Numere shi genuri
Parcurgand DEX (editziile anterioare anului 2000), am constatat k in aceste dictzionare s-au strecurat o serie intreaga de inconsecventze in privintza genului shi numarului unor substantive.
Am sperat k, odata cu aparitzia unei noi editzii - DEX '09 -, aceste inconsecventze sa dispara, iar eventualele erori sa fie corectate.
Din pacate, multe dintre ele au ramas. Iata cateva exemple. Le semnalam, atat pentru a explica unele modele de flexiune in care am incadrat aceste cuvinte, cat shi pentru ai ajuta pe autorii dictzionarului sa le corecteze cu ocazia editziilor viitoare.
► Ghicitoare: cate zile de miercuri sunt intrun an? Raspuns: una! Conform dictzionarelor, miercuri nu are plural, deshi luni, martzi, joi shi vineri au mentzionat shi pluralul, nemaivorbind de sambete shi duminici.
- K o curiozitate, sa observam k primele cinci zile ale saptamanii fac parte dintro categorie restransa de substantive feminine care se termina la singular cu vocala i (ar mai fi zi, tanti shi paciuli).
► Putzina muzica... Eneacordul a ramas in continuare fara plural, deshi celelalte instrumente din familie (decacordul, heptacordul, hexacordul, monocordul, pentacordul shi tetracordul) au plural -uri.
► ... shi poezie (antica). Versurile alcatuite din 2, 4, 5, 6 shi 8 picioare - dimetrul, tetrametrul, pentametrul, hexametrul shi octometrul - sunt masculine, iar cele cu 3 shi 7 picioare - trimetrul shi heptametrul - sunt neutre. Ceva nu rimeaza!
► Numere. La substantivele care denumesc numerele de la 0 pana la 9 e haos. Unu, shapte shi noua sunt masculine, opt shi zero sunt neutre (cu plural -uri), patru e shi masculin shi neutru, iar doi, trei, cinci shi shase nu au gen. Chiar shi explicatziile aferente sunt neuniforme: patru, cinci, opt shi noua sunt „semne grafice care reprezinta numarul...”, zero este chiar „numarul care...”, doi este „cifra care indica numarul...”, iar celelalte numerale n-au decat mentziunea „substantivat” shi exemplificari de genul „scrie un trei...”.
► Paleozoologie. Amfiteriul (care pana de curand nu avea nici plural, nici gen) a devenit masculin cu plural -erii, la fel k antracoteriul, megateriul shi paleoteriul. Ce vina o fi avut dinoteriul, de a ramas fara plural?
► Apropo de aceasta shtiintza (paleozoologia). Sunt vreo 320 de shtiintze, discipline, ramuri shi partzi ale lor care au k terminatzie sufixul -(o)logie, aproape toate figurand fara plural. Exceptzii: citofiziologia, merceologia shi traumatologia, care au shi plural. De ce oare?
► Daca am vorbit de shtiintze, sa ne referim shi la specialishti. Aceshtia pot fi, in diverse domenii, in egala masura barbatzi shi femei. Cu toate acestea DEX mentzioneaza in unele cazuri doar formele pentru masculin: egiptolog, etolog, etruscolog, fenomenolog, hemerolog, microsociolog, mitolog, neolog (sau neologist), papirolog, pomolog, sanscritolog, seismolog, tracolog, turcolog shi ufolog.
- Mentzionez aici (pentru k fac parte din aceeashi categorie de substantive formate cu sufixul -olog) shi: moftolog (chiar daca e invechit), scriptolog (sinonimul birocrat are shi feminin!) shi teolog (shi femeile se pot specializa in teologie, chiar daca nu se preotzesc).
► Chimie. Analizam (lingvistic, nu chimic!) cateva gaze. Butanul, heptanul, hexanul shi octanul sunt masculine cu plural -i. Ciclohexanul, ciclopentanul shi etanul sunt tot masculine, dar n-au plural. Cianul, metanul shi propanul sunt neutre (fara plural). DEX '09 nu aduce nimic nou, iar DOOM2 incadreaza butanul la neutre shi propanul la masculine!
