acestea, incat mie nu-mi ramane decat sa va invit la o plimbare pe strada Eugeniu de Savoia din Timishoara, dupa ce se sting luminile shi obloanele ruginite-s trase, k sa va convingetzi k nu-i de gluma cu accentul.

P.S. „Scrietzi, baietzi, orice, numai scrietzi” i indemna acum aproape doua secole Ion Heliade-Radulescu pe tinerii din vremea sa. Doctoranzii de azi, de prin originale Academii, sunt consiliatzi de mentorii lor spirituali sa urmeze módele de azi, nu depashitele modéle de ieri, recomandandu-le, asemeni bardului batran: „scrietzi, cópii, numai scrietzi!”