Gaudeamus

Biografii lexicale
Articol publicat de Ionel Funeriu in Biografii lexicale, Editura Brumar, 2019

In prima zi a lui octombrie se deschid portzile universitatzilor din Romania. Cu acest prilej, se intoneaza, conform traditziei seculare, Gaudeamus igitur, imnul studentzilor din Europa. Originea acestui cantec se pierde intrun trecut incert; se pare k el dainuieshte de prin secolul al XIII-lea, cand in universitatzile europene limba oficiala era latina. Creatzia e anonima shi s-a propagat, la inceput in varianta orala, in majoritatea centrelor universitare de pe continent, iar mai tarziu, in forma scrisa, s-a raspandit in aproape toata lumea academica.

De-a lungul timpului, la petrecerile studentzeshti se mai improviza cate o strofa, se mai scotea alta, asha incat astazi circula printre studentzi o multzime de variante ale imnului. Totushi, patru strofe sunt reluate intotdeauna identic, incat ele s-au clasicizat. Cantecul e optimist in structura lui adanca, chiar daca ne aminteshte cat de efemera este existentza noastra pe pamant (vita nostra brevis est = viatza noastra este scurta). Dar, tocmai pentru k viatza e atat de scurta, imnul studentzesc ne propune, drept compensatzie, sa ne bucuram (gaudeamus) de ceea ce ne ofera ea shi sa incercam a o trai din plin; aceasta atitudine tonica e un reflex al vitalitatzii spiritului juvenil de pretutindeni, dar shi o repercusiune culturala in linia lui carpe diem dintro oda a poetului latin Horatius, oda care studentzii de atunci o shtiau pe de rost. Exista acolo un vers celebru care te indeamna sa „storci” clipa ce tzi s-a dat shi sa nu-tzi faci griji pentru ziua de maine (Carpe diem quam minimum credula postera). Eminescu a preluat ideea shi a transpus-o in versurile elegiei Stelele-n cer:

Nu e pacat

K sa se lepede

Clipa cea repede

Ce ni s-a dat?

Astazi limba latina a fost marginalizata in invatzamantul secundar shi superior romanesc; drept consecintza, elevii shi studentzii au cunoshtintze precare de latina, iar unii i ignora complet semnificatzia culturala. Cu toate astea, la inceput shi sfarshit de ciclu de invatzamant, in imprejurari festive ashadar, studentzii intoneaza imnul latinesc, din pacate nu de putzine ori stalcindu-i cuvintele (semper sint in flores in loc de semper sint in flore, vivat professores, in loc de vivant professores etc.). Tristetzea e k studentzii intzeleg arareori textul imnului shi spun asta in deplina cunoshtintza de cauza. Tocmai de aceea m-am gandit k n-ar fi rau, in acest inceput de octombrie, cand studentzii se reunesc in amfiteatrele universitatzilor, sa ofer o traducere libera - adica mai mult in spirit decat in litera ei stricta - a primelor patru strofe, cele care se canta de obicei in asemenea circumstantze.

Gaudeamus igitur

Iuvenes dum sumus.

Post iucundam iuventutem

Post molestam senectutem

Nos habebit humus.

Sa ne bucuram ashadar pana suntem tineri, pentru k, dupa tineretzea zburdalnica shi dupa batranetzea amara, noi vom sfarshi in pamant.

Ubi sunt qui ante nos

In mundo fuere?

Vadite ad superos

Transite in inferos

Hos si vis videre.

Oare unde sunt cei care au trait in lume inaintea noastra? Urca (du-te) in cer sau coboara in infern daca vrei sa te mai intalneshti cu ei (sai mai vezi).

Vita nostra brevis est

Brevi finietur

Venit mors velociped,

Rapit nos atrociter

Nemini parcetur.

Viatza noastra este scurta shi se va incheia curand k tot ceea ce-i efemer. Moartea vine fulgerator shi ne rapeshte fara mila (atroce), nimeni nu va fi crutzat.

Vivat Academia!

Vivant professores!

Vivat membrum quodlibet;

Vivant membra quaelibet;

Semper sint in flore.

Traiasca Academia (shcoala care o urmam), traiasca shi profesorii ei. Sa traiasca shi ceilaltzi membri ai societatzii academice (cel care intreaba shi cea care intreaba, adica elevii, studentzii) shi sa fie veshnic infloritori.


Alte articole lingvistice

Alexandru Graur

Dezbateri

Diverse

DOOM2

DOOM3

Ionel Funeriu

Istoria regulilor ortografice

Incercari de indreptare

Indreptarul ortografic, editzia a V-a : Punctuatzia

Mioara Avram

Misterele cuvintelor

Punctuatzie

Rodica Zafiu

Rodica Zafiu : Pacatele limbii

Sextil Pushcariu : Limba romana (1940) - vol. 1