► Medicina. Un domeniu cu multe „boli” (adica probleme!).
- ● Suferitzi de vreo fobie? (Sunt vreo 40!). O parte dintre ele au plural (agorafobie, algofobie, cancerofobie etc.), alte nu (androfobie, anglofobie, antropofobie etc.). Oare unele sufera de „singularitate”?
- ● Sa facem shi o radioscopie. Dintre cele vreo 55 de metode de examinare formate cu sufixul -scopie, majoritatea (vreo 40) au plural, iar celelalte au numai singular. O sa dau doar doua exemple, aflate pe aceeashi pagina a DEX '09: ortodiascopie (fara pl.) shi ortoradioscopie (cu pl.). Ambele sunt „metode radioscopice pentru obtzinerea ...”.
- ● Trecem la chirurgie, k sa taiem „in carne vie”! Adenotomia, electrotomia shi nevrotomia (neurotomia) sunt „amputate” de plural, in vreme ce toate celelalte 60 de -tomii au scapat nevatamate.
- ● Ce instrumente folosim pentru astfel de „operatzii”? Costotomul shi craniotomul au plural -e shi -uri, dermatomul shi histotomul au plural numai -uri, iar microtomul are plural microtoame.
- Acest examen la microscop releva inca un amanunt interesant. Cele circa 100 de aparate a caror denumire se sfarsheshte cu sufixul -scop au plural -oape, dar doua dintre ele au shi plural -uri: diascopul shi oftalmoscopul.
► In lung shi-n lat. Exista diverse obiecte pentru masurat lungimile (rigla, panglica, lantz...) avand denumiri ce provin de la unitatea de masura respectiva. De ce unele sunt masculine (decametrul shi metrul), iar altele sunt neutre (centimetrul shi micrometrul)? Cea mai bizara discrepantza este intre decimetru (neutru) shi dublu-decimetru (masculin)!
► In incheiere, putzin sport. Avem diverse poliatloane: biatloane, decatloane (in DEX '09 a disparut pluralul!) shi pentatloane, dar nu shi „triatloane”! Dictzionarele admit numai triatlonuri. Heptatlonul (fara plural) shi octatloanele au aparut in DEX '09.
► In ceea ce-i priveshte pe practicantzii diverselor sporturi, unii nici macar nu apar in DEX (karatist, parapantist, sanier, sulitzash, triplusaltist - mentzionatzi de alte surse), iar altzii au doar formele pentru masculin (chiar daca aceste sporturi sunt practicate shi de femei, inclusiv la nivel olimpic): bober, boxer, hocheist, judocan, poloist, sabrer, spadasin, surfist. Dintre „poliatlonishti” lipsesc cu desavarshire „heptatlonishtii”.
- Observatzie. Chiar shi olimpic - „participant la o olimpiada” - e mentzionat doar k s. m.!
- Matei Gall, 2010 (cu completari ulterioare)
► Pe fatza shi pe dos - elemente in opozitzie. Constatam k fatza are doar singular, iar dosul poate primi shi plural. Astfel, potzi tipari mai multe versouri, dar nu potzi imprima decat un recto. Dam cu banul shi realizam k avem mai multe shanse la reversuri sau chiar reverse, dar numai o singura shansa la avers.
- Ladislau STRIFLER, 2018 (cu completari ulterioare)
Alte articole lingvistice
Alexandru Graur
Dezbateri
Diverse
- Calcuri greshite
- Despre majoritate
- Flexionarea cuvintelor compuse
- Forme de plural greshite
- Forme greshite ale cuvintelor
- Ghid de exprimare corecta
- Niciun sau nici un?
