XVII. q(u) sau c, ch, cu, cv, k?

Litera q, denumita kü/chiu [ḱu], are cel mai mic randament functzional dintre toate unitatzile alfabetului romanesc, fiind folosita in cuvinte putzin numeroase shi putzin importante, cu raspindire shi frecventza mica.

Denumirea acestei litere sugereaza existentza unor valori comune cu literele c, k.

A fost admisa relativ recent (1982) in alfabetul limbii romane, deshi era utilizata mai de mult - shi chiar intro masura mai larga decit astazi - in scrierea romaneasca; avea insa statutul de litera straina (k ä, y sau w).

Intrebuintzarea literei q este limitata la neologisme „stridente” shi formule integral straine, la abrevieri shi simboluri cu caracter internatzional, la nume proprii straine shi derivate ale acestora, fiind exceptzionala in citeva nume proprii romaneshti. Prezentza literei q este o marca a statutului neologic sau strain al unui cuvint/nume propriu; cuvintele care o contzin pot prezenta shi alte particularitatzi straine in ce priveshte scrierea shi pronuntzarea, de exemplu litere duble (quattrocento, quidditate), combinatzii de litere de tipul ch= [č] (quebracho, quechua) shi tz = [tz] (quetzal), valori fonetice neobishnuite ale unor litere, k a = [eĭ] shi e = [a] (quaker [kŭeĭkar]).

1. Litera q se foloseshte in urmatoarele categorii de cuvinte:

a. Neologisme neadaptate, de obicei cu caracter internatzional: quadrivium, quaker - shi quakerism -, quarc, quasag, quasar, quattrocento - shi quattrocentist -, quebracho, quechua, quetzal, quick (quick-cola shi citro-quick), quidditate, quiproquo, quipu; acqua Tofana, equus, exequatur, filioque, maquis shi maquisard, sequoia, statu-quo.

b. Formule integral straine (latineshti): ad quem, a quo, sine qua non.

c. Derivate (prin afixare sau prin conversiune) de la nume proprii straine: quisling, blanquism, jacquerie.

d. Abrevieri shi simboluri internatzionale: q (chintal), q. p. (lat. quantum placet), q. s. (lat. quantum sufficit), QSG (quasag), QSR (quasar).

Dintre acestea simbolul internatzional q nu corespunde cu scrierea romaneasca actuala a cuvintului reprezentat (chintal). QSG shi QSR sint sigle ale unor imbinari terminologice englezeshti: qua(si) s(tellar) g(alaxy), respectiv quas(i stell)ar (radio source), din care s-au format quasag shi quasar.

e. Nume proprii straine:

- toponime: Qatar, Quebec/Québec, Queensland, Quezon City, Qingdao, Quito, Arequipa, Guadalquivir, Masqat, Roquefort etc.;

Unele toponime straine au variante grafice cu q shi cu k: Qairwan/ Kairouan, El Ladhiqiya/Latakia, Irak/Iraq (derivatul e insa numai irakian).

- antroponime: Quasimodo, Queneau, (Don) Quijote, Quinet, Quintilian/Quintilianus, Quisling, Braque, Daquin, Jacquard, Márquez, Roques, Siqueiros, Velásquez etc.

f. Nume proprii romaneshti, exclusiv antroponime:

- prenume de origine straina: Quintus, Jacques;

- nume de familie: (Emanoil) Quinezu, (Nicolae) Quintescu, (Constantin) Jiquidi.

Numele lui Emanoil Quinezu apare scris shi in varianta Kinezu; el este identic cu Chinezu < chinez, varianta regionala a lui cneaz.

2. In marea majoritate a aparitziilor - in orice caz, in toate cuvintele comune - litera q este urmata de u, cu sau fara valoare fonetica. Neinsotzita de u este numai in unele nume proprii straine: Qatar, Qiqihar, Iraq, Masqat.

Secventza grafica qu apare numai urmata de o litera care noteaza vocale; ea se poate intilni in urmatoarele pozitzii:

- la inceput de cuvint: quadrivium, quasar etc.;

- intre vocale: maquisard, sequoia, statu-quo etc.;

- rar, intre o consoana shi o vocala: blanquism; o combinatzie specifica este cq, in care litera c este lipsita de valoare proprie.

