PUNCTELE DE SUSPENSIE

§289. Punctele de suspensie arata o pauza mare in cursul vorbirii. Spre deosebire de punct, punctele de suspensie nu marcheaza sfarshitul unei propozitzii sau al unei fraze, ci indica, in general, o intrerupere a shirului vorbirii.

Comunicarea care e ashezata inaintea pauzelor redate in scris prin punctele de suspensie are intotdeauna o intonatzie caracteristica: cand pauza este neintentzionata, intonatzia este descendenta, iar cand pauza este intentzionata, intonatzia comunicarii este ascendenta.

§290. Functzia principala a punctelor de suspensie este de a arata o intrerupere a vorbirii. Intreruperea vorbirii se poate face dupa orice parte a propozitziei sau a frazei:

Intro zi [...] zaresc un strain cu surtuc de Nankin shi cu picioarele goale [...] Figura lui nu-mi parea necunoscuta [...] o privesc cu luare-aminte [...] Ce sa vad? [...] Porojan! [...]Cine poate spune bucuria mea! [...] Tovarashul meu de copilarie traieshte! [...] iata-1 [...] iata-1 plangand shi sarutandu-mi mainile [...] Nu shtiam ce sai dau k sai fac multzamire... ALECSANDRI, la GHICA, S. 83-84.

Adesea vorbitorul se opreshte imediat dupa ce a rostit conjunctzia care introduce o propozitzie (subordonata sau coordonata):

Ai facut bine k iai taiat; pentru k [...] NEGRUZZI, I 153.

Punctele de suspensie apar shi intre propozitzii coordonate:

Se mishca fata [...] clipeshte din ochi [...] ishi ridica mana la frunte [...] ishi da frumos parul intro parte [...] zambeshte[...] se scoala... CARAGIALE, O. I 121;

Daca nu mi s-or mai intoarce feciorii, ne-om duce shi noi, eu shi cu baba Cireasha, unde se duc toate[...] unde se duc sh-aceste frunze de frasin zburate de vant... SADOVEANU, N.P. 8

Atentzie, fara alineatsau dupa propozitzii interogative ori exclamative:

Am intzeles... Nu tziam spus eu! [...] ghicisem. CARAGIALE, O. I 286;

Spune: sa ma caiesc shi sa ma iertzi! [...] Iarta-ma! [...] Fie-tzi mila de un biet pacatos batran. CARAGIALE, O. I 49.

Intre fraze:

Eu atunci iute ma rasucesc intrun picior, fac vro doua sarituri mai potrivite, ma azvarl peste gard de parca nici nu l-am atins shi-mi pierd urma, ducandu-ma acasa shi fiind foarte cuminte in ziua aceea [...] Dar mai indeseara iaca shi mosh Vasile, cu vornicelul shi paznicul shi striga pe tata la poarta. CREANGA, A. 50.

Punctele de suspensie pot despartzi de restul frazei cuvintele sau propozitziile explicative:

Cateodata[...] prea arare[...]

A tarziu cand arde lampa,

Inima din loc imi sare,

Cand aud k suna cleampa. EMINESCU, O. I 106.

§291. Intreruperea vorbirii poate fi momentana sau definitiva. Vorbitorul ishi poate opri pentru un moment expunerea, inaintea unei afirmatzii care provoaca surprinderea. Pauza facuta intro astfel de imprejurare mareshte efectul urmarit de vorbitor:

Imi pun mainile la ochi shi trec repede peste acest shir de ani, in care Eminescu shia dat cea mai scumpa shi mai nobila parte din viatza shi inteligentza lui pentru [...] o mizerabila bucatzica de paine. VLAHUTZA, O. A. 237.

Intreruperea definitiva a vorbirii apare ori de cate ori vorbitorul nu vrea sashi exprime pana la sfarshit gandirea, considerand restul ushor de subintzeles sau recurgand la mimica shi gesturi. Comunicarea cashtiga astfel in expresivitate:

- Dai cartea asta, capitane Cozmutza. Dca este vreo pricina de impotrivire[...]