- Scara numerica
- Termeni de propaganda
DOOM2
- 0. Principalele norme ortografice
- 1.1. Literele
- 1.2. Semnele ortografice
- 2. Reguli de scriere shi de pronuntzare literara
- 3. Scrierea cu litera mica sau mare
- 4.1. Scrierea derivatelor, prefixelor shi sufixelor
- 4.2. Scrierea cuvintelor compuse
- 4.3. Scrierea locutziunilor
- 4.4. Scrierea grupurilor de cuvinte
- 5.1. Despartzirea grupurilor de cuvinte shi a abrevierilor
- 5.2. Despartzirea in interiorul cuvintelor
- 6. Cateva norme morfologice
DOOM3
Ionel Funeriu
- „carteziana e latina” (Ion Barbu)
- abrevieri buclucashe
- accentul I
- accentul II
- adaptare shi adoptare
- au mai patzit-o shi altzii
- auspiciu, auspicii
- baioneta din Bayonne
- capcane semantice
- casa, acasa, domiciliu
- computer
- Cristian Tudor Popescu versus Robert Turcescu
- dacisca domnului Roxin
- diminutive
- divortz, trivial shi carrefour sau despre 2, 3 shi 4
- duminica
- errare humanum est, perseverare diabolicum
- etimologii populare (I)
- etimologii populare (II)
- facliile latine
- ficat
- Gaudeamus
- germanisme
- grammar nazi(s) versus idealul perfectziunii
- hiperurbanism
- joi
- la poshta
- latina ginta e regina
- libertatea inseamna iertare
- luna shi luni
- management
- martzi, martzieni, martzishor...
- mass-media
- miercuri, marfa, mersi, iarmaroc…
- mujdei de usturoi
- naturalia non (sunt) turpia
- Nicolae
- nomen (est) omen
- nomen meum
- o intamplare lingvistica
- o polemica
- o provocare
- ogni abuso sará punito
- ortografie (I)
- ortografie (II): ortografie fonetica sau ortografie etimologica
- ortografie (III) sau unde-i lege nu-i tocmeala
- Pastila de limba
- peshti
- pishcot shi servus
- plagiat
- potica
- privighetoare, veioza, Revelion
- provocare
- rovinieta
- ruta, deruta, rutina
- sambata
- slavonisme
- sunatoare
- shapte, saptamana, hebdomadar
- turcisme
- tzine de tenis
- vineri
- Volvo — o mashina revolutzionara
Istoria regulilor ortografice
- Ortografie - 1871 Regule ortographice ale limbei romane
- Ortografie - 1899 Regulele ortografiei romane
- Ortografie - 1904 Regule ortografice
- Ortografie - 1932 Reforma ortografica din 1932
- Ortografie - 1954 Mic dictzionar ortografic
- Ortografie - 2005 - Ce e nou in DOOM2
Incercari de indreptare
Indreptarul ortografic, editzia a V-a : Punctuatzia
- 01. Introducere
- 02. Punctul
- 03. Semnul intrebarii
- 04. Semnul exclamarii
- 05. Virgula
- 06. Punctul shi virgula
- 07. Doua puncte
- 08. Semnele citarii (ghilimelele)
- 09. Linia de dialog shi de pauza
- 10. Parantezele
- 11. Punctele de suspensie
Mioara Avram
- 0. Prefatza
- Bibliografie shi abrevieri
- I. e sau ea?
- II. a sau e?
- III. a sau i?
- IV. e sau ie?
- IX. i sau i?
- V. ea sau ia (shi: eai sau iai, eau sau iau)?
- VI. h sau c(h) sau k(h)?
- VII. Cu sau fara h?
- VIII. i sau i (shi i sau iii)?
- X. ia sau iea, iia?
- XI. Cu sau fara i final?
- XII. i sau a?
- XIII. k sau c, ch, ck, q
- XIV. Cu sau fara -l
- XIX. s sau z?
- XV. n sau m
- XVI. oa sau ua
- XVII. q(u) sau c, ch, cu, cv, k
- XVIII. s sau sh?
- XX. w sau v, u?
- XXI. x sau cs (ks, cks), gz (cz)?
- XXII. y sau i, ai?
- XXIII. Litera unica sau repetata (dubla, tripla)?
- XXIV. Succesiuni nepermise sau cu folosire limitata
- XXIX. Numele de luni
- XXV. Un cuvint sau mai multe?
- XXVI. Cu sau fara cratima?
- XXVII. Majuscula sau minuscula?
- XXVIII. Abrevierile
- XXX. Despartzirea cuvintelor la capat de rind