Valorile fonetice ale secventzei grafice qu sint urmatoarele:

a. [kŭ] in quaker, quarc, quasar, quattrocento, acqua Tofana;

b. [kv] in quadrivium, quiproquo, equus, exequatur, filioque, sequoia, statu-quo shi in formulele latineshti de sub 1 b;

c. [ḱ] in quebracho, quechua, quipu, blanquism, jacquerie, maquis shi maquisard, Quinezu, Quintescu, Jiquidi;

Pentru cuvintul quisling sint admise doua feluri de pronuntzare a lui qu: [kv], k in norvegiana, shi [ḱ], k in franceza, deci [kvisling] shi [kisling].

In nume proprii straine q(u) poate avea shi alte valori, de exemplu [tz] in nume chinezeshti: Qingdao [tzindaŭ], Qiqihar [tzitzihar].

Pentru pronuntzarea corecta a cuvintelor/numelor proprii scrise cu q este necesara cunoashterea etimologiei/apartenentzei lor sau consultarea lucrarilor cu indicatzii ortoepice.

3. Uneori litera q este folosita in cuvinte pentru care normele actuale recomanda altfel de scriere, dovada a adaptarii neologismelor respective.

a. Nu se scrie qu, ci c, in cuvintele cadril, cadrilaj, cadrilat, cartier, ecuator, ecuatzie, jacard, licoare, recuzita „totalitatea obiectelor care servesc la montarea unui spectacol” - shi recuzitor, recuzitoare -, ubicuitate, ventriloc.

b. Nu se scrie qu, ci ch, inainte de e, i in cuvintele achiesa, achita, achizitzie, chestor, chinina, chintal, chintesentza, chitantza, conchistador, donchihotism, echer, echilibra, echitabil, echitate, echitatzie, inchietudine, jacheta, inchizitor shi inchizitzie, lichefia, lichid - shi lichida -, lichior, perchezitzie, rechizite „totalitatea materialelor necesare pentru scris”, rechizitoriu, rechizitzie, sechestru shi in elementul de compunere echi- (echidistant, echilateral, echivalent etc.).

Prin hipercorectitudine apar variante grafice cu q shi pentru manichiura shi derivatele sale.

c. Nu se scrie qu, ci cu in cuvintele acuarela, cuaga, cuanta - shi cuantic, cuantifica, cuantor -, cuantum, cuartz - shi cuartzit, cuartzos -, cuaternar.

d. Nu se scrie qu, ci cv in cuvintele acvaforte, acvamarin, acvanaut, acvaplan, acvariu, acvatic, acvatinta, acvatipie, acvatubular, acvifer, acvila - shi acvilida, acvilin, acvilon -, adecvat, colocviu - shi colocvial -, consecvent, cvadragenar, cvadrant, cvadrat - shi cvadratura -, cvadricolor, cvadrienal, cvadrica, cvadriga, cvadrigemeni, cvadrilateral, cvadrilion, cvadripartit, cvadripetal, cvadrirema, cvadruman, cvadruplu- shi cvadrupla, cvadrupli -, cvartal, cvartir, cver, cvintadecima, cvintet, cvintilion, cvintolet, cvintuplu - shi cvintupli -, cvorum, ecvestru, ecvidee, ecvin, ecvisetacee, elocvent, frecvent, locvace, relicva - shi relicvariu -, recviem, secventza, ubicvist shi in elementul de compunere cvasi- (cvasitotalitate, cvasiunanim etc.).

e. Pentru citeva cuvinte sint admise in norma cite doua variante: chietism/cvietism, cuartet/cvartet, cvadrimotor/cuadrimotor, cvartadecima/cuartadecima.

De remarcat shi tratamentul diferit al unor cuvinte cu baza comuna; de exemplu: acuarela - shi acuarelist -, dar acqua Tofana shi acvaforte, acvamarin, acvanaut, acvariu, acvatic, acvatinta, acvatipie, acvatubular, acvifer; cvartir, dar incartirui; echitatzie, dar ecvestru shi equus; ubicuitate, dar ubicvist. Cf. shi donchihotism fatza de Don Quijote.

Alteori variantele sint specializate pe sensuri sau/shi pe domenii: chinta in sport (pozitzie la scrima), dar cvinta in muzica; cuarta in sport shi in telecomunicatzii, dar cvarta in alte domenii tehnice shi cvarta/cuarta in muzica; lichior, dar licoare; rechizite (de scris), dar recuzita (in teatru shi cinematografie).

4. Nu este permisa succesiunea qv. Grupul de consoane [kv] se scrie sau cv, sau qu.