- Nu poate fi nici o impotrivire, Maria ta. SADOVEANU, N.P. 175.

Intreruperea se poate datora interventziei neashteptate a unui interlocutor:

- Ba sa nu te amesteci, Ionel, shi sa-tzi vezi de necazuri, k avem destule, k pe urma iar o sa zica boierii k tzii partea oamenilor shi o sa te asupreasca shi iar[...]

- Bine, bine, lasatzi-ma-n pace acuma! REBREANU, R. I 102.

§292. Punctele de suspensie apar in povestire fie pentru a marca pauzele lungi care le face vorbitorul, cautand cuvintele, expresiile cele mai potrivite, fie pentru a sugera ritmul lent cu care vorbeshte povestitorul:

- Era odata[...]incepu batranu; era odata, mai baietzi [...] o zana[...] Ce va spun eu e o poveste k toate poveshtile f...] Era o fata, frumoasa coz. SADOVEANU, O. III 154.

§293. In dialog, punctele de suspensie indica intarzierea raspunsului care trebuie sa-l dea cel intrebat:

- Canuta!

- Prezent!

- Catzi domni a avut Tara Romaneasca?

- Multzi, domnule.

- Multzi, multzi, da catzi? neghiobule!

- [...] Catzi, domnule? CARAGIALE, O. I 131.

§294. Punctele de suspensie marcheaza shi o vorbire incoerenta:

Ce este gramatica, romana, este [...] ce este, este [...] este arata [...] nu arata; artea[...] artea[...] ce...] ce [...] ce ne invatza, invatza [...] invatza[...] ce ne invatza[...]: a vorbi[...] bi[...] bi[...] ce ne invatza; [...] ce este, este [...]este arata, uite dracu! nu arata, artea ce ne invatza [...] ce este este [...] shi tot asha dondanind foarte rapede, balbait shi fara pic de cugetare, pana la „a scrie intro limba corect” rar ajungea, sarmanul! CREANGA, A. 89-90.

§295. In citate, punctele de suspensie marcheaza lipsa unor propozitzii sau a unor fraze:

Acolo-n ochi de padure [...]

Vom shedea in foi de mure. EMINESCU, O. I 54, in loc de:

Acolo-n ochi de padure,

Langa trestia cea lina

SHi sub bolta cea seina

Vom shedea in foi de mure.

§296. Unii scriitori pun puncte de suspensie dupa titluri de poezii cand acestea sunt formate din primul vers sau din primele cuvinte ale versului cu care incep poeziile:

O, mama[...] EMINESCU, O. I 129;

Departe sunt de tine[...] EMINESCU, O. I 107;

Slavit e versul [...] VLAHUTZA, O.A. 58.

297. Cand o data este nesigura sau autorul nu vrea sa o scrie in intregime se pun puncte de suspensie in locul partzilor care lipsesc:

Intro scrisoare din 184[...] zice corespondentul sau. IBRAILEANU, SP.CR. 83;

In epistola ta din [...] 1883 imi vorbeshti de regretatul nostru amic, capitanul Laurent. GHICA, S. 361.

§298. Cand intro convorbire, persoana intrebata nu raspunde sau ishi arata numai prin mimica mirarea, surprinderea fatza de cele auzite, atitudinea ei este sugerata, in scriere, prin puncte de suspensie, uneori insotzite de semnul intrebarii sau al exclamarii:

- Am ras alaltaieri cu el la Continental!...

- !![...]

- Era shi Barbu...

- Dl. Delavrancea?

- Da... shi Nicu...

- Dl. Filipescu?

- Ei, da! shi Costica...

- ?[...] CARAGIALE, O. I 300.

§299. In constructziile eliptice, punctele de suspensie tzin uneori locul predicatului sau al verbului copulativ omis:

- Ei, flacaule, de pe unde? [...] Ce vanturi? [...] Pe la noi... ai? DELAVRANCEA, H.T. 5;

Iara noi? noi, epigonii? [...] simtziri reci, harfe zdrobite. EMINESCU, O. I